trec út a tréce v. intr. (lat. traicere [din *transicere a arunca dincolo] de unde s’a facut traécere trécere. V. traĭect). Ma duc in alt loc: elevu trecu de la tabla la loc; a trece dintr’o odaĭe dintr’o corabie dintr’o tzara in alta. Merg dincolo curg dincolo strabat: armata trecu pin sat Dimbovitza trece pin Bucureshtĭ glontzu trece pin scindura. Ma scurg (vorbind de timp): a trecut mult pin’a venit. Intrec las in urma: trecem de castel (fig.) am trecut de 40 de anĭ. Am drum pe linga: el trece des pe la casa noastra. Fig. Indur patzesc: am trecut pin multe pin’am ajuns aicĭ. Am experientza lucruluĭ: profesoru a trecut pe unde e elevu. Ma transmit: vorba trece din gura’n gura caracterele trec din tata’n fiŭ corona trecu de la o dinastie la alta. Evoluez pashesc: a trece de la o ideĭe la alta dela vorbe la fapte. Is adoptat (vorbind de lege) is admis (reushesc) la examin saŭ is promovat in clasa urmatoare (vorbind de un elev): legea trecu shi pin senat elevu trecu la examen trecu in clasa a doŭa. Excedez intrec: nu trece nicĭ un franc peste suta. Nu durez dispar per: frumusetza trece vremea trece ploaĭa shi periculu trecu pofta iĭ trecu. A trece de a fi considerat k: a trece de savant. A trece la a dezerta: a trece la dushman. A trece peste ceva (o persoana un paragraf o fapta) a nu considera a ignora (shi a ĭerta). Atzĭ trece pin cap (gind minte) a te gindi la ceva: nicĭ nu ĭa trecut pin gind ce se poate intimpla. Atzĭ trece cineva inainte a te intrece in rang orĭ in shtiintza. Treacamearga fie asta maĭ merge se maĭ poate admite saŭ permite. V. tr. Strabat taĭ traversez: am trecut Dunarea in not. Transport: lua copiiĭ in bratze shiĭ trecu peste piraŭ. Fac sa circule: a trece o moneta falsa. Inscriŭ: trec ceva in condica. Fig. Strabat cu succes reushesc: a trece un examen. Strabat traĭesc: nu shtiŭ cum oĭ trece ĭarna asta. Consum intrebuintzez: a fost ger shi am trecut lemne multe. Permit las sa mearga: multe tzĭam trecut dar asta nu tzĭo pot trece. Omit sar las afara: aĭ trecut un rind din tema. A te trece sudorile sudorĭ de moarte a asuda de emotziune (de ingrijorare). A te trece lacranmile a nu tzi le maĭ putea tzinea. Triv. A te trece spurcatu a nu maĭ putea tzine urina (de frica). A trece pin foc a dezinfecta pin foc (ferbind prajind sh. a.). A trece pin sabie shi foc 1. a strabate pin vapaĭa bataliiĭ; 2. a ucide shi a incendia. A trece cu vederea 1. a omite a nu baga in sama: a trece cu vederea un cuvint din text 2. a permite a ĭerta: ĭam trecut cu vederea multe. A trece supt tacere a lasa nepomenit (nementzionat). V. refl. Imbatrinesc ma veshtejesc: uniĭ oamenĭ se trec rapede. Ma usuc ĭes din sezon saŭ din moda: trandafiriĭ s’aŭ trecut mirosu florilor s’a trecut moda proasta trece rapede. Ma consum ma intrebuintzeu: luminarea s’a trecut. A tzi se trece un lucru a tzi se permite a tzi se ĭerta: alta data nu tzi se va maĭ trece. A se trece un lucru la tine a avea crezare: asemenea mincĭunĭ nu se trec la mine. A te trece cu firea a te emotziona a lua lucrurile prea in serios. A te trece (cu gluma) a merge prea departe (cu gluma).