CÁLCUL (I) calcule s. n. (II) calculi s. m. I. S. n. 1. Ansamblu de operatzii matematice facute cu scopul de a gasi fie valorile unor marimi sau expresii fie o anumita expresie matematica; socoteala. ◊ (Mat.) Calcul grafic = rezolvare a unor probleme cu ajutorul unor constructzii geometrice. 2. Ansamblu de operatzii logice de reguli shi procedee de efectuare a acestora prin care se deduc teoremele unui domeniu al shtiintzei. ◊ Calcul logic = calcul analog celui matematic efectuat asupra enuntzurilor transpuse in forma simbolica. 3. Plan combinatzie proiect apreciere socoteala. II. S. m. (Med.) Concretziune de forma unei pietricele rezultata prin precipitarea sarurilor organice sau anorganice care se formeaza in anumite organe interne; piatra. Din fr. calcul lat. calculus.

calcul [At: EMINESCU P. 221 / Pl: (sn) ~e (sm) ~i / E: fr calcul lat calculus] 1 sn Ansamblu de operatzii matematice facute cu scopul de gasire a uneia sau a mai multor marimi Si: socoteala. 2 sn (Is) ~ grafic Rezolvare a unor probleme cu ajutorul unor constructzii geometrice. 3 sn (Is) ~ logic Ansamblu de operatzii prin care anumite expresii logice sunt derivate din alte expresii logice. 4 sn Plan. 5 sm Concretziune de forma unei pietricele rezultata din precipitarea sarurilor organice sau anorganice care se formeaza in anumite organe interne Si: piatra.

CÁLCUL (I) calcule s. n. (II) calculi s. m. I. S. n. 1. Ansamblu de operatzii matematice facute cu scopul de a gasi valoarea uneia sau a mai multor marimi; socoteala. ◊ (In sintagmele) Calcul grafic = (Mat.) rezolvare a unor probleme cu ajutorul unor constructzii geometrice. ◊ Calcul logic = ansamblu de operatzii prin care anumite expresii logice sunt derivate din alte expresii logice. 2. Plan combinatzie proiect apreciere socoteala. II. S. m. (Med.) Concretziune de forma unei pietricele rezultata din precipitarea sarurilor organice sau anorganice care se formeaza in anumite organe interne; piatra. Din fr. calcul lat. calculus.

CÁLCUL² calcule s. n. 1. Ansamblu de operatzii matematice (aritmetice algebrice etc.) facute cu scopul de a gasi valoarea uneia sau mai multor marimi; calculare socoteala. Calcul algebric. Calcul diferentzial. Calcul integral. Calcul infinitezimal. ▭ Iar colo batrinul dascal cua lui haina roasan coate intrun calcul fara capat tot socoate shi socoate. EMINESCU O. I 132. 2. (La pl.) Planuri combinatzii socoteli. Sa inshelat in calculele sale.

CÁLCUL (I) calcule s. n. (II) calculi s. m. I. 1. Ansamblu de operatzii matematice facute cu scopul de a gasi valoarea uneia sau a mai multor marimi; socoteala. 2. Plan combinatzie proiect socoteala. II. Concretziune care se formeaza accidental in anumite organe animale. Calcul renal. Fr. calcul (lat. lit. calculus).

CÁLCUL s.n. 1. Ansamblu de operatzii matematice (aritmerice algebrice etc.). ♦ Calcul logic = operatzie analoga calculului matematic prin care pe baza anumitor reguli din anumite expresii logice sunt derivate alte expresii logice. 2. (La pl.) Planuri combinatzii socoteli. [Cf. fr. calcul lat. calculus pietricica].

CÁLCUL I. s. n. 1. ansamblu de operatzii (aritmetice algebrice etc.) urmarind stabilirea unor marimi. ◊ capitol al shtiintzelor matematice in care se foloseshte un anumit tip de operatzii. ◊ calcul grafic = rezolvare a unor probleme cu ajutorul unor constructzii geometrice; calcul logic = operatzie analoaga calculului matematic prin care pe baza anumitor reguli din anumite expresii logice sunt derivate alte expresii logice. 2. (pl.) planuri combinatzii socoteli. II. s. m. formatzie calcaroasa care afecteaza diferite organe animale (rinichi vezica etc.). (< fr. calcul lat. calculus)

CÁLCUL¹ ~e n. 1) Totalitate a operatziilor aritmetice efectuate in vederea determinarii valorii unei marimi; socoteala. 2) mat. Succesiune de operatzii efectuate cu ajutorul unor simboluri ce reprezinta anumite valori. 3) fig. Ansamblu de reflectzii realizate in scopul de a obtzine un avantaj sau de a realiza ceva. /<lat. calculus fr. calcul

calcul n. 1. operatziune spre a afla rezultatul combinatziunii numerelor intre ele; 2. fig. mijloace combinate masuri luate spre a ajunge la un scop: calculele ambitziunii.

*cálcul n. pl. e (lat. cálculus petricica d. calx calce 2 fiindca in vechime se calcula cu petricele). Socoteala cu numere. Chibzuĭala combinatziunĭ masurĭ p. succesu uneĭ afacerĭ. S. m. Med. Petricica care se formeaza in beshica urinara in rinichĭ shi’n fiere shi cauzeaza o boala numita shi peatra: a avea calculĭ a suferi de calculĭ.

cálcul² (socoteala) s. n. pl. cálcule

cálcul (mat.) s. n. pl. cálcule

calcul pl. calcule (matematica)

calcul (socoteala) le pl. li (biliari etc.). corectata

CÁLCUL s. I. 1. (MAT.) socoteala (inv. shi reg.) socoata socotintza (Transilv. shi Maram.) samadash (inv.) schepsis seama (inv. in Transilv.) comput. (Face un ~ elementar.) 2. (MAT.) calcul statistic v. calculul probabilitatzilor; calculul probabilitatzilor = calcul statistic teoria probabilitatzilor. 3. v. calculare. 4. (MAT.) v. operatzie. 5. v. evaluare. 6. v. intentzie. II. (MED.) concretziune piatra. (~ la rinichi.)

CALCUL s. I. 1. (MAT.) socoteala (inv. shi reg.) socoata socotintza (Transilv. shi Maram.) samadash (inv.) schepsis seama (inv. in Transilv.) comput. (Face un ~ elementar.) 2. (MAT.) calcul statistic = calculul probabilitatzilor teoria probabilitatzilor; calculul probabilitatzilor = calcul statistic teoria probabilitatzilor. 3. calculare socoteala socotire socotit (rar) calculatzie (pop.) raboj (inv.) samaluire. (~ anilor calendaristici.) 4. (MAT.) operatzie socoteala. (Cele patru ~.) 5. apreciere calculare estimare estimatzie evaluare masurare pretzuire socotire (reg.) pretzuiala (inv.) pretzaluire. (~ valorii unui obiect.) 6. gind intentzie plan proiect socoteala (inv. shi reg.) propus (inv.) cuget duh propozit savirshit socotintza (fam.) combinatzie. (Nu shia putut realiza ~.) II. (MED.) concretziune piatra. (~ la rinichi.)

CALCUL (< fr. lat. calculus „piatra”) subst. I. S. n. 1. Ansamblu de operatzii matematice facute cu scopul de a gasi valorile unor marimi fie o anumita expresie matematica (ex. c. valorii numerice a unei expresii algebrice) ♦ C. diferentzial v. diferentzial. C. integral v. integral. Calculul erorilor v. eroare. C. vectorial v. vectorial. C. variatzional (variatziilor) v. variatzie. C. operatzional = capitol al matematicii avand k obiect rezolvarea ecuatziilor diferentziale shi integrale prin transformarea acestora in ecuatzii algebrice. C. tensorial = capitol al matematicii in care se studiaza operatziile cu tensori; dezvoltat de G. RicciCurbastro incepand din 1886 c.t. a permis o formulare concisa a teoriei relativitatzii generalizate. Mashina de c. = mashina pentru efectuarea unora sau a tuturor celor patru operatzii aritmetice fundamentale eventual combinata cu mecanisme auxiliare pentru inregistrare sau imprimare (la m. de c. contabile) pentru sortare (la mashinile de statistica) etc. 2. Ansamblu de operatzii logice shi de reguli shi procedee de efectuare a acestora prin care se deduc teoremele unui domeniu al shtiintzei. ♦ C. logic = calcul analog celui matematic efectuat asupra enuntzurilor transpuse in forma simbolica adica transformate in expresii logice (c. claselor c. predicatelor c. propozitziilor c. relatziilor c. identitatzii.) 3. Combinatzie socoteala apreciere; plan. ♦ C. economic = ansamblu de operatzii logice shi procedee matematice utilizate conform unor anumite reguli in vederea stabilirii shi realizarii unui scop economic a alegerii strategiei necesare in functzie de conjuncturile economice previzibile sau a determinarii situatziei economice la un moment dat. II. S. m. (MED.) Concretziune cu aspectul unei pietricele care se formeaza prin precipitarea sarurilor organice sau anorganice in diferite organe (ex. c. renal c. colecistic); piatra.