Definitzia cu ID-ul 507815:

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

seáma (sémi) s. f. 1. Cantitate numar. O seama citziva. Fara seama fara numar. 2. Cont. A baga de seama a tzine cont a observa. De buna seama in mod sigur. Mai cu seama mai ales. 3. Ordin regula linie. 4. Paza vigilentza grija. 5. Importantza categorie rang. 6. Etate leat. Mag. szám (Lambrior 375; Cihac II 525; Hasdeu Col. lui Traian 1883 2230; Gáldi Dict. 960. Der. semui (var. asemui samui) vb. (a compara a confrunta; a confunda); samadau s. m. (Trans. casier contabil) din mag. számodó (Candrea); samadas s. n. (Trans. socoteala) din mag. számadás (Gáldi Dict. 157); samadushag s. n. (Trans. contabilitate) din mag. számadóság; samalui (var. (a)semalui) vb. (Trans. a face socoteli a calcula; Trans. a compara a confunda ashi gasi asemanarea) din mag. szálmoni; samaluitor adj. (socotitor); samesh s. m. (inv. intendent stringator de biruri); sameshie (var. samishie) s. f. (administratzie); sameshoaie s. f. (nevasta de intendent); insemui vb. (a insemna) probabil prin confuzia dintre semui shi insemna.