seama sf [At: PSALT. 26 / V: (pop) sama (Pl: sami shi ivr same) / Pl: (ivr) semi s'eme / E: mg szám] 1 (Adesea udp „de” shi precedat de arn „o”) Numar¹ (1) mare (de fiintze de lucruri etc.) Si: gramada multzime (1) (ivp) mare³ (inv) multzit¹. 2 (Adesea udp „de” shi precedat de arn „o”; prc) Parte (insemnata) (din)... 34 (Iljv) Fara ~ (de...) sau (rar) fara de ~ sau (reg) fara chip (sau numar rost) shi (fara) ~ (Care este) fara numar. 56 (Ial) (Care este) exagerat (de mult de mare etc.). 78 (Ial) (Care este) fara asemanare. 9 (Iljv) Peste ~ (Care este) foarte (mult mare tare etc.) Si: exagerat excesiv extraordinar. 10 (Ivr; udp „peste”) Masura. 11 (Irg; adesea precedat de arn „o” shi de obicei urmat de determinarea „de vreme”) Perioada. 12 (Pop; art ; precedat de pp „de” shi urmat de o determinare in genitiv) Varsta. 13 (Ila) Deo ~ (cu cineva) De (aproximativ) aceeashi varsta generatzie (cu cineva). 14 (Rar; ie) A fi deo ~ cu timpul A fi foarte batran. 15 (Inv) Suma (de bani). 16 (Inv) Situatzie (financiara). 1718 (Ilav shi ilpp) Pe (sau in) ~ (sau seama cuiva) In obligatzie (sau in obligatzia cuiva). 1920 (Ial) In posesie (sau in posesia cuiva). 2122 (Ial) La dispozitzie (sau la dispozitzia cuiva). 2324 (Ial) In grija (sau in grija cuiva). 25 (Ilpp) Pe (sau in reg pentru) ~ma (cuiva) In favoarea (cuiva sau a ceva). 26 (Inv; ie) A baga (sau a prinde reg ai da) (in) ~ sau a(shi) lua ~ma A calcula (1). 27 (Inv; iae) A numara¹ (1). 28 (Inv) A baga ~ cu cineva A ajunge la o intzelegere cu cineva asupra unei datorii unei obligatzii etc. Si: a se socoti. 29 (Inv; ie) A (sau inv ashi) da ~ (sau ~ma) A (se) justifica. 30 (Inv; iae) A suporta consecintzele pentru cele facute. 31 (Inv; iae) A declara (1). 32 (Ie) A(i) tzine ~ma (sau ~) sau a tzine in (sau inv intru o) ~ (de ceva) A tzine in evidentza pentru un anumit scop Si: a tzine cont. 33 (Irg; ie) A(i) cere (sau a lua) (cuiva) ~ (sau ~ma) A pretinde k cineva sa se justifice pentru cele facute. 34 (Reg; ie) Ashi da toate samile A relata tot ce shtie (pentru a se justifica). 35 (Reg) Ashi cauta de ~ A se preocupa numai de treburile personale. 36 (Reg; ie) Ashi face de ~ A se ingrijora. 37 (Pop; ie) A(i) face ~ma (sau inv o sau rar de ~) (cuiva) A omori (1). 38 (Pop; ie) A(shi) face (singur sau inv singur sieshi sieshi) ~ma (sau ~) A se sinucide. 39 (Reg; ie) Ashi face ~ma A se satura (de mancare de bautura). 40 (Inv; ie) Ashi trage ~ma A se acomoda. 41 (Reg; iae; csnp) A se simtzi. 42 (Inv; de obicei urmat de determinari care arata felul) Bir (2). 43 (Inv) Situatzie. 44 (Inv; ilav) Cu ~ Cu rost. 45 (Inv; ilav) Fara de (sau nici o) ~ (sau reg) in ~ de nimica Fara rost. 46 (Pop; ie) A shti (sau a cunoashte) ~ma (sau ~) (a ceva sau a cuiva) A fi familiarizat (cu ceva sau cu cineva). 47 (Pop; ie) A nu shti de ~ma (cuiva) A nu avea cunoshtintza despre ce face unde se afla etc. cineva. 48 (Pop) Conditzie sociala Si: rang¹. 49 (Ivp) Fel (3). 5051 (Ivp; iljv) Deo ~ (sau reg de la ~) (Care este) la fel (k aspect manifestare situatzie etc.). 52 (Ivp; ilpp) De ~ma... La fel cu... 53 (Inv; ial) Din temperamentul... 54 (Inv) Asemanare (2). 55 (Pop; ie) A nushi afla ~ma (sau a nu avea ~) in (sau pe) lume A nu avea pereche. 56 (Irg) Respect (1). 57 (Reg; ila) La ~ Important. 5859 (Iljv) De ~ (Care este) cu insushiri deosebite. 6061 (Ial) (Care este) cu mari merite intrun anumit domeniu. 6263 (Ial) (Care ocupa un loc) de (mare) importantza in ierarhia sociala. 6465 (Ial) (Care este) de o mare insemnatate. 66 (De obicei construit cu verbe k „a baga” „a lua” „a tzine” „a pune” „a socoti” „a da” etc.) Totalitate a calitatzilor care dau pretz unui obiect unei fiintze unui fenomen etc. Si: importantza insemnatate valoare. 67 (SHis bagare de ~) Preocupare speciala a cuiva pentru ceva sau cineva Si: atentzie consideratzie. 68 (Inv; shis bagare de ~) Luare in consideratzie a starii sau a situatziei cuiva sau a ceva a existentzei unui fapt a unui adevar etc. Si: constatare observatzie (1) remarca. 69 (Inv; shis bagare de ~) Activitate intelectuala sustzinuta depusa in vederea cunoashterii unui lucru unui fenomen etc. Si: cercetare observatzie (2) examinare studiu. 70 (Inv; ias) Precept. 71 (Inv; ias) Ascultare (10). 72 (Ivr; is) Luare de ~ Indrumare. 73 (Ivp; ilav) Cu bagare de ~ Cu grija. 74 (Ie) A baga (sau a lua inv a tzine) in ~ A lua in consideratzie. 7576 (Ie) A lua (sau inv a baga) ~ sau (inv) a lua de ~ sau a(i shi) lua ~ma A (se) supraveghea. 7778 (Pex; iae) A spiona. 79 (Inv; ie) A(i) lua ~ma (cuiva) sau (reg) a baga in ~ (ceva) A intzelege. 80 (Pop; ie) Ashi lua ~ma (sau de ~) sau (reg) a trage de ~ A se razgandi (1). 81 (Pop; iae) A se hotari (5). 82 (Reg; ie) Ashi lua ~ma la vorba A vorbi cuviincios. 83 (Reg; ie) A nushi lua ~ma A uita. 84 (Ie) Ashi da ~ma (sau ~) sau (reg) ashi trage (sau lua) ~ma A fi conshtient Si: a realiza. 85 (Pop; ilav) De (sau irg cu reg a dea) buna ~ Cu adevarat. 86 (Pop; ial) Cu certitudine Si: desigur negreshit. 87 (Reg; ial; if a buna ~) In mod special Si: anume. 88 (Ie) Mai cu ~ Mai ales Si: indeosebi. 89 (Nob; ilav) Chip shi ~ Intru totul. 90 (Inv; ilav) Nici intro ~ de chip In nici un caz Si: nicidecum. corectata

SEÁMA (2 rar) semi s. f. (SHi in forma sama) 1. (In locutziuni shi expresii; exprima ideea de calcul mintal judecata constatare observatzie) De buna seama = desigur fara indoiala fara doar shi poate. Deodata in linishtea adinca porni din cimpie un glas limpede. Cinta de buna sama vreo fata care se intorcea intirziata in sat. SADOVEANU O. I 107. Dar dintral printzilor shirag Citzi au trecut al casei prag De buna seama cel mai drag A fost ales. COSHBUC P. I 54. Mai cu seama = mai ales indeosebi in special. Mai cu seama oamenii de astazi nu mai seamana cu cei shi cele din tineretzea mea. GALACTION O. I 64. Discuta impreuna mai cu seama de afaceri. REBREANU R. I 58. Vinatzele cafeaua pinea shi pelinul mai cu seama fara care nu este ziintiimai! RUSSO S. 103. Ashi da seama = a se lamuri a pricepe a se dumeri v. da³ (I 16). A lua seama (sau mai rar seama) = a) a se gindi a reflecta adinc a chibzui a fi atent la ceva. O Despot dar ia seama ia seama la furtuna! ALECSANDRI T. II 157. Sa fi luat seama bine Cu cine te impreuni SHi cu cine te cununi. JARNÍKBIRSEANU D. 171; b) a observa indeaproape pe cineva a urmari; a supraveghea. Ii luam seama lui Oance shi mi se parea k shi el mio lua mie. GALACTION O. I 66; c) a observa ceva a remarca. Uite zau acum iau seama Cami sta binen cap naframa SHi ce fata frumushica Are mama. COSHBUC P. I 103. O ciuta mioara... Iarba nu pashtea Nici apa nu bea... Nimeni seamai lua Afara dun cerb Dun cerb tretior Al ei fratzior. TEODORESCU P. P. 59; d) a intzelege a se lamuri. Rominii inca nu au luat bine sama ce au vrut sa zica cind au vestit shi descoperit k Ardealul in veacul trecut au restaurat limba. RUSSO S. 64. Ashi lua seama (sau de seama) = a se razgindi. Un moment se gindi sa cumpere shi indatashi lua de seama. VLAHUTZA la TDRG. A baga de seama sau (rar) a baga seama k... v. baga (II 7). 2. Socoteala cont. Socotelile sau semile manastirilor inchinate... dovedesc cu prisos k intrastfel sa urmat atunci pe cind clauzele donatorilor erau inca respectate. ODOBESCU S. II 47. ◊ Expr. A shti seama = a cunoashte situatzia unui lucru (sub raport numeric statistic); a shti rostul. Mamuca shtie sama oualor cauta gainile in fiecare dimineatza. SADOVEANU O. VIII 140. Popa Stoica din Farcashi... SHtie seama oshtilor Cred shi pea razboaielor. ODOBESCU S. II 427. A da seama v. da³ (I 16). (Invechit) A cere (cuiva) seama v. cere (4). 3. (In locutziuni shi expresii; exprima ideea de folos interes grija sarcina) Pe seama (cuiva) = a) in folosul sau in interesul (cuiva) pentru (cineva). O nai putea sami spui Minune de copila dalba Pe seama cui speli pinza alba? IOSIF T. 65. Eshti un nemernic Cind nai un tzel hotaritor. Tu ai peai tai! De nai pe nimeni Te luptzi pe seama tuturor. COSHBUC P. I 194. Comisionarul unui turc din Vidin... pe seama caruia stringea zaherea de prin satele vecine. GHICA S. A. 31; b) in sarcina (cuiva) asupra (cuiva). Daca critica mea va fi... nedemna shi nepotrivita... rushinea va raminea numai pe seama mea caci este drept k fiecare sa poarte ponosul faptelor shi ziselor sale. ODOBESCU S. III 10. Pe seama = in proprietate sau in folosintza personala; propriu. Se hotari sashi deschiza pravalie pe seama. VLAHUTZA O. A. 207. A lasa pe (sau in) seama cuiva sau a da pe (sau in) seama (sau in seama cuiva) = a da (sau a lasa) in grija in paza in posesia cuiva v. lasa (4). Voda... cheama pe un edecliu shii da pe Niculaie in seama sal duca in munte. GHICA S. A. 33. A lua (pe cineva) pe seama = a lua (pe cineva) in grija shi pe raspunderea sa; a apara a ocroti (pe cineva). Lasan urmatzi teama K te iau pe seama Istor bratze groase Groase shi vinoase... Istui paloshel Cu buza deotzel. ALECSANDRI P. P. 64. A lua seama (de cineva) = a se ocupa a se ingriji a avea grija (de cineva). O ruga... sa ia seama de fetitze. POPOVICIBANATZEANU la TDRG. A tzine seama (sau mai rar seama) de cineva (sau de ceva) = a lua in consideratzie a avea in vedere. Voia tinarul sa nu tzie seama shi totushi statuse pe ghimpi la masa. REBREANU R. I 90. 4. Insemnatate importantza; vaza faima trecere. Suparara mai bine de trei sute de ani pe imparatzii romani de seama lui Aurelian lui Teodosie lui Justinian. ODOBESCU S. III 108. ◊ Loc. adj. De seama = important insemnat; cu trecere. Cind se va libera sergentmajor se va ruga in genunchi de totzi superiorii shi de totzi oamenii de seama din Romanatzi sai deschida o portitza in shcoala militara. GALACTION O. I 129. Undei norocul so ia un fecior asha de seama. REBREANU I 86. Satzi cheltuieshti puterea celui mai de seama dar K sai faci mai rai pe oameni shi mai sceptici shi mai trishti?... Asta vii chemarea sfinta de profetzi shi de artishti? VLAHUTZA O. A. I 65. ◊ Expr. A baga (sau a lua) pe cineva (sau ceva) in seama v. baga (II 7). 5. Fel gen soi. Ba eu nu moi marita Pina nu tei insura Sa vad pe cinei lua. Dei lua de seama mea Tot sa potzi trai cu ea. JARNÍKBIRSEANU D. 261. Te cunoshti de pe naframa K eshti dea maicata seama. id. ib. 249. ◊ Expr. Deo seama cu cineva sau de seama cuiva = la fel cu cineva in aceeashi situatzie stare categorie sociala cu cineva de aceeashi virsta cu cineva. Avea un fecior... Era deo seama cu Oleana shi mici copii se jucasera impreuna. GALACTION O. I 68. Nu mai shtia incotro sa mearga pentru k imblase pretutindine pe unde shtia k sint fete de sama lui. SBIERA P. 216. Tu nai tata eu nam mama Amindoi sintem deo seama. ALECSANDRI P. P. 242. 6. Rost rinduiala. Sareau in doua picioare nechezind speriatzi... «Dar ce mare sa mai fie shi asta?» strigau unii din drumetzii nencercatzi la seama cailor. ODOBESCU S. I 162. ◊ Expr. A shti seama (la ceva) = a cunoashte rindul sau rostul unui lucru al unei indeletniciri; a avea experientza unui lucru. Miclaush cinenvatzat SHtia seama la vinat. ODOBESCU S. III 183. A shti de seama cuiva = a avea shtiri despre cineva; a avea cunoshtintza de soarta cuiva. Ii mai spuse k la intrebat despre barbatul ei shi fiusau i raspunse k nu shtie de seama lui nimic. ISPIRESCU L. 57. Ai face (cuiva) seama = a omori a ucide (pe cineva). Ashi face (singur) seama (sau mai rar seama) = a se sinucide. Se mihni pina in adincul sufletului shi dupa ce vazu k nu mai este mintuire pentru barbatul sau se duse shi ea deshi facu seama singura. ISPIRESCU U. 77. 7. (Invechit shi popular precedat de art. nehot.) Numar cantitate (nedeterminata); citziva. O sama se catzarasera shi pe zidul de imprejmuire al manastirii k sa vada trecind alaiul. SADOVEANU Z. C. 214. Sigismund trimise pe mireasa sa la Gherla shi grabi a porni o seama de oshtiri ce avea gata in TZara Romineasca. BALCESCU O. I 196. O sama de invatzatzi a Ardealului apara limba nascuta din sisteme k limba ardeleneasca. RUSSO S. 80. ◊ Loc. adj. shi adv. Fara numar shi fara seama = in numar mare; multzime puzderie. In citziva ani oi avea... fara numar shi fara sama. SBIERA P. 250. Peste seama = peste masura foarte. Tacerea... i plictisise peste seama. VORNIC P. 127. Vitoria shi Gheorghitza au intrat intro odaitza peste sama de calda. SADOVEANU B. 120. ♦ (In legatura cu notziuni temporale) Interval bucata. Asha traia biata masa de o seama de vreme. VLAHUTZA O. A. 98. Varianta: (regional) sáma s. f.

SEÁMA (2 rar) semi s. f. 1. (In expr. exprima ideea de calcul mintal constatare observatzie) De buna seama = desigur fara indoiala. Mai cu seama = mai ales indeosebi. Ashi da seama = a se lamuri a pricepe. A lua seama (sau seama) = a) a se gandi a reflecta adanc; b) a supraveghea; c) a observa ceva a remarca; d) a intzelege a se lamuri. Ashi lua seama (sau de seama) = a se razgandi. 2. Socoteala calcul cont. Socotelile sau semile manastirilor inchinate (ODOBESCU). ◊ Expr. A shti seama = a cunoashte situatzia unui lucru. A face seama = a face socoteala a numara. Multai frunza pe copaci Dar de stai shi seama faci Tot erau mai multzi cazaci (COSHBUC). 3. (In expr. exprima ideea de folos interes grija) Pe seama (cuiva) = a) in folosul sau in interesul (cuiva); b) in sarcina (cuiva) asupra (cuiva). Pe seama = in proprietate sau in folosintza personala. A lasa pe (sau in) seama cuiva sau a da pe (sau in) seama (sau in seama cuiva) = a da (sau a lasa) in paza in grija in posesia cuiva. A lua (pe cineva) pe seama = a lua (pe cineva) in grija shi pe raspunderea sa. A lua seama (de cineva) = a se ocupa a se ingriji (de cineva). A tzine seama (sau rar seama) de cineva sau de ceva = a lua in consideratzie a avea in vedere. 4. Insemnatate importantza; vaza faima. Imparatzii romani de seama lui Aurelian (ODOBESCU). ◊ Loc. adj. De seama = important; cu trecere. 5. Fel gen soi. Te cunoshti de pe naframa K eshti dea maicata seama (JARNÍKBIRSEANU). ◊ Expr. Deo seama (cu cineva) sau de seama cuiva = la fel cu cineva in aceeashi situatzie stare categorie sociala cu cineva de aceeashi varsta cu cineva. 6. Rost randuiala. Strigau unii din drumetzii nencercatzi la seama cailor (ODOBESCU). ◊ Expr. A shti seama (la ceva) = a avea experientza unui lucru. A shti de seama cuiva = a avea shtiri despre cineva; a avea cunoshtintza de soarta cuiva. Ai face (cuiva) seama = a omori a ucide (pe cineva). Ashi face (singur) seama (sau rar seama) = a se sinucide. 7. (Inv.) Numar cantitate (nehotarata); catziva. O seama de invatzatzi. ◊ Loc. adj. shi adv. Fara numar shi fara seama = in numar mare; mult. Peste seama = peste masura. ♦ (In legatura cu notziuni temporale) Interval. Asha traia biata masa de o seama de vreme (VLAHUTZA). [Pr. shi: (reg.) sama] Magh. szám.

SEÁMA f. I. 1) Fapt divers; chestiune. * Dare de ~ raport de activitate. 2) Mod de desfashurare a unei actziuni; randuiala. ◊ A shti ~a la ceva a cunoashte rostul unui lucru; a shti meshteshugul. 3) Cantitate nedeterminata. O ~ de cuvinte. ◊ Peste ~ peste masura. Fara numar shi fara ~ in numar extrem de mare; foarte mult. De la o ~ de vreme de la un timp incoace. II. (in imbinari stabile) 1) (exprima o observatzie sau o constatare): De buna ~ fara doar shi poate; desigur. Mai cu ~ in special; indeosebi. Ashi da ~a a) a se dumiri intro chestiune; b) a fi conshtient de ceva. Ashi lua de ~ a se razgandi. A lua ~a a) a observa; a remarca; b) a fi atent; c) a supraveghea. 2) (exprima ideea de atentzie sau de grija): A baga de ~ a) a fi foarte atent; a fi precaut; b) a observa. Bagare de ~ atentzie. A lua (sau a baga) in ~ (pe cineva) a da (a acorda) atentzie (cuiva). A tzine ~a (de cineva sau de ceva) a lua in consideratzie; a avea in vedere. A lasa pe (sau in) ~a cuiva a lasa pe cineva sau ceva in grija sau supravegherea cuiva. A lua ~ (de cineva sau de ceva) a) a supraveghea (pe cineva sau ceva); b) a avea grija (de cineva sau ceva). A lua (pe cineva) pe ~a sa a ocroti (pe cineva); a lua (pe cineva) pe raspunderea sa. Pe ~a cuiva a) asupra cuiva; b) pe contul cuiva. 3) (exprima ideea de insemnatate importantza valoare): De ~ insemnat; valoros; important. Deo ~ cu cineva (sau de ~a cuiva) a) de aceeashi varsta cu cineva; b) in aceeashi situatzie cu cineva; la fel cu cineva. 4) (exprima ideea de moarte): Ai face cuiva ~a a ucide pe cineva. /<ung. szám

seama (sama) f. 1. socoteala: a da (tzinea) seama pe seama mea; a da seama a preda; a lua pe seama a garanta; a shti seama a se pricepe la ceva; ashi face seama a se sinucide (lit. ashi face socotelile); 2. od. pl. Mold. conturi: samile Vistieriei; 3. numar: o seama de oameni; 4. specie fel: ce seama de om? totzi suntem de o seama; 5. fig. atentziune consideratziune reflexiune; a lua (baga) de seama a observa cu atentziune; ashi lua seama a se rasgandi; a lua (baga) in seama a observa de aproape a nu scapa din vedere a stima; 6. in locutziuni adverbiale: de buna seama negreshit; fara seama excesiv; mai cu seama in special. [Ung. SZÁM numar socoteala suma: vorba shia largit romaneshte foarte mult sferai primitiva].

seáma V. sama.

sama sf vz seama

SÁMA s. f. v. seama.

bagseama adv. Tr. paremise se vede: bagseama nu era acasa.

sama f. V. seama.

sáma (est) f. pl. samĭ shi seáma (vest) f. pl. semĭ (ung. szam numar socoteala k vama d. vam). Vechĭ. Azĭ rar. Numar suma: o sama de anĭ de banĭ de cuvinte de oamenĭ. Socoteala cont: samile vistieriiĭ. Azĭ. Fel specie: ce sama de faptura e asta? Categorie etate saŭ stare egala: doĭ copiĭ deo sama. Dare de sama expunere justificare. Recensiune. A da sama a da socoteala a te justifica. Atzĭ da sama atzĭ da socoteala a avea cunoshtintza a pricepe. A tzine (in) sama a lua (in) sama a considera a lua in consideratziune. A lua sama a baga (de) sama a da in primire a preda. A lua cuĭva sama (Vechĭ) al lua in sama aĭ da atentziune. Atzĭ lua sama a te razgindi atzĭ schimba gindu. A lua pe sama ta a lua pe socoteala ta pe numele taŭ pentru tine. Atzĭ face sama. 1. a te sinucide. 2. atzĭ face afacerile. A face cuĭva sama al ucide. A shti sama a shti rostu a shti cum merge treaba a shti cum sa procedezĭ (V. ogod). Un om de sama un om insemnat (ilustru). Fara sama (Rar) fara numar foarte mult. Peste sama peste masura excesiv. Maĭ cu sama maĭ ales in special. Cu (saŭ de) buna sama 1. de sigur bine intzeles: de buna sama kĭ asha. 2. sigur cu sigurantza: nu shtiŭ de buna sama dacaĭ asha (nord).

+seama (de ~) (important) loc. adj. (oameni de seama)

seáma (in expr.) s. f.

seáma s. f.

seama

seama sg.

+da seama (ashi ~) (a realiza) loc. vb. refl. v. da²; imper. 2 sg. afirm. datzi seama; ger. dandumi seama

+da seama (a ~) (a raspunde) loc. vb. v. da²

bagá de seáma (a ~) loc. vb. v. bagá

bagáre de seáma (atentzie) loc. s. f. g.d. art. bagắrii de seáma; (observatzii) pl. bagắri de seáma

bagatór de seáma loc. s. m. pl. bagatóri de seáma

!nebagáre de seáma (neatentzie) loc. s. f. g.d. art. nebagắrii de seáma

!nebagáre in seáma (lipsa de consideratzie) loc. s. f. g.d. art. nebagắrii in seáma

bagáre de seáma s. f. + prep. + s. f.

de búna seáma loc. adv.

SEÁMA s. 1. numar serie suma. (A ridicat o ~ de probleme.) 2. v. multzime. 3. rost socoteala (reg.) ogod. (Nu mai shtia ~ averii lui.) 4. v. socoteala. 5. cont socoteala (fig.) spate spinare. (Cate nu i se puneau in ~!) 6. v. grija. 7. v. seaman.

SEÁMA s. v. apreciere atentzie avantaj beneficiu bir calcul categorie cinste cinstire cashtig conditzie consideratzie dare epoca fel folos gen impozit interval onoare perioada pretzuire profit rang ragaz rastimp respect randuiala rost socoteala soi spatziu specie spetza stare stima suma teapa timp tip treapta trecere vaza varsta vreme.

SEAMA s. 1. numar serie suma. (A ridicat o ~ de probleme.) 2. gramada multzime. (SHia rezolvat o ~ de probleme.) 3. rost socoteala (reg.) ogod. (Nu mai shtia ~ averii lui.) 4. socoteala. (Vei da ~ de cele facute.) 5. cont socoteala (fig.) spate spinare. (Cite nu i se puneau in ~!) 6. grija paza (fig.) mina. (I la dat in ~.) 7. egal pereche potriva seaman. (Nu are ~ in lume.)

seama s. v. APRECIERE. ATENTZIE. AVANTAJ. BENEFICIU. BIR. CALCUL. CATEGORIE. CINSTE. CINSTIRE. CISHTIG. CONDITZIE. CONSIDERATZIE. DARE. EPOCA. FEL. FOLOS. GEN. IMPOZIT. INTERVAL. ONOARE. PERIOADA. PRETZUIRE. PROFIT. RANG. RAGAZ. RASTIMP. RESPECT. RINDUIALA. ROST. SOCOTEALA. SOI. SPATZIU. SPECIE. SPETZA. STARE. STIMA. SUMA. TEAPA. TIMP. TIP. TREAPTA. TRECERE. VAZA. VIRSTA. VREME.

seáma (sémi) s. f. 1. Cantitate numar. O seama citziva. Fara seama fara numar. 2. Cont. A baga de seama a tzine cont a observa. De buna seama in mod sigur. Mai cu seama mai ales. 3. Ordin regula linie. 4. Paza vigilentza grija. 5. Importantza categorie rang. 6. Etate leat. Mag. szám (Lambrior 375; Cihac II 525; Hasdeu Col. lui Traian 1883 2230; Gáldi Dict. 960. Der. semui (var. asemui samui) vb. (a compara a confrunta; a confunda); samadau s. m. (Trans. casier contabil) din mag. számodó (Candrea); samadas s. n. (Trans. socoteala) din mag. számadás (Gáldi Dict. 157); samadushag s. n. (Trans. contabilitate) din mag. számadóság; samalui (var. (a)semalui) vb. (Trans. a face socoteli a calcula; Trans. a compara a confunda ashi gasi asemanarea) din mag. szálmoni; samaluitor adj. (socotitor); samesh s. m. (inv. intendent stringator de biruri); sameshie (var. samishie) s. f. (administratzie); sameshoaie s. f. (nevasta de intendent); insemui vb. (a insemna) probabil prin confuzia dintre semui shi insemna.

CAVE NE CADAS! (lat.) ia seama sa nu cazi! In cortegiile triumfale la romani in spatele invingatorului se afla un sclav carei spunea aceste cuvinte avertisment impotriva trufiei.

QUIDQUID AGIS PRUDENTER AGAS ET RESPICE FINEM (lat.) orice ai face fa cu bagare de seama shi ai in vedere sfarshitul „Gesta Romanorum” (culegere de povestiri legende anecdote inspirate din istoria poporului roman datand din sec. 14). 103. V shi Age quod agis.

TOUT FLATTEUR VIT AUX DÉPENS DE CELUI QUI L’ÉCOUTE (fr.) lingushitorul traieshte pe seama celui carel asculta La Fontaine „Le corbeau et le renard”. Infumuratzii se lasa flatatzi fara sa bage de seama k laudele ce li se adreseaza sunt interesate.

a lua in seama expr. a tzine cont (de cineva sau ceva)

ai face cuiva seama expr. a ucide.

ajutor de bagator in seama expr. persoana cu un rol insignifiant intro institutzie

bagator de seama expr. persoana a carei participare la o actziune este inutila; persoana care asista la o actziune fara a se implica.

bagator in seama expr. v. barabanci

om de seama expr. personalitate remarcabila.