TRÉCE trec vb. III. I. 1. Intranz. A merge fara a se opri (printrun anumit loc sau prin dreptul cuiva sau a ceva). Trecind se opri la cutioarele de argint de sidef de fildesh. C. PETRESCU C. V. 377. SHin creasta coifului inalt Prin vulturi vintul viu vuia Vrun printz mai tinar cind trecea. COSHBUC P. I 56. Ii ashtepta cu o bita de corn in poarta shi care cum trecea mil masura peste spate. RETEGANUL P. V 47. Ei trec k vijelia cu aripi fara numar. EMINESCU O. I 97. ◊ (Urmat de determinari locale) Trecu prin fatza unei case mari. DUMITRIU N. 159. Popoare noua de viteji trec pe pamintul stramoshesc ducind foc shi sabie la dushman. SADOVEANU O. I 247. Treceau drumetzi pe linga ea SHoptind dar fata nui vedea. COSHBUC P. I 283. Trece lebada pe apa Intre trestii sa se culce. EMINESCU O. I 207. ◊ Expr. Trece k pe linga o moara pustie se spune despre cineva care trece pe linga o casa cunoscuta fara sa intre sau pe linga o persoana cunoscuta fara sa o salute. A trecut baba cu colacii = e prea tirziu nai prins momentul ai scapat ocazia. A nui trece cuiva pe dinainte v. dinainte (1). ♦ A merge rinduririnduri formind un convoi o coloana; a se perinda. O caprioara rasari la marginea poienii... Pe urma se arata alta shi alta: toate trecura minate de spaima. SADOVEANU O. I 64. O sarmane! tzii tu minte citen lumeai auzit Cetzi trecu pe dinainte cite singur ai vorbit? EMINESCU O. I 134. ◊ (Metaforic) Pe jos valuri de frunze treceau te infiorau cu foshnetul lor trist. SADOVEANU O. I 331. ◊ Tranz. (In expr.) A trece in revista = a inspecta trupele (adunate in acest scop intro anumita formatzie); fig. a considera fapte evenimente in desfashurarea lor. Ceasuri intregi stateam cu Panu adeseori shi ne treceam in revista viatza de shcoala. HOGASH DR. II 119. ♦ (Despre vehicule cu ruta fixa) A merge pe linia pe traseul obishnuit; a intra shi a ieshi din statzie. Dupa trenul acesta nu va mai trece poate nici unul. DUMITRIU N. 77. Veneau trenuri de departe shi treceau in departari. SADOVEANU O. V 21. ♦ (Despre pasari) A strabate vazduhul in zbor; a zbura. Peste virf de ramurele Trec in stoluri rindunele. EMINESCU O. I 214. Iar pe sub grozavii nori Treceun cird de corbi iernatici prin vazduh croncanitori. ALECSANDRI P. III 8. Treceun cird de rindunele Pe deasupra casei mele. BIBICESCU P. P. 371. ♦ (Mai ales despre proiectile) A strabate aerul. Alicele miau trecut pe la urechi. DUMITRIU N. 36. Chiar cind merg ceva mai departe obuzele trec pe linga tine stirnind curent. CAMIL PETRESCU U. N. 360. ♦ (Despre vint virtej) A sufla a bate. A trecut intii o boare Pe deasupra viilor. TOPIRCEANU B. 45. ◊ Fig. Deacuma toate sau tulburat in jurul meu... Trece peste mine un virtej mare! SADOVEANU O. VII 55. ♦ (Despre ape curgatoare) A merge la vale; a curge. Peaici au trecut odata puhoaie Acum alb in soare sclipeshte pietrishul Iar Crishul In matca lui lenesh sentinde sendoaie. BENIUC V. 99. Trebuie sa mai treaca multa apa pe Moldova pina cei invatza tu atitea shatitea. SADOVEANU O. VIII 213. Valul trece neoprit. ALECSANDRI P. II 101. Apa trece pietrele ramin. ♦ (Despre corpuri cereshti sau despre nori) A se mishca pe cer. Sus peste clipirile stelelor treceau gramezi uriashe de nouri. SADOVEANU O. VI 11. Peste virfuri trece luna Codrushi bate frunza lin. EMINESCU O. I 206. Un nor trecea pe ceruri pamintul aburind. BOLINTINEANU O. 242. ♦ (Despre lumina) A se intinde peste... a ajunge a cuprinde pe rind (locuri fiintze lucruri unele dupa altele). Soarele rasare shi trece cu lumina lui peste oameni shi peste dobitoace peste cimpuri shi peste ape apune shi a doua zi rasare iar. STANCU D. 13. ◊ (Metaforic) Cozma vorbea linishtit incruntat; parca de cind era el lumina de zimbet nu trecuse pe chipul lui. SADOVEANU O. I 469. Iar pe buzei trece un zimbet Inecat fermecator. EMINESCU O. I 67. 2. Intranz. A merge intro anumita directzie spre o anumita tzinta sau cu un anumit scop. Trecen sus pe plai in sus Un voinic peun murg calare. IOSIF PATR. 51. Baiatul cel bubos insa de cite ori trecea cu cofa la apa shi ea era la fereastra vedea k i tot ride. ISPIRESCU L. 386. Nu shtiu luna pe cer merge Ori puica la apa trece Sami aduca apa rece. TEODORESCU P. P. 319. ♦ (Despre ape curgatoare shi despre drumuri shosele) A avea cursul sau traseul prin... Dimbovitza trece prin Bucureshti. ▭ SHosele care trec prin sate K nishte riuri fara valuri Ce scinteind lucios in soare Coboara vai ridica dealuri. D. BOTEZ F. S. 6. Ploaia cadea marunta pe stradele nepavate strimte shi noroioase ce trec prin noianul de case mici. EMINESCU N. 33. 3. Intranz. A se abate pe undeva sau pe la cineva; a face o vizita (scurta) cuiva. Nu sa putut stapini sa nu treaca pe la Avrum sa vada ce se mai petrece. REBREANU I. 35. Sa dus dupa leac trecind iarashi pe la Ileana. SBIERA P. 30. Trecui shi eu pe acolo shi statui de ma veselii la nunta. ISPIRESCU L. 94. 4. Tranz. (Popular) A ocoli. Aoleo frate Rasnetz! Ce ne treci k un drumetz SHi nu vii sa ne mai vezi? ALECSANDRI P. P. 280. ◊ Fig. Ori acu ori alta data blestemu sa nu te treaca. SHEZ. XII 66. ◊ Expr. A trece (pe cineva sau ceva) cu vederea = a) a nu lua in seama a nu da importantza cuvenita a neglija a omite. Ai trecut cu vederea shi ai nesocotit vinatul numit «grives». ODOBESCU S. III 24; b) a nu lua in nume de rau a nu tzine seama de...; a ierta a uita. E pacat grozav care nu poate sal dezlege ori sal treaca cu vederea nici un vladica. GALACTION O. I 76. Ishi dedea silintza sa uite cele petrecute sa le treaca cu vederea k shi cind nu ar fi fost. SLAVICI O. I 179. Te rog iubita Anicutza sa treci cu viderea oarecare necioplire a apucaturilor sale. ALECSANDRI T. 183. A trece (ceva) sub tacere v. tacere. 5. Intranz. A depashi (un anumit loc sau punct) a merge mai departe de... a lasa in urma. Calatorule! nu trece sta ceteshte shi cunoashte. CONACHI P. 88. ◊ (Mai ales urmat de determinari locale sau temporale) Pe cerul indepartat shi senin soarele abia trecuse de amiaza. BOGZA C. O. 24. Cum trecu de poarta vizitiul incepu a chiui. La TDRG. Trecind de aci vazu un bolnav zacind in pat. RETEGANUL P. II 59. ◊ Fig. Ma doare k te muncesc Cobilo dar poate casha neo ajuta scrisul sa trecem shi dasta primejdie. DELAVRANCEA S. 204. ◊ Expr. Ai trece cuiva inainte = a ocupa locul rindul cuvenit altcuiva; a lasa pe altul in urma; fig. a depashi pe altul in merite demnitatzi ranguri. Sau gasit altzii mai destoinici ori mai dibaci care miau trecut inainte. SADOVEANU A. L. 18. La mir [boierii tzarii] trebuia sa lase sa le treaca inainte placintarii laptarii shi bucatarii Fanarului. GHICA la TDRG. ◊ Tranz. Voi va opreatzi din joc... shi va uitatzi dupa el. Pe urma dupa ce trecea coltzul va vedeatzi mai departe de ale voastre. PAS Z. I 60. Unde sintem? Am trecut orashul?... Dar afara nu se putea vedea nimic. SAHIA N. 86. De treci codri de arama de departe vezi albind SHauzi mindra glasuire a padurii de argint. EMINESCU O. I 85. ◊ Fig.. Minia gradinarului trecu orice hotare cind veni shi vazu acea mare prapadenie. ISPIRESCU L. 152. 6. Tranz. A merge peste un obstacol peste o bariera pentru a ajunge dincolo sau de cealalta parte. Se vestise la mare departare k nohaii au trecut Nistrul dupa razboiul Tomshei. SADOVEANU O. VII 77. Trecura dealuri trecura muntzi shi vai. ISPIRESCU L. 22. SHi cind sa treaca un pod peste o apa mare iaca o nunta de furnici trecea shi ea tocmai atunci podul. CREANGA O. A. 245. Ei zboaro vijelie trec ape far’ de vad. EMINESCU O. I 98. ◊ (Urmat de determinari modale) Fugariul insa sporind mai mult au ajuns pina la un sin de mare... care bietul rob cu asha graba lau trecut inot. DRAGHICI R. 167. ◊ Fig. Treci dorule Murashul Numi mai rupe sufletul; Treci dorule Tirnava Numi mai rupe inima. JARNÍKBIRSEANU D. 116. ◊ Expr. A trece pragul casei v. prag (2). A trece hopul = a scapa de o greutate de o primejdie. Fate frate cu dracul pina treci puntea v. drac. Nu zi hop pina nu treci shantzul = nu te lauda prea devreme cu o izbinda inca nesigura. ◊ Tranz. fact. (Cu complement dublu) Ma trecushi maicutza dealu... Sa nu ne vedem cu anu. JARNÍKBIRSEANU D. 174. ◊ Intranz. Cind au ajuns baiatul la foc nau shtiut cei acesta un deal ori alta ceva? Au dat sa treaca peste dinsul shi nau putut. SBIERA P. 34. K valeai cu pietricele Nu poci trece preste ele. JARNÍKBIRSEANU D. 69. Armasariul lauzea... De la iesle se smucea Peste zid ushor trecea. ALECSANDRI P. P. 130. (Fig.) Cind vazui a lor multzime cita frunza cita iarba Cu o ura nempacata miam shoptit atunci in barba Am jurat k peste dinshii sa trec falnic fara pas. EMINESCU O. I 147. ♦ A strabate un drum dea curmezishul; a traversa. Nimeni nu mai are curajul sa treaca shoseaua. CAMIL PETRESCU U. N. 283. A trecut drumul pe dinaintea noastra shi a intrat iar in padure. CREANGA P. 120. ♦ Intranz. A merge pashind peste cineva sau ceva calcind in picioare zdrobind. A venit un tilhar de general cu un regiment de calaretzi shi toate oalele mi lea spart a trecut cu caii preste ele. RETEGANUL P. II 20. Iata o nunta de furnici... Sa trec peste dinsele am sa omor o multzime. CREANGA P. 237. ◊ Expr. A trece peste cineva = a nul lua pe cineva in seama al desconsidera al dispretzui. Vor trece peste voi cum trec tatarii peste balariile pustiului! DELAVRANCEA O. II 247. 7. Tranz. A transporta (dincolo de... sau peste... ). Ma trecut in luntre pe celalalt mal. GALACTION O. I 63. Se roaga de turc sai treaca de cea parte. RETEGANUL P. III 5. Vazind shi pe Ercule cu nevasta el fu gata ai trece sotzia dincolo preste girla. ISPIRESCU U. 74. Trage podishca de car Sa ma treci la cela mal. ALECSANDRI P. P. 159. ◊ (Cu complement dublu) SHo sa pui murgul inot Sa ma treaca Oltul tot; K cu luntrea nu mai pot. TEODORESCU P. P. 323. 8. Tranz. A atinge un obiect alunecind ushor pe suprafatza lui. Ishi trecea limba peste buzele arse parca shi suridea cu ochii albashtri. CAMIL PETRESCU U. N. 137. Uneori ishi trece mina peste frunte peste ochi k sa alunge inchipuirile staruitoare. C. PETRESCU A. 277. Ea privi atunci in jos Trece mina pe la timple Iara inimai se imple De un farmec dureros. EMINESCU O. I 103. ◊ Intranz. (In expr.) A trece peste ceva cu buretele = a da ceva uitarii a ierta greshelile cuiva. 9. Tranz. A petrece prin... sau peste... Iar traista o purtau cu fringhia trecuta peste amindoi umerii. BOGZA C. O. 26. Cu friul calului trecut pe dupa cot porni pe cararea din marginea drumului. SADOVEANU B. 222. 10. Intranz. A se duce intralt loc a merge dintrun loc in altul; a schimba un loc cu altul. Venea la vale un ciine care trecea dintro curte intralta. DUMITRIU N. 159. Ianco fara ai raspunde trece din nou in circiuma. DAVIDOGLU M. 12. Trecu la cealalta usha fura clopotzelul shi se intoarse. ISPIRESCU L. 255. A crescut Murashu mare... Nici i luntre SHi nici punte Sa trec la mindrutzan curte. JARNÍKBIRSEANU D. 309. ◊ Expr. A trece la cineva (sau in rindurile cuiva) sau a trece de (sau invechit in) partea cuiva (sau a ceva) = a se ralia la ceva a se alia cu cineva. Ardelenii vindura pe domnul lor intrun chip foarte mirshav; caci ei intzeleshi fiind cu Basta de mai nainte trecura in partea vrajmashului. ISPIRESCU M. V. 51. Oastea cea curat moldoveneasca a lui Petru cel SHchiop se grabi a trece la Potcoava carel dorea de mai nainte. HASDEU I. V. 187. Miron nu vru la 1674 sa treaca cu Petriceicovv. in partea polonezilor. BALCESCU O. I 185. ◊ Fig. O parte din versurile sale [ale lui Eminescu] au trecut in rindul cintecelor populare. BENIUC P. 24. ◊ Expr. A trece pe linie moarta v. mort (6). ◊ Tranz. [Locomotiva] tragea un vagon de marfa gol. Il trecu de pe o linie pe alta cu ushile lui larg deschise pustii. DUMITRIU N. 70. ♦ Fig. (De obicei determinat prin «din lume» «din viatza») A muri. Stapine al fiintzei mele nu este nimic alta decit k roaba ta doreshte sa treaca din aceasta lume. SADOVEANU D. P. 112. ◊ Refl. Ursul facu numai joap! in cuptoriul cu foc... SHi asha sau trecut ursul in chinurile cele mai cumplite. SBIERA P. 205. Au capatat oftica shi sau trecut din viatza. DRAGHICI R. 3. 11. Intranz. A ajunge la... a fi transmis (din mina in mina) pina la... Cofaielul trece la mosh Virlan. Bea shi mosh Virlan. SADOVEANU O. VIII 162. (Tranz.) Trage o dushca zdravana shi trece bautura batrinului. REBREANU I. 14. O apuca altzii sho trec mai departe. SHEZ. I 272. ◊ Expr. A trece din mina in mina (din om in om sau de la unul la altul) = a ajunge pe rind de la unul la altul. Pachetele de cartzi treceau din mina in mina. DELAVRANCEA S. 123. (Tranz.) Poftitzi denchinatzi o data Va udatzi gura cascata SHio trecetzi din minan mina. TEODORESCU P. P. 171. (Rar) A trece din ureche in ureche = a se transmite de la unul la altul prin viu grai. Vestea trecu din ureche in ureche. C. PETRESCU C. V. 297. A trece (sau a umbla a fi purtat) din gura in gura v. gura (I 3). A trece din generatzie in generatzie (sau din tata in fiu) = a se transmite din generatzie in generatzie sau din tata in fiu. ♦ Tranz. A transmite ceva (mai ales averea). Au inzestrato cu patru table de porumb... trecindui shi casa din capul satului. REBREANU I. 48. SHi acum (batrina) o trecea (casa ei de zestre) copilului ei. BASSARABESCU la TDRG. 12. Intranz. Ashi indrepta atentzia spre o noua indeletnicire spre un nou cimp de activitate; a incepe sa se ocupe cu altceva. Se hotarashte sa nu mai intrebe despre el shi trece la nishte incurcate daraveri de pamint. SADOVEANU O. VIII 184. Abia trecusem la partea a doua a abecedarului. SAHIA N. 21. E pacat sa ramii fara leac de invatzatura zicea parintele... eshti acum la ceaslov shi minepoimine ai sa treci la psaltire. CREANGA A. 7. ◊ Expr. A trece la fapte = a trece la actziune a actziona v. actziune. ◊ Tranz. Cind ajungeai la scoartza din urma a cartzii (dascalul) te trecea la... gramatica compusa de... Neofit Duca. GHICA la TDRG. ♦ (Urmat de determinari in care alterneaza «de la» cu «la» mai rar «din» cu «in») A schimba o stare cu alta o lucrare sau o actziune cu alta. A trece de la starea lichida la starea gazoasa. ◊ Tranz. Iata cincizeci de pashale K veneau la Iancul Mare Sal treacan legea turceasca Dintra lui a creshtineasca. TEODORESCU P. P. 481. 13. Tranz. (Urmat de determinari introduse prin prep. «in» sau «la») A introduce (pe cineva sau ceva) intzro clasificare intro rubrica (v. inregistra inscrie); a repartiza pe cineva undeva. Se ashaza ia condeiul shincepe a trece hirtii la registru. CARAGIALE O. II 213. Sa ma treci la catastif pe mine?... Da ce sint eu sa ma treci la izvod? ALECSANDRI T. 111. Cum so dus cum ni lo tuns. Ni lo tuns la Boziieni Lo trecut la atnileri (= artilerie). SHEZ. II 182. ◊ Refl. pas. Clacashii transformatzi in robi nu numai k urmara a se vinde impreuna cu pamintul lor dar shi numele lor incepu a se trece in actul vinzarii. BALCESCU O. I 139. ♦ A inscrie un bun imobil pe numele cuiva. Acum are doua milioane avere trecuta pe numele nevestei. DELAVRANCEA la TDRG. 14. Tranz. A sustzine cu succes un examen a fi declarat reushit admis; a inainta in treptele invatzamintului a fi promovat intro clasa superioara. Dupa cea trecut examenul de bacalaureat sa inscris la drept. VLAHUTZA O. A. 257. II. 1. Intranz. A strabate un drum (ingust) sau un spatziu gol. In zori de ziua ajung la palat shi trecind cu dinsa printre straji o silesc sa intre in odaia ei tot cum a ieshit. CREANGA P. 269. Dar poate acolo sa fie castele... Sa treci tu prin ele o sfinta regina Cu par lung de raze cu ochi de lumina. EMINESCU O. I 38. ◊ Tranz. Golescu trecu sala shi din pragul altei odai il pofti pe beizadea Scarlat Ghica. CAMIL PETRESCU O. II 490. ◊ Expr. Ai trece cuiva ceva prin gind v. gind (4). Ai trece cuiva ceva prin minte v. minte. Ai trece cuiva ceva prin cap = ai trece cuiva ceva prin minte. (Rar) A nui trece cuiva ceva nici prin vis se spune fatza de intimplari sau situatzii cu totul neashteptate care provoaca uimire. Sa am... SHi cai shi trasura Care numi trecura Nici macar prin vis. ALECSANDRI T. I 37. ♦ A strabate cu osteneala ashi face drum cu greu a inainta (prin... sau printre... ); a razbate. Porneam cu o noua insufletzire calcam prin smircuri treceam prin desishuri. SADOVEANU O. VIII 205. Trecuram cum trecuram pina aci stapine; mai avem un hop. ISPIRESCU L. 6. Trec prin tina nu sentina; De voinic tinar sanina; Trec prin apa nu seneaca De voinic tinar se leaga. JARNÍKBIRSEANU D. 17. ◊ Expr. A trece k un ciine prin apa = a nu se alege cu nici o invatzatura cu nici o experientza din viatza din shcoala. Da multe mai shtii shi dumneata. SHtiu fireshte; cum sa nu shtiu?... k pin’ la virsta asta de ma vezi cu ochii verzi noi fi trecut k un ciine pin apa. CARAGIALE O. III 53. A trece prin foc shi prin apa = a avea de indurat multe nevoi shi necazuri a razbate prin multe greutatzi. Cind sint zile shi noroc treci prin apa shi prin foc shi din toate scapi nevatamat. CREANGA P. 235. Un om cu maniere nobile... un om in sfirshit ce trecuse prin foc shi prin apa. NEGRUZZI S. I 73. (Tranz.) A trece pe cineva prin toate apele = a ponegri a calomnia pe cineva. A trimis acolo o scrisoare k pentru un prieten al lui vorba sa fie! shi ne trece iarashi prin toate apele: k sintem popor asha shi pe dincolo k sintem o tzara nu shtiu cum. PAS L. I 251. ♦ (Despre legi) A fi aprobat a fi votat. Legea a trecut prin Marea Adunare Natzionala. 2. Intranz. Fig. A avea de suferit de indurat de trait; a fi supus la... Cine nushi mai aminteshte de suferintza prin care a trecut camaradul nostru Bozan? SAHIA N. 36. Prin multe focuri shi prin mari greutatzi a trecut shi Braila pe vremuri. VLAHUTZA O. A. II 124. Crincu prin cite trecuse shi tot era voinic shi frumos de gindeai k nici un gind nu lo mincat in viatza. RETEGANUL P. III 55. Trec prin fel de fel de ispite necazuri shi nevoi. ISPIRESCU L. 61. ◊ Tranz. (Rar) Cind i vorba de mers la curte parca mash duce la moarte mai ales de cind mia spus vrajitoarea cam sa trec o cumpana mare. CONTEMPORANUL VI_II 7. 3. Intranz. A strabate printro deschizatura printro crapatura printrun spatziu ingust. Dar intre accentele amestecate ce trec prin usha cu geamul spart Petrache pare k aude un glas cunoscut. CARAGIALE O. II 74. SHi prin frunzele uscate Rinduririnduri treceun freamat ce le scutura pe toate. EMINESCU O. I 83. ◊ Expr. Ai trece cuiva ceva printre degete = a lasa sai scape ceva a pierde ceva. Sami treaca pintre degete bunatate de zestre?... nu se poate. ALECSANDRI T. 546. A trece multzi bani prin miinile cuiva se spune cind cineva cheltuieshte mult shi fara socoteala risipind. ◊ Tranz. Ea numai trecuse mina prin deschizatura shi apucase toporul. SADOVEANU O. VIII 194. ♦ Tranz. A supune unei operatzii de filtrare strecurare cernere. 4. Intranz. A ieshi pe partea cealalta (facind o spartura o taietura o deschizatura); a strapunge. Dar nu mai tacetzi mai? K ia acushi trec cu picioarele prin paretzi shi ies afara cu acoperamintul in cap zise LatziLungila. CREANGA P. 254. Lasale saracele Cas catane tinerele Nu shtiu rindul la otzele SHo trece focu prin ele K coasa prin buruiene. SHEZ. II 79. ◊ (In diverse expresii sugerind senzatzii neplacute) Deodata a simtzit cai trece Junghiul pe sub coaste fulgerat shi rece SHi sa strins de spaima toata linga pom. COSHBUC P. I 253. Cind ia zarit imparateasa [pe catzei] iau trecut numai rece pin inima. SBIERA P. 109. Cind sapropie bine ce sa vada? Un fior rece k gheatza i trece prin vine picioarele i se taie un tremur o cuprinde in tot trupul. CREANGA P. 26. Prin lumea spaimintata In uimire cufundata Treceau reci fiori de moarte. ALECSANDRI P. II 11. ◊ Tranz. Ii bate tare pieptul sho trece un fior. MACEDONSKI O. I 244. (Expr.) A trece (un orash o tzara etc.) prin foc shi sabie v. foc (I 2). A trece (pe cineva) pe sub ascutzishul sabiei (sau sub sabie sub palosh) = a taia a omori (cu o arma ascutzita). Ii trecura pe sub ascutzishul sabiei. ISPIRESCU M. V. 29. Pe carel prindea Pe subt palosh il trecea Pina cind i ispravea. TEODORESCU P. P. 512. ♦ A patrunde in intregime prin... Numai sa fie bine friptzi [puii] shtii colea sa treaca focul printrinshii. CREANGA P. 33. 5. Tranz. A napadi pe cineva (fara a putea fi oprit). Nu cumva ma tradez? se gindi Anculia simtzind cal trece nadusheala. DUMITRIU N. 179. Negoitza lua o hotarire mare del trecura mii de nadusheli. GALACTION O. I 300. Sudori reci shi calde il trecura. BUJOR S. 25. Ride cit il trec lacrimile de gluma carea facuto. EMINESCU N. 143. ◊ Expr. Al trece pe cineva cu rece shi cu cald = a fi zguduit de o emotzie puternica. Parcal trecea cu rece shi cu cald parca vedea pe Anica cum i ridea. La TDRG. ♦ (Popular despre excremente shi despre urina) A nu putea fi retzinut. Din cauza usturimii il podidesc lacrimile shi citeodata il trece udul. PAS Z. I 65. Nu ma facetzi k ia acush va ard citeva jordii prin tzolul cela de va trece spurcatul! CREANGA A. 128. III. 1. Intranz. (Despre unitatzi de timp) A se scurge a se desfashura (apropiinduse de sfirshit). Dupaamiaza trecu linishtita fara intimplari. SADOVEANU O. VII 161. Pe masura ce trece vremea imi dau seama ce minunat tovarash miam capatat. BRATESCUVOINESHTI F. 9. In ce vara? In ce an? Anii trec k apa... TOPIRCEANU B. 9. SHincet ce trece viatza Cind nai nici un noroc Mai iute dacar trece Dear sta mai binen loc! COSHBUC P. I 61. Nu trece nici un ceas la mijloc shiun cuptiori de placinte citziva pui pirpilitzi in frigare shi prajitzi in unt... erau gata. CREANGA P. 10. ◊ (Metaforic) Porni luceafarul. Creshteau In cer a lui aripe SHi cai de mii de ani treceau In tot atitea clipe. EMINESCU O. I 176. ◊ Expr. Pe zi ce trece v. ce (IV 1). Mai trece ce mai trece = dupa o bucata de vreme dupa un timp (nu prea lung). Mai trecu ce mai trecu shi mai marinduse shi dinsul intruna din zile ducinduse iarashi la vinat cum cum el se pomeni iarashi dinaintea acelui palat. ISPIRESCU L. 122. Nu e timpul trecut (sau vremea trecuta) = nu e prea tirziu mai e timp. Nu te mai face asha de batrin k doar nu tzii vremea trecuta. CREANGA P. 154. Nici acum nu e timpul trecut. ISPIRESCU L. 47. ◊ (Cu pronumele personal in dativ) Povestea verzi shi uscate k sa le treaca timpul. ISPIRESCU L. 98. Hai lelitza la prisaca Timpul dulce sa ne treaca. ALECSANDRI P. P. 344. ♦ Refl. A se epuiza a se sfirshi a nu mai fi actual. Hehehe! rise jupin Nastase sau trecut acele vremuri! Curcanul cel batrin tzio jucat festa. Ce sa faci?... so trecut vremea curcanilor. ALECSANDRI T. I 227. Suparates fetele K sa trec cishlegile. JARNÍKBIRSEANU D. 450. 2. Intranz. A disparea a pieri (dupa o bucata de vreme). O fii ai soarelui! Voi atzi vazut cum imparatziile trec. BOUREANU S. P. 10. Toate ale lumii trec shi raminem in veci cu dulceatza ori cu otrava faptelor noastre. SADOVEANU O. VIII 251. Ei nui trecea Rabdarea ashteptind. COSHBUC P. I 283. ♦ (Despre suferintze necazuri boli etc.) A inceta sa mai existe sa se mai faca simtzit sa mai actzioneze. Criza cea mare a trecut. C. PETRESCU C. V. 205. Treceun rau shi altu vine Nam nadejde de mai bine; Treceun rau sho suparare SHimi vine alta mai mare. JARNÍKBIRSEANU D. 214. ◊ (Cu pronumele personal in dativ) SHin toata faptura ei atita lumina shi veselie catzi treceau parca toate necazurile numai cit te uitai la ea. VLAHUTZA O. A. 347. Incerca deci dupa ce se vazu singura ashi face voie buna k sai treaca uritul shi tot cintind merse inainte. RETEGANUL P. IV 4. Dea cadea bobii in zece Sa shtii k dorul numi trece. ALECSANDRI P. P. 234. ◊ (In constructzii impersonale) Asha ne invatzase o baba sa facem k sa ne treaca de riie. CREANGA A. 28. Ardal focu pe badea K rau mia rupt inima SHi mia rupto tocman zece Cit traiesc nu mai imi trece. HODOSH P. P. 86. 3. Tranz. A petrece (un timp o epoca din viatza). Ea vedea inca seara in pat cu ochii pe jumatate inchishi printre gene k intrun vis dormitorul nesfirshit al internatului in careshi trecuse copilaria. BART E. 102. Alta grija nu avea sarmanul decit cum sashi treaca viatza dintro zi in alta. SBIERA P. 282. Dara aceshti doi ani care am trecut in casa pastoriului au fost prea amaritzi pentru mine. KOGALNICEANU S. 138. Valea sui dealul cobor Imi trec viatza tot cu dor. ALECSANDRI P. P. 243. ◊ Expr. Ashi trece vremea = ashi intrebuintza vremea (fara folos); ashi pierde vremea. Sa nu ne trecem vremea cautindul. RETEGANUL P. I 14. Da ia sa nu ne trecem vremea cu vorbele. Hai sui jupineshica. CREANGA P. 116. Ashi trece din vreme = ashi petrece timpul mai ushor mai repede. Au prins sa vorbeascamindoi Sashi treaca din vreme. COSHBUC P. I 235. ◊ Refl. pas. Vremea se trecea cu instructzie intro poiana mai marishoara. CAMIL PETRESCU U. N. 7. ♦ Refl. (Invechit) A se petrece a se intimpla. Era strain mai la toate cite se trecuse intre mine shi Bem intre mine shi Kossuth. GHICA A. 630. 4. Intranz. A depashi o anumita virsta o anumita limita de timp. Copiii se jucau totzi laolalta... iar colo dupa ce cam trecura de noua ani i imbraca imparatul intrun port. RETEGANUL P. I 33. Un batrin odinioara de nouazeci de ani trecut. PANN P. V. II 103. ◊ (Impersonal) Trebuie sa fie trecute de unsprezece. Sa ma culc. CARAGIALE O. I 68. Pinashi ia buhaiun spate Trecuta de miez de noapte. JARNÍKBIRSEANU D. 174. ◊ Tranz. (Rar) O sa mor cind oi apropia suta poate dupa ceoi trece suta. STANCU D. 16. 5. Refl. (Despre fiintze) Ashi pierde fragezimea tineretzii; a imbatrini. [Coana Liza] sa trecut repede. Sa resemnat cu situatzia de intretzinuta shi cu farime de fericire. PAS Z. I 87. Asha va trecetzi bietzi batrini. GOGA P. 33. Flacaul incepe shi el a se trece mergind tot inainte cu burlacia. CREANGA O. A. 185. ♦ Ashi pierde sanatatea vigoarea. Omul incepe a se umfla la pintece a se ingalbeni... shi incetul cu incetul se trece se prapadeshte shi moare. SHEZ. II 71. ♦ (Despre plante) A se veshteji a se ofili a se usca. Daca nu se culege cinepa la vremea ei in citeva zile firele se trec... adeca se usuca. PAMFILE A. R. 170. Culese flori shi facu trei legaturi... Pe cea mai mare care era alcatuita din flori ce incepuse a se trece shi abia mai mirosinde o dete fetei imparatului cea mai mare. ISPIRESCU L. 165. Eu ma plec floareami raspunde Caci o jale ma patrunde. Arde sufletumi shi geme Caci ma trec fara de vreme. ALECSANDRI P. P. 232. ♦ (Despre fructe) A fi prea copt (pierzind din savoare sau din valoare). Unul [dintre pepeni] se cam trecuse al doilea era tocmai bun de mincare shi al treilea dase in copt. ISPIRESCU L. 150. ♦ A se sfirshi a se stinge. In ashternutui de jaratec Sa trece flacara cuncetul. La TDRG. 6. Refl. (Despre anumite materiale) A se consuma a se imputzina. Felinarul... pilpiia gata sa se stinga fiindca luminarea de seu se trecuse. CAMIL PETRESCU O. II 104. Sus paharul se ridica sanatatzile pornesc SHi cu cit se trece vinul vorbele se inmultzesc. BELDICEANU P. 54. Vinui bun shi rece Mult vinatz se trece. ALECSANDRI P. P. 121. ♦ (Despre marfuri) A avea cautare a se vinde. Se vind boi k al meu in tirg? Tot sar trece i raspunse omul numai are prea mari ochi. SBIERA P. 2. ♦ Tranz. A vinde; a desface. De ce sa nul vinzi [vinul]?... Nul vind giupine pentru cam sal trec la crishma mea cea de la drum. ALECSANDRI T. 1542. IV. Intranz. A fi mai mare sau mai mult decit o anumita marime cantitate valoare; a depashi. Toata cireada satului trecea de cinci sute. CAMIL PETRESCU O. I 16. Mi se pare k trecem cam dincolo de masura. O sa inceapa a ride lumea de noi. HOGASH DR. II 135. Stau voinicii codrului! Nu shtiu zece sau cincisprece Sau peste suta mai trece. ALECSANDRI P. P. 262. ◊ Expr. Treaca de la mine (de la tine etc.) se spune cind cineva face o concesie dind ceva in plus sau cind cedeaza admitzind parerea altuia. Fie... treaca de la mine... DELAVRANCEA O. II 345. Dar cemi pasa!... Piciu sa traiasca! Treaca de la mine! ALECSANDRI T. 530. (Eliptic) Mi se pare k eshti cam aspru cu dinshii... dar treaca! ODOBESCU S. II 540. Treacamearga v. merge (V 2). ♦ A ajunge pina dincolo de... Lui Bedros [Soliman] abiai trecea de briu. DUMITRIU N. 258. [Ei] strabateau porumburile care treceau de creshtet. La TDRG. ♦ Tranz. A intrece a depashi. Noi citim luptele voastre cum privim vechea armura Ce un uriash odata in razboaie a purtat; Greutatea ei neapasa trece slabane masura. ALEXANDRESCU P. 164. ◊ Expr. A trece masura = a exagera. (Refl.) A se trece cu firea = a lua lucrurile prea in serios a se emotziona. (Impersonal) A se trece de shaga (sau de gluma) = a se merge prea departe cu gluma; a incepe sa fie lucru serios; a se ingrosha gluma. Fetelor hai! sa trecut de shaga. CREANGA P. 9. SHi eu plin de jale Itzi rostesc matale: Duducutza draga So trecut de shaga. ALECSANDRI T. I 48. (Rar) A se trece cu gluma = a exagera cu gluma. Eleno dar cu gluma tu teai trecut. MACEDONSKI O. II 36. (Tranz.) Al trece pe cineva cu shaga = a glumi pe socoteala cuiva intrecind masura. Deshi TalpaLata ma trece cu shaga... nu ma miniu. ALECSANDRI T. 612. ♦ Refl. (De obicei determinat prin «din baut» «din pahare») A bea prea mult a se ametzi de bautura. Se cam trecuse shi din baut de focul pasiunii. CARAGIALE O. III 20. Ostenitzi cum erau de drum se cam trecusera din pahare. id. ib. 49. V. 1. Refl. A fi luat in seama; a avea crezare trecere. Degeaba te mai sclifoseshti Ioane raspunse mama cu nepasare; la mine nu se trec acestea. CREANGA A. 119. Va miratzi cum de minciuna astazi nu vi se mai trece. EMINESCU O. I 151. Dute omule de unde ai vinit k nu tzi se trec brashoavele pe la noi. ALECSANDRI T. I 254. ♦ Tranz. A ierta a ingadui. SHtii cum ma facut dumnezeu pe mine nui trec muierii nici atitica din al meu. CARAGIALE O. I 48. ◊ Refl. pas. Orice magarii facea (magarul) Toatei erau laudate toate lui i se treceau. La TDRG. 2. Intranz. A fi considerat de... a fi luat drept... Sadoveanu trece cu drept cuvint k cel mai de seama poet descriptiv al literaturii noastre. VIANU A. P. 227. Medelioglu slab uscat cu fatza aramie shi osoasa... trecea drept un mare carturar. CAMIL PETRESCU O. I 303. Safta face sa treaca de stapina in casa. SLAVICI N. I 80. 3. Intranz. A se transforma a se preface. In pragul portzei biziia o albina care sa roti o data shi trecu in pasare sa roti a doua oara shi sa prefacu intro ciuta. DELAVRANCEA S. 247. K doi gigantzi naprasnici stau astazi fatzan fatza... «E scris din noi doi unul in pulbere sa treaca». ALECSANDRI P. III 433.