15 definitzii pentru cantitate
din care- explicative (10)
- morfologice (3)
- relatzionale (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
CANTITÁTE cantitatzi s. f. 1. Catime numar marime. ◊ Expr. (Fam.) Cantitate neglijabila = lucru (sau persoana) de mica importantza de care poate sa nu se tzina seama. 2. Proprietate care poate fi reprezentata printrun numar obtzinut dintro masurare sau dintro numarare. 3. Ansamblul determinarilor care exprima gradul de dezvoltare a insushirilor unui obiect susceptibile de a fi masurate shi traduse numeric. 4. Durata rostirii unui sunet sau a unei silabe. Din fr. quantité lat. quantitas atis.
cantitate sf [At: I. IONESCU P. 70 / V: (inv) cua~ cva~ / Pl: ~tatzi / E: fr quantité lat quantitas atis] 1 Catime. 2 Numar. 3 Marime. 45 (Is) ~ neglijabila Lucru (sau persoana) de mica importantza de care nu trebuie sa se tzina seama. 6 Proprietate care poate fi reprezentata printrun numar obtzinut dintro masuratoare sau dintro numaratoare. 7 Ansamblul determinarilor care exprima gradul de dezvoltare al insushirilor unui obiect susceptibile de a fi masurate shi traduse numeric. 8 Insushire a obiectelor a carei schimbare nu produce la inceput modificari radicale in calitatea lor ci numai pregateshte aceste modificari. 9 (Fon) Durata rostirii unui sunet sau a unei silabe. 10 (Mat) Tot ce este considerat k format din partzi omogene putand fi marit sau micshorat masurat sau numarat Si: catatzime catime. 1112 (Alg; is) ~ pozitiva sau negativa Cantitatea precedata de semnul (+) sau ().
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CANTITÁTE cantitatzi s. f. 1. Catime numar marime. ◊ Expr. (Fam.) Cantitate neglijabila = lucru (sau persoana) de mica importantza de care nu trebuie sa se tzina seama. 2. Proprietate care poate fi reprezentata printrun numar obtzinut dintro masurare sau dintro numarare. 3. Ansamblul determinarilor care exprima gradul de dezvoltare al insushirilor unui obiect susceptibile de a fi masurate shi traduse numeric. ♦ Insushire a obiectelor a carei schimbare nu produce la inceput modificari radicale in calitatea lor ci numai pregateshte aceste modificari. 4. Durata rostirii unui sunet sau a unei silabe. Din fr. quantité lat. quantitas atis.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
CANTITÁTE cantitatzi s. f. 1. Proprietate insushire a obiectelor a carei schimbare nu produce la inceput schimbari radicale in calitatea obiectelor ci numai pregateshte aceste schimbari. 2. Insushire a fenomenelor shi a obiectelor de a putea fi marite sau micshorate masurate sau numarate. Orice lucru util k fierul hirtia etc. trebuie privit sub un dublu aspect: al calitatzii shi al cantitatzii. MARX C. I 69. 3. Citime numar marime. Plata muncii dupa cantitate shi calitate. ▭ Sporirea productziei in agricultura shi a cantitatzilor de cerealemarfa a devenit in momentul de fatza o problema de stat o problema a intregului popor muncitor. SCINTEIA 1953 nr. 2695. ◊ (Algebra) Cantitate pozitiva (sau negativa) = cantitate precedata de semnul plus; (sau minus). ◊ Expr. A produce in cantitatzi industriale = a produce in cantitatzi mari. (Fig. glumetz) Cantitate neglijabila = lucru (sau persoana) de mica importantza de care nu trebuie sa se tzina seama. ◊ (Cuprinzind in sine o idee de superlativ) Calitatea trebuie preferata cantitatzii. 4. Durata rostirii unui sunet sau a unei silabe. Versificatzia in limbile clasice se bazeaza pe cantitatea silabelor
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CANTITÁTE cantitatzi s. f. 1. Insushire a obiectelor a carei schimbare nu produce la inceput modificari radicale in calitatea lor ci numai pregateshte aceste modificari. 2. Proprietate care poate fi reprezentata printrun numar obtzinut dintro masurare sau o numarare. 3. Catime numar marime. ◊ (Mat.) Cantitate pozitiva (sau negativa) = cantitate precedata de semnul plus (sau minus). ◊ Expr. A produce in cantitatzi industriale = a produce in cantitatzi mari. (Fam.) Cantitate neglijabila = lucru (sau persoana) de mica importantza de care nu trebuie sa se tzina seama. 4. Durata rostirii unui sunet sau a unei silabe. Fr. quantité (lat. lit. quantitas atis).
- sursa: DLRM (1958)
- adaugata de lgall
- actziuni
CANTITÁTE s.f. 1. Categorie filozofica desemnand determinari ale obiectelor shi proceselor care indica aspectul lor masurabil din punctul de vedere al marimii numarului volumului duratei gradului etc. a carei schimbare intre anumite limite nu produce transformari ale calitatzii acestora ci pregateshte numai aceste transformari. V. calitate. 2. Proprietate care poate fi reprezentata printrun numar obtzinut dintro masurare sau dintro numarare; tot ceea ce poate fi numarat sau masurat. ♦ catime numar marime. ♦ (Log.) Criteriu de clasificare a judecatzilor de predicatzie dupa sfera subiectului. 3. Durata rostirii unui sunet sau a unei silabe. [Cf. fr. quantité it. quantità lat. quantitas].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
CANTITÁTE s. f. 1. totalitatea determinarilor obiectelor fenomenelor shi proceselor care indica aspectul lor masurabil din punctul de vedere al marimii numarului volumului duratei etc. 2. tot ceea ce poate fi numarat sau masurat. ◊ catime numar marime. 3. (log.) criteriu de clasificare a judecatzilor de predicatzie dupa sfera subiectului. 4. durata rostirii unui sunet a unei silabe. (< fr. quantité lat. quantitas)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
CANTITÁTE ~atzi f. 1) Insushire a obiectelor determinata prin numarare masurare sau calculare. 2) Proprietate care poate fi reprezentata printro marime obtzinuta prin numarare sau prin masurare. 3) lingv. Durata de pronuntzare a sunetelor. [Art. cantitatea; G.D. cantitatzii] /<fr. quantité lat. quantitas ~atis
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
cantitate f. 1. tot ce poate fi masurat sau numarat marit sau micshorat; 2. multzime numar mare: cantitate de persoane; 3. Muz. shi Gram. durata relativa a notelor sau a silabelor acute shi grave lungi shi scurte.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
*cantitáte f. pl. atzĭ (lat. quántitas átis d. quantus cit). Citime numar multzime ceĭa ce se poate mari saŭ micshora: o cantitate de griŭ. Cantitate neglijabila care n’are multa valoare. Muz. shi gram. Durata maĭ lunga saŭ maĭ scurta cit itzĭ trebuĭe k sa scotzĭ o nota saŭ sa pronuntzĭ o silaba. V. calitate.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
cantitáte s. f. g.d. art. cantitắtzii; pl. cantitắtzi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
cantitáte s. f. g.d. art. cantitatzii; pl. cantitatzi
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
cantitate tatzi.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
CANTITÁTE s. 1. catime marime (inv.) catatzime. (O anumita ~ masurabila.) 2. v. numar. 3. v. suma. 4. v. volum. 5. cantitate de electricitate v. sarcina electrica; cantitate de mishcare v. impuls.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
CANTITATE s. 1. citime marime (inv.) catatzime. (O anumita ~ masurabila.) 2. numar. (In mare ~.) 3. suma. (~ de bani.) 4. volum. (Necesita o mare ~ de munca.) 5. (FIZ.) cantitate de electricitate = sarcina electrica; cantitate de mishcare = impuls.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
substantiv feminin (F117) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
cantitate, cantitatzisubstantiv feminin
-
- Plata muncii dupa cantitate shi calitate. DLRLC
- Sporirea productziei in agricultura shi a cantitatzilor de cerealemarfa a devenit in momentul de fatza o problema de stat o problema a intregului popor muncitor. SCINTEIA 1953 nr. 2695. DLRLC
- (Cuprinzand in sine o idee de superlativ) Calitatea trebuie preferata cantitatzii. DLRLC
- 1.1. Cantitate pozitiva (sau negativa) = cantitate precedata de semnul plus; (sau minus). DLRLC
- A produce in cantitatzi industriale = a produce in cantitatzi mari. DLRLC
- Cantitate neglijabila = lucru (sau persoana) de mica importantza de care poate sa nu se tzina seama. DEX '09 DLRLC
-
- 2. Proprietate care poate fi reprezentata printrun numar obtzinut dintro masurare sau dintro numarare. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Orice lucru util k fierul hirtia etc. trebuie privit sub un dublu aspect: al calitatzii shi al cantitatzii. MARX C. I 69. DLRLC
- 2.1. Criteriu de clasificare a judecatzilor de predicatzie dupa sfera subiectului. DN
-
- 3. Ansamblul determinarilor care exprima gradul de dezvoltare a insushirilor unui obiect susceptibile de a fi masurate shi traduse numeric. DEX '09
- 3.1. Insushire a obiectelor a carei schimbare nu produce la inceput modificari radicale in calitatea lor ci numai pregateshte aceste modificari. DEX '98 DLRLC
- diferentziere Categorie filozofica desemnand determinari ale obiectelor shi proceselor care indica aspectul lor masurabil din punctul de vedere al marimii numarului volumului duratei gradului etc. a carei schimbare intre anumite limite nu produce transformari ale calitatzii acestora ci pregateshte numai aceste transformari. DN
-
-
- 4. Durata rostirii unui sunet sau a unei silabe. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Versificatzia in limbile clasice se bazeaza pe cantitatea silabelor DLRLC
-
etimologie:
- quantité DEX '09 DEX '98 DN
- quantitas atis DEX '09 DEX '98 DN