LASÁ las vb. I. 1. Tranz. A da drumul unui lucru sau unei fiintze tzinute strans. ◊ Expr. A lasa (cuiva) sange = a face sa curga din corpul cuiva printro incizie o cantitate de sange. Lasama sa te las se spune despre un om indiferent lipsit de energie neglijent comod. ♦ Spec. A da drumul sa cada; a lepada. ♦ A pune a depune ceva undeva. 2. Tranz. A permite a ingadui a admite a nu opri; spec. a accepta k cineva sau ceva sa ramana intro anumita stare intro anumita situatzie a nu interveni pentru a modifica a schimba sau a intrerupe ceva. ◊ Expr. A lasa (pe cineva) cu zile sau ai lasa (cuiva) zilele = a crutza viatza cuiva. A lasa (pe cineva) in pace (sau incolo) = a nu deranja pe cineva a nul supara al lasa sa faca ce vrea; a se dezinteresa de cineva. A lasa (pe cineva) in boii (sau in banii in apele) lui = a nu se amesteca in treburile cuiva a lasa pe cineva in situatzia in care se afla a nu contraria in planurile in ideile lui pe cineva. A lasa (pe cineva) in voie = a da cuiva multa libertate sau intreaga libertate. A lasa (pe cineva) rece = a nu impresiona al face sa ramana indiferent. (Refl.) A (nu) se lasa (mai) pe (sau pre) jos = a (nu) ingadui sa fie intrecut de cineva; a (nu) se stradui sa ajunga pe cineva. A nu se lasa (cu una cu doua odata cu capul etc.) = a nu admite sa cedeze a se impotrivi cu indarjire. A se lasa pagubash = a renuntza la ceva. ♦ Refl. Ashi ingadui o anumita tzinuta. ♦ A nu face ceva imediat a amana; a ashtepta a pasui¹. 3. Tranz. A se indeparta de cineva sau de ceva a parasi (plecand); p. ext. a nu se mai interesa a nu se mai preocupa de cineva sau de ceva. ◊ Expr. A lasa pe cineva (sau refl. a se lasa) in (sau pe) seama (sau grija voia) sau prada cuiva = a (se) da in seama (sau in grija voia) sau prada cuiva; a (se) incredintza cuiva. Lasa (sau refl. lasate) pe mine (sau pe noi)! = ai incredere in mine (sau in noi)! A lasa (pe cineva sau ceva) la naiba (sau naibii dracului focului) = a nu se mai gandi la... ♦ A nesocoti; a omite a elimina a trece cu vederea. ♦ Intranz. (La imper. urmat de o propozitzie care cuprinde o concesie o ingaduintza sau o amenintzare) Ashteapta sa vezi! ◊ Expr. Las’ daca = a) desigur k nu; b) (in legatura cu o negatzie) nu mai incape indoiala k... Lasa k... = in afara de faptul k... ♦ (Despre facultatzi fizice sau intelectuale ori despre obiecte care se uzeaza prin folosintza) A nu mai ajuta a nu mai servi pe cineva (decat intro mica masura). ♦ (Despre dureri) A inceta a trece. ♦ (Determinat prin „in urma”; adesea fig.) A trece inaintea cuiva sau a ceva; a depashi a intrece. ♦ Refl. A se dezbara de un obicei rau de un narav. ♦ Refl. A renuntza la o intreprindere proiectata. 4. Tranz. A ceda un bun cuiva; a transmite ceva prin moshtenire. ♦ A face sa ramana sa persiste sa se mentzina in urma sa; a degaja a raspandi in urma; a provoca a pricinui. ♦ A da o porunca a transmite o dispozitzie (in momentul plecarii la despartzire); (despre divinitate) a randui a statornici a hotari. ◊ Expr. A lasa cu limba de moarte (sau cu juramant) = a da in ultimele momente ale vietzii dispozitzii care sa fie indeplinite dupa moarte. 5. Refl. A merge la vale a cobori o panta. ♦ A se asheza pe ceva venind din zbor. ♦ Fig. (Despre intuneric ger caldura etc.) A incepe a se produce a veni. ◊ Expr. (Tranz.) A lasa sec(ul) = a) a incepe zilele de post (al Pashtelui); b) a petrece cu ocazia ultimei zile dinaintea postului (Pashtelui). 6. Tranz. A da (mai) jos; a cobori a apleca. ♦ Intranz. A reduce din pretz a vinde mai ieftin; a ieftini. 7. Refl. A se indoi a se apleca (sub o povara); a se asheza; a se culca. ◊ Expr. A se lasa greu = a) a apasa cu toata greutatea corpului; b) a consimtzi cu mare greutate sa faca ceva. Lat. laxare.

lasa [At: PSALT. 46 / Pzi: las / E: ml laxare] 1 vt (C. i. persoane rude prieteni) A parasi. 2 vt (Fam) A divortza. 34 vtr (Ivp; ie) A(shi) ~ (sau a se ~ de) legea sa sau creshtineasca ori a ~ (pe) Dumnezeu(l) (sau) etc. A trece de la religia creshtina la o alta religie. 5 vt A parasi pe cineva intrun moment dificil Si: a abandona (ivp) a se lepada a trada. 6 vt A parasi pe cineva intro stare fizica sau psihica proasta. 7 vt (Pfm; ie) Te (va) las cu bine (sau sanatos cu sanatate cu Domnul cu Dumnezeu) ori a ~ (cuiva) ziua buna (sau sanatate) Formula de salut la despartzire sau de incheiere a unei scrisori. 8 vt (Iae) Formula prin care un muribund se desparte de cei apropiatzi. 910 vtr A renuntza de bunavoie sau fortzat la o indeletnicire o functzie o profesie un proiect etc. 1112 vtr (Ivp; ie) A nushi ~ vorba (sau cuvantul jos) sau a nu se ~ de cuvant Ashi tzine o promisiune. 13 vt (Ivp; ie) A ~ viatza (lumea sau ortul popii) A muri. 14 vt (Ivp; ie) A nu ~ (pierzarii) A sari in ajutorul cuiva. 15 vt A da dramul la ceva sau la cineva tzinut strans Si: a elibera (inv) a slobozi. 16 vt A pleca dintrun anumit spatziu dintro anumita zona geografica etc. 17 vt A ceda un spatziu un loc sau o zona geografica in urma unui razboi sau a unui pact politic. 18 vt A provoca cuiva o stare fizica sau psihica. 1920 vr (Inv; ie) A se ~ de dulceatza lumii A deveni (calugar sau) pustnic. 21 vt (Ivp; ie) Ashi ~ lumea sa Ashi parasi universul existentzial. 22 vt (Ivp) A pierde nadejdea. 23 vt (Inv; ie) A ~ sange A face printro incizie sa curga o cantitate de sange de la cineva in scop terapeutic sau pentru analize. 24 vt (Iae) A rani. 25 vt (Iae) A ucide. 26 vt (Pfm; ie) Ai ~ (cuiva) gura apa A pofti foarte tare la ceva. 27 vt (Pfm; ie) Ai ~ (cuiva) gura apa (dupa cineva) A dori sa aiba relatzii sexuale cu cineva. 2831 vt (Pfm; ie) Lasama sa te las Se spune despre un om (indiferent) (lipsit de energie) (neglijent sau) comod. 32 vt A elibera un animal. 33 vt (Pop; ie) A ~ la vatra A elibera din stagiul militar un soldat. 34 vt (Spc) A da drumul sa cada Si: (pop) a lepada. 3536 vt A (de)pune. 37 vt A preda. 38 vt A permite. 39 vt (Spc) A accepta k ceva sau cineva sa ramana intro anumita stare situatzie. 40 vt (Pfm; ie) A ~ (pe cineva) viu cu viatza cu zile sau (ai ~ cuiva zilele) A crutza (7). 41 vt(Pfm; shie) A ~ (pe cineva) in pace sau (pop) incolo (sau in odihna) A nu supara pe cineva. 42 vt (Pfm; iae) A nu mai fi interesat de cineva. 43 vt (Pfm; ie) A ~ (pe cineva) in boii (sau in banii in apele) lui A nu se amesteca in treburile cuiva. 44 vt (Pfm; iae) A nu contraria pe cineva. 45 vt (Pfm; ie) A ~ (pe cineva) oltean sau in sapa de lemn ori la papuci la tinichea cu scandura (reg) la lemn cu mana la burta cu (ori in) pielea goala sau gol ori cu buzele umflate sau cu buza umflata ori pe drumuri A saraci pe cineva. 46 vt (Pfm; ie) A ~ pe cineva cu buzele umflate A frustra pe cineva. 47 vt (Pfm; iae) A indispune. 48 vt (Pfm; iae) A dezamagi. 49 vt (Pfm; ie) A ~ pe cineva in voie A da cuiva multa sau intreaga libertate. 50 vt (Pfm; ie) A ~ (pe cineva) rece A nu impresiona. 51 vt (Pfm; ie) A ~ (pe cineva) de (sau in) rasul cuiva (ori de ras de batjocura inv in sfarla sau de ori in rushine) A face de ras. 52 vt (Pfm; ie) A ~ ceva sau pe cineva (ori a o ~) balta (ori incurcata) sau (reg) a o ~ moarta (in papushoi ori rar in canepa) A renuntza sa se mai preocupe de ceva. 53 vt (Pfm; ie) A ~ (pe cineva) cu gura cascata (sau praf interzis tzutz fleashca pop brebenel mut masca) A uimi foarte tare. 54 vr (Pfm; ie) A nu se ~ (mai) pe (sau pre) jos A nu mai ingadui sa fie intrecut de cineva. 55 vr (Pfm; ie) A nu se ~ cu una cu doua (sau o data cu capul) A nu ceda cu ushurintza. 56 vr (Pfm; ie) A se ~ pagubash A renuntza la ceva. 57 vr (Inv) Ashi ingadui o tzinuta nepotrivita. 58 vt (Pfm; ie) A ~ de azi pe maine A amana. 59 vt A pleca de langa cineva sau ceva. 6061 vtr (Ifm; ie) A (se) ~ in (ori pe) seama (sau in grija voia) A (se) da in seama sau in grija voia cuiva Si: a (se) incredintza. 62 vt (Pfm; ie) Las’(a) (sau lasate) pe mine! Exprima indemnul de a avea incredere in sprijinul celui care vorbeshte. 63 vt (Pfm; ie) A ~ la naiba A trata cu indiferentza. 64 vt (Iae) A nu se mai gandi la ceva. 65 vt (Inv) A nesocoti. 66 vt A omite. 67 vt A elimina. 68 vt (SHie) A ~ la o parte sau (inv) intro parte A trece cu vederea. 6970 vt (Pfm; ie) Las' daca Sigur (k nu). 71 vt (Pfm; ie) Lasa k... In afara de faptul k... 72 vt (Subiectul sunt facultatzi fizice sau intelectuale organe sau obiecte c. i. posesorul) A se degrada. 73 vt (Subiectul sunt facultatzi fizice sau intelectuale organe sau obiecte c. i. posesorul) A nu mai functziona. 74 vt (D. dureri) A inceta. 7576 vt ( SHfg; ie) A ~ in urma A trece inaintea cuiva sau a ceva Si: a depashi a intrece. 77 vr A renuntza la un obicei. 78 vt A ceda un bun cuiva prin moshtenire. 79 vt A face sa persiste o imagine o impresie o amintire. 80 (Ccr) vt A degaja fum miros gaze etc. 81 vt A da o dispozitzie in momentul plecarii la despartzire. 82 vt (C. i. o divinitate un conducator) A statornici. 83 vt (Ie) A ~ cu limba de moarte (sau cu juramant) A da in ultimele momente ale vietzii dispozitzii care sa fie indeplinite dupa moarte. 84 vr A ateriza. 85 vr (Bis; ie) A se ~ sec(ul) A incepe zilele de post. 86 vt (Bis; iae) A petrece cu ocazia ultimei zile dinaintea unui post. 87 vt A cobori. 8889 vtr A (se) indoi sub o greutate. 9091 vtr A (se) asheza. 9293 vtr A (se) culca. 94 vr (Pfm; ie) A se ~ greu A apasa cu toata greutatea corpului. 95 vr (Pfm; iae) A consimtzi cu mare greutate sa faca ceva. 96 vt (Pfm; asr; ie) A ~ pe cineva mare shi devreme A uimi. 97 vt (Euf; ie) A ~ grea ingreunata sau (inv) ingrecata (pfm) bortzoasa cu burta mare cu burta la gura A fecunda o femeie. 98 vt (Pfm; ie) A ~ pe cineva mort A ucide. 99 vt (Ie) A ~ rece pe cineva A nu impresiona. 100 vt (Pop; ie) A ~ (pe cineva) cu izmenele dezlegate A parasi pe cineva intrun moment nepotrivit. 101 vt (Pfm; ie) A ~ (pe) jos (sau lat pe coaste) A lovi pe cineva facandul sa se prabusheasca. 102 vt (Pfm; ie) Ai ~ cuiva starvul (prada) ciorilor (sau corbilor) A nu indeplini ritualul inmormantarii. 103 vt A ~ ceva sau pe cineva la bunul plac (sau la discretzia la cheremul pe ori la mana cuiva) sau Ai ~ cuiva ceva sau pe cineva la discretzie (ori pe mana) A pune la dispozitzia cuiva ceva sau pe cineva. 104 vt (Pop; ie) A ~ (pe cineva) (tocmai cand e) la aman A parasi pe cineva atunci cand are mare nevoie. 105 vt (Pop; ie) A ~ (pe cineva) sub masa A batjocori. 106 vt (Iae) A nu baga in seama. 107 vt (Pfm; ie) A ~ la latitudinea sau aprecierea (inv) chibzuintza arbitrul (rar) propunerea cuiva A accepta libera decizie a cuiva. 108 vt (Ie) A ~ in suspensie A abandona o idee o actziune etc. inainte de a o fi dus pana la capat. 109 vt (C. i. inanimate) A face sa ramana intro anumita pozitzie stare intrun anumit mod etc. 110 vt (Pfm; ie) A ~ tabara A parasi diferite obiecte in dezordine. 111 vt (D. ashezari constructzii; ie) A nu (mai) ~ nici piatra pe (sau peste) piatra A distruge complet. 112 vt (Pfm; ie) A ~ (rar in) afara sau pe din afara A nu include. 113 vt (Pfm; ie) A nu ~ din vedere (sau ochi) A urmari. 114 (Pfm; iae) A omite. 115 vt (Pfm; ie) A ~ ceva la spate A nu tzine seama de un anumit lucru de un anumit fapt. 116 vt (Pfm; iae) A ascunde intentzionat Si: a piti. 117 vt (SHie a ~ inapoi sau in urma) A depashi o idee o teorie un argument etc. 118 vt (Pfm; ie) A ~ pe planul al doilea A considera ceva sau pe cineva k avand o importantza secundara. 119 vt (Pfm; ie) A ~ (ceva sau pe cineva) pe ultim(ul) plan A desconsidera. 120 vt (Pfm; ie) A ~ la o parte sau (inv) in laturi A nu folosi fiind necorespunzator. 121 vt (Iae) A inlatura. 122 vt (Iae) A da deoparte. 123 vt (Pfm; ie) A nu ~ cartea din mana A citi continuu pentru a se instrui. 124 vt A ~ armele A se preda. 125 vt (Pfm; ie) A ~ toate sau tot(ul) jos ori la sau in pamant (sau a ~ jos) A intrerupe brusc o actziune un proces de gandire etc. 126 vt A nu mai actziona fizic sau psihic asupra cuiva. 127 vt (Pfm; ie) A nu ~ pe cineva sau ceva din mana A tzine cu autoritate langa sine. 128 vt (Pfm; iae) A nu pierde o ocazie favorabila. 129 vt (Pfm; ie) A ~ in buna pace sau inv in odihna ori a ~ in pacea lui A nu strica starea de linishte sau de repaos a cuiva. 130131 vtr (Ie) A (se) ~ la (sau in) voia intamplarii (ori sortzii valurilor) sau a ~ in plata (sau in mila) Domnului ori a (se) ~ in seama (sau in plata in shtirea inv in mana in judecata) lui Dumnezeu ori a (se) ~ la Dumnezeu sau a (se) ~ in plata Sfantului (sau in paza Celui de Sus in shtirea Tatalui) ori (inv) a se ~ la mila Cerescului imparat A nu mai fi interesat de ceva sau de cineva. 132 vr (Inv; ial) A nu mai fi interesat de ceea ce i se intampla. 133134 vt (In imprecatzii exclamativ; ie) A ~ ceva (sau pe cineva) la dracu (ori) naibii boii pustiei pardalnicii sau dracului (ori focului mortzii pacatelor sau euf incolo) ori (irg) in napust (sau napustului) ori in truda Exprima indemnul (de a intrerupe o actziune o stare etc. perceputa k fiind daunatoare malefica sau) de a nu se mai preocupa de cineva nedemn. 135 vt A nu lua cuiva ceea cei apartzine. 136 vt (Ilv) A ~ amanet A amaneta. 137 vt (Ilv) A ~ cuiva cuvantul A inscrie pe cineva la cuvant. 138 vt A parasi pe cineva in compania unei persoane. 139 vt A face pe cineva sa ramana undeva intrun loc anumit. 140 vt (Ilv) A ~ pe cineva la examen A nu da nota de promovare cuiva. 141 vt (Ie) A ~ in loc(ul) A substitui. 142 vt (D. mijloace de transport) A transporta pana la un punct din drum. 143 vt (Pfm; ie) Ashi ~ pielea undeva A trece printrun mare pericol. 144 (Iae) A muri. 145 vt A depashi in mishcare un punct dat. 146 vt (Arg; ie) ~ trompa (sau gura)! Exprima indemnul de a tacea. 147 vr (D. drumuri cursuri de ape cai de acces etc.) A se desfashura intinzanduse intro anumita directzie. 148 vt A ~ ceva sau pe cineva in umbra A intrece performantzele cuiva. 149 vt (Ivp) A ierta. 150151 vrt (D. lichide) (A se scurge sau) a face sa se scurga. 152 vt (C. i. urme semne) A face. 153 vt (Ie) A nu mai ~ (cuiva) nici o (sau vreo) indoiala A da certitudinea. 154 vt (D. persoane; ie) A ~ un gol A reprezenta o mare pierdere prin disparitzia fizica. 155 vt A transmite generatziilor urmatoare rezultatul unei munci deosebite o realizare valoroasa o insemnare o scriere etc. 156 vt (Ie) A ~ un nume A face sa ramana in urma sa o anumita faima sau un anumit prestigiu. 157 vt (SHie a ~ cu juramant sau cu legamant cu blestem cuvant) A face pe cineva sa indeplineasca un ordin o obligatzie o dorintza etc. 158 vt (Ilv) A ~ porunca A porunci. 159 vt (Ie) A ~ cuiva ceva in (sau inv la) vedere A atrage atentzia. 160 vt A face sa apartzina. 161 vt A face sa existe. 162 vt (Pop; ie) ~tziai oasele picioarelor shi pielea vameshului Formula de blestem. 163 vt (Pop; ie) A ~ sashi (mai) joace calul A lasa sa creada k avantajul este de partea lui. 164 vt (Imt; precedand verbe la Cj; if las') Exprima nepasarea. 165166 (Imt urmat de „k”; iaf) Exprima un indemn demobilizator sau linishtitor o concesie o amenintzare. 167 vt (Pfm; ie) A ~ de capul lui (sau in doaga sau dodiile fraul treburile banii salba apele moarea raul sucul) A permite unei fiintze unui lucru fenomen etc. sa actzioneze sa se desfashoare etc. conform propriei vointze tendintze etc. fara al mai supraveghea. 168 vt (Pfm; ilv) A ~ pe cineva inima A se indura. 169 vt (Ie) A ~ camp (liber sau intins) A permite desfashurarea unor aspecte noi. 170 vi (Ie) A ~ de dorit A avea lipsuri sau defecte. 171 vt (Irg; ie) A ~ la mas A primi in gazda. 172 vt A pastra. 173174 vtr (Ie) A(shi) ~ (o) portitza de scapare A avea o solutzie pentru ieshirea dintro incurcatura. 175 vt A face posibila desfashurarea unei actziuni a unui gest a unui fenomen etc. 176 vt (Pfm; ie) A ~ loc A permite sa ocupe un spatziu. 177 vt (Iae) A permite in cadrul unui discurs a unei atitudini etc. patrunderea unei notziuni a unei interpretari etc. 178 vt (Urmat de v „a crede” „a intzelege” „a deduce” la Cj) A insinua. 179 vr (Pfm; ie) A se ~ moale A se asheza lipsit de vlaga de putere. 180 vr (Iae) A se relaxa fizic. 181 vr (Iae) A leshina. 182 vr (Iae) A nu mai avea vointza. 183 vr (Iae) Ai scadea vointza. 184 vr (Iae) A fi indecis. 185 vr (Pop; ie) A se ~ mai mic Ashi recunoashte greshelile. 186 vr (Iae) A accepta o stare o conditzie de inferioritate. 187 vr A se asheza modificandushi centrul de greutate pe una din partzile propriului trup. 188189 vr (Pfm; ie) A se ~ peo rana sau intro dunga (A se culca sau) a se apleca pe o parte. 190 vr (Pfm; ie) A se ~ pe dreapta A se culca. 191 (Pfm; ie) vr A se ~ pe o ureche (sau reg pe urechea aia) A neglija. 192 vr A se baza pe ceva. 193 vr A se sprijini fizic. 194 vr (Pfm; d. animale de tractziune) A se ~ pe tanjala A trage foarte incet sprijininduse pe tanjala. 195 vr (Pfm; d. oameni; iae) A se lenevi. 196 vr (D. persoane) A deveni mai bland mai calm mai ingaduitor. 197 vt A ceda in fatza unei actziuni insistente sau agresive fizice ori psihice exterioare. 198 vt A nu insista. 199 vi (Inv) A renuntza la o convingere sau la o pretentzie. 200 vr (Pfm; ie) A nu ~ (pe cineva sau ceva) nici in ruptul capului (ori) nici mort A nu ceda sub nici o forma. 201 vr (Ie) A se ~ prada (ori prada) cuiva A (se) abandona. 202 vr (Reg; ie) A nu se ~ deolalta A nu dori sa se desparta. 203 vr A nu mai opune rezistentza cuiva. 204 vr (Pop; ie) A se ~ de nevoie (sau nevoii) A se neglija. 205 vt (Pop; ie) A ~ buza Ashi manifesta vizibil nemultzumirea prin mimica. 206 vt (Pfm; ie) A ~ nasul in jos A nu mai fi ingamfat. 207 vt A ~ barbie A se imbogatzi. 208 vr (SHie a ~ in bratze la piept) A imbratzisha pe cineva. 209 vt (Pfm; ie) Ai ~ cuiva mana (sau mana) libera (ori rar mainile slobode) Ai permite cuiva realizarea unei anumite actziuni. 210 vt (Ie) A ~ (toata) libertatea (de sau de a...) A permite. 211 vt (C. i. trasaturi fizice sau psihice) A se transmite la urmashi. 212 vt (C. i. urmashi moshtenitori copii etc.) A avea. 213 vt (C. i. prozelitzi) A forma. 214 vt (Ivp; c. i. urechile) A nu mai ciuli. 215216 vtr (D. trape obloane supape etc.) A (se) inchide. 217 vt A readuce un obiect sau o parte a acestuia in pozitzia initziala de relaxare de repaos. 218 vt (C. i. oameni) A elibera. 219 vt (Pfm; ie) A ~ (cuiva) frau liber sau (pop) a ~ (pe cineva) in fraul sau A permite cuiva sa actzioneze dupa propria vointza. 220 vt (Pfm; ie) A mai ~ din catarama A renuntza la o serie din pretentziile sale. 221 vr (Rar; cf fr lacher) A lansa. 222223 vtr (D. legaturi) A (se) slabi. 224 vr (D. organe tzesuturi etc.) A ieshi din structura initziala. 225 vr (D. imbracaminte) A atarna pe anumite portziuni modificandushi forma normala. 226 vr (D. imbracaminte sau incaltzaminte) A se largi. 227 vr (D. constructzii) A se narui. 228 vt (Pfm; ie) A ~ din pretz A ieftini. 229230 vt (Pfm; ie) A o ~ (ori a ~ ceva) mai ieftin (sau mai moale mai domol mai incet inv mai slab) (A nu exagera sau) a reduce din pretentzii. 231 vr (Iae) A nu se pripi. 232 vt (Inv) A micshora durata unei pedepse. 233 vt (Ie) A ~ timp A amana. 234 vt (C. i. vocea) A reduce din intensitate. 235 vt (Pfm; ilv) A ~ ancora A ancora. 236 (Ie) A ~ la apa A da drumul unui obiect plutitor pe suprafatza apei. 237 vr A se scufunda. 238 vr (Pfm; ie) A se ~ la fund A nu se mai evidentzia intro activitate intro actziune. 239 vr (D. ashtri) A cobori spre linia orizontului. 240 vr (D. particule substantze etc.) A se depune. 241 vr (D. grupuri de oameni armate etc. udp „asupra”) A se repezi. 242 vr A descinde. 243 vr (Ilv) A se ~ seara A se insera. 244 vr (Ilv) A se ~ intunericul A se intuneca. 245 vr (Ilv) A se ~ amurgul A amurgi. 246 vr (D. fenomene sau stari atmosferice) A se produce. corectata

LASÁ las vb. I. 1. Tranz. A da drumul unui lucru sau unei fiintze tzinute strans. ◊ Expr. A lasa (cuiva) sange = a face sa curga din corpul cuiva printro incizie o cantitate de sange. Lasama sa te las se spune despre un om indiferent lipsit de energie neglijent comod. ♦ Spec. A da drumul sa cada; a lepada. ♦ A pune a depune ceva undeva. 2. Tranz. A permite a ingadui a admite a nu opri; spec. a accepta k cineva sau ceva sa ramana intro anumita stare intro anumita situatzie a nu interveni pentru a modifica a schimba sau a intrerupe ceva. ◊ Expr. A lasa (pe cineva) cu zile sau ai lasa (cuiva) zilele = a crutza viatza cuiva. A lasa (pe cineva) in pace (sau incolo) = a nu deranja pe cineva a nul supara al lasa sa faca ce vrea; a se dezinteresa de cineva. A lasa (pe cineva) in boii (sau in banii in apele) lui = a nu se amesteca in treburile cuiva a lasa pe cineva in situatzia in care se afla a nu contraria in planurile in ideile lui pe cineva. A lasa (pe cineva) in voie = a da cuiva multa libertate sau intreaga libertate. A lasa (pe cineva) rece = a nu impresiona al face sa ramana indiferent. (Refl.) A (nu) se lasa (mai) pe (sau pre) jos = a (nu) ingadui sa fie intrecut de cineva; a (nu) se stradui sa ajunga pe cineva. A nu se lasa (cu una cu doua o data cu capul etc.) = a nu admite sa cedeze a se impotrivi cu indarjire. A se lasa pagubash = a renuntza la ceva. ♦ Refl. Ashi ingadui o anumita tzinuta. ♦ A nu face ceva imediat a amana; a ashtepta a pasui¹. 3. Tranz. A se indeparta de cineva sau de ceva a parasi (plecand); p. ext. a nu se mai interesa a nu se mai preocupa de cineva sau de ceva. ◊ Expr. A lasa pe cineva (sau refl. a se lasa) in (sau pe) seama (sau grija voia) sau prada cuiva = a (se) da in seama (sau in grija voia) sau prada cuiva; a (se) incredintza cuiva. Lasa (sau refl. lasate) pe mine (sau pe noi)! = ai incredere in mine (sau in noi)! A lasa (pe cineva sau ceva) la naiba (sau naibii dracului focului) = a nu se mai gandi la... ♦ A nesocoti; a omite a elimina a trece cu vederea. ♦ Intranz. (La imper. urmat de o propozitzie care cuprinde o concesie o ingaduintza sau o amenintzare) Ashteapta sa vezi! ◊ Expr. Las’ daca = a) desigur k nu; b) (in legatura cu o negatzie) nu mai incape indoiala k... Lasa k... = in afara de faptul k... ♦ (Despre facultatzi fizice sau intelectuale ori despre obiecte care se uzeaza prin folosintza) A nu mai ajuta a nu mai servi pe cineva (decat intro mica masura). ♦ (Despre dureri) A inceta a trece. ♦ (Determinat prin „in urma”; adesea fig.) A trece inaintea cuiva sau a ceva; a depashi a intrece. ♦ Refl. A se dezbara de un obicei rau de un narav. ♦ Refl. A renuntza la o intreprindere proiectata. 4. Tranz. A ceda un bun cuiva; a transmite ceva prin moshtenire. ♦ A face sa ramana sa persiste sa se mentzina in urma sa; a degaja a raspandi in urma; a provoca a pricinui. ♦ A da o porunca a transmite o dispozitzie (in momentul plecarii la despartzire); (despre divinitate) a randui a statornici a hotari. ◊ Expr. A lasa cu limba de moarte (sau cu juramant) = a da in ultimele momente ale vietzii dispozitzii care sa fie indeplinite dupa moarte. 5. Refl. A merge la vale a cobori o panta. ♦ A se asheza pe ceva venind din zbor. ♦ Fig. (Despre intuneric ger caldura etc.) A incepe a se produce a veni. ◊ Expr. (Tranz.) A lasa sec(ul) = a) a incepe zilele de post (al Pashtelui); b) a petrece cu ocazia ultimei zile dinaintea postului (Pashtelui). 6. Tranz. A da (mai) jos; a cobori a apleca. ♦ Intranz. A reduce din pretz a vinde mai ieftin; a ieftini. 7. Refl. A se indoi a se apleca (sub o povara); a se asheza; a se culca. ◊ Expr. A se lasa greu = a) a apasa cu toata greutatea corpului; b) a consimtzi cu mare greutate sa faca ceva. Lat. laxare.

LASÁ las vb. I. 1. Tranz. A da drumul unui lucru tzinut strins; a libera a slobozi. Turcul... descaleca de pe cal shi lasa friul in miinile ciobanului. GALACTION O. I 287. Cind auzi Pandora tzipetul lui Epimeteu o data lasa capacul tronishorului. ISPIRESCU U. 100. SHtii povestea... cu ursul din padure... Lash aduce... dar nu ma lasa din labe dihania! ALECSANDRI T. I 244. ◊ Expr. A lasa (cuiva) singe = a face printro incizie sa curga o cantitate de singe (pentru a obtzine o descongestionare). Dragomir Orzun... era doftor in felul lui shi se pricepea de minune sa lase singe. GALACTION O. I 167. Ai lasa (cuiva) gura apa (dupa ceva) v. apa. A lasa (un ostash) la vatra v. vatra. Lasama sa te las se spune despre un om lipsit de energie shi de initziativa nepasator neglijent comod. E foarte simpatic un suflet minunat numai cai cam lasama sa te las. REBREANU R. I 21. ♦ A da drumul sa cada a lepada. Deaca codru frunzashi lasa Totzi voinicii trag peacasa. JARNÍKBIRSEANU D. 289. ♦ A depune undeva a face sa ramina undeva. A lasat actele la minister. 2. Tranz. A da voie a ingadui a permite. Storul nu lasa sa patrunda lumina. ▭ Las’sa ma uit in ochitzi ucizator de dulci. EMINESCU O. I 97. Ash vrea sa zbor shi rana din pulpa nu ma lasa. ALECSANDRI P. III 445. O usha laturalnica deschizinduse lasa sa intre doamna Ruxandra. NEGRUZZI S. I 143. ◊ Expr. (Mai ales in constructzii negative) A (nu) lasa pe cineva inima sa (nu)... v. inima. ♦ (Complementul indica un interval de timp) A ashtepta (timpul necesar) inainte de a lua o hotarire de a incepe sau a relua o activitate etc. Sa lasam citeva zile inca... sa ne mai sfatuim... CARAGIALE O. III 90. 3. Tranz. A permite k cineva sau ceva sa ramina intro anume stare sau situatzie; a ingadui k o anumita stare sau actziune sa continue. Lasatzimi copilaria curata shi aducerile aminte neturburate. ARGHEZI P. T. 146. Ma intorc shi las lucrurile cum au fost. CAMIL PETRESCU U. N. 304. Lasatzi clopotul sa plinga cua lui voce de arama. EMINESCU O. IV. 45. Boierii citzi iau mai lasat vii numai frica mortzii i mai tzine. NEGRUZZI S. I 138. ◊ Expr. A lasa (pe cineva) cu zile = a crutza viatza cuiva a nu omori. Sau rugat foarte sal lase cu sile. SBIERA P. 11. A lasa (pe cineva) in pace (sau incolo) = a da (cuiva) pace a nu supara. Lasatzima datzimi pace... SADOVEANU O. I 435. Ia lasamancolo matusha nu ma supara! CREANGA P. 189. A lasa (pe cineva) in boii lui = a da voie cuiva sa faca ce vrea; a nu se amesteca in treburile cuiva. Vrei sa fii prieten cu mine? Lasaman boii mei. VLAHUTZA O. A. 469. (Despre intimplari evenimente) A lasa (pe cineva) rece = a nu deshtepta interes a fi indiferent pentru cineva. Prietenia noastra din shcoala planurile care ni le faceam iubirea shi admiratzia care io purtam toate il lasau rece pareau acum straine de sufletul lui. VLAHUTZA O. A. 469. ♦ A permite sau a contribui k ceva sa fie intrun anumit fel sa capete o anumita dezvoltare. Dupa ceshi lasa parul sau de aur pe spate incepu a alerga prin gradina. ISPIRESCU L. 151. ◊ Expr. Ashi lasa barba (sau mustatzi favoritzi etc.) = a nushi rade barba sau mustatzile etc. pentru a le ingadui sa creasca mari. Ishi lasa favoritzi mari shi barbeta. NEGRUZZI S. I 71. ♦ Refl. Ashi ingadui o anumita tzinuta sau atitudine ashi permite ceva. Apoi se lasa la jiletca shi ieshea cu scaunul k sa citeasca Universul intre leandri. BASSARABESCU S. N. 106. 4. Tranz. A parasi pe cineva sau ceva a se departa de cineva sau de ceva. Nu prea era vorbaretz dar shtia sa spuie destul de bine despre cele ce lasase shi cele ce vazuse. SADOVEANU B. 58. Adio pashuni SHi poieni in apus! Pastorul va lasa SHi vara sa dus! IOSIF T. 61. Porni lasindule suspinind shi cu lacramile in ochi. ISPIRESCU L. 9. Lasatzi armele... SHi vin linga mine K tzio fi mai bine. TEODORESCU P. P. 446. ◊ Expr. A lasa (pe cineva sau ceva) (refl. a se lasa) in (sau pe) seama (sau voia grija prada) cuiva = a (se) da in seama in grija sau prada cuiva. Sa las eu boii prada vulturilor. RETEGANUL P. I 2. Vom lasa frigarile alea pe seama imparatului. ISPIRESCU L. 324. Lasate in sama lor. CREANGA P. 267. A lasa (pe cineva sau ceva) in voie = a lasa (pe cineva sau ceva) sa se mishte sau sa lucreze liber nestingherit slobod. SHi lasind in voie carul Ingropasen palme fruntea SHi cinta trecind pe puntea Roshului apus. COSHBUC P. 83. Lasa (refl. lasate) pe mine (sau pe noi) = bizuiete pe mine (sau pe noi) ai incredere in mine (sau in noi). SHtiu cine vrei sa zici... Lasate pe mine! BOLINTINEANU O. 390. Cucoana soacra... las’ pa noi. ALECSANDRI T. I 144. A lasa (pe cineva) cu buzele umflate (rar cu buza umflata) = a inshela pe cineva in ashteptarile lui a nushi tzine o promisiune a lasa pe cineva suparat nemultzumit. V. buza. Ziua se duce shi altele vin fara urma se strecor shi ne lasa cu buza umflata. ALECSANDRI T. 739. A lasa (pe cineva) lat v. lat. ◊ (Urmat de determinari la dativ aratind in seama cui ramine lucrul parasit) Cei vii se pregateau sa lase singuratatzii shi tacerii pe cei cazutzi. SADOVEANU O. VII 15. ♦ Fig. A nu mai ajuta a nu mai servi pe cineva. (Subiectul este o facultate fizica sau intelectuala) Urechile il cam lasa. DELAVRANCEA la TDRG. In minuta cind voiam a ma duce puterile mau lasat. NEGRUZZI S. I 52. (Subiectul este un obiect de folosintza care se uzeaza se consuma se termina) Nu ajunsese sashi incheie ziua de lucru numai cu motorina cu care ishi incarcase rezervorul. Motorul il lasase tocmai acum. MIHALE O. 93. ♦ (Determinat prin «in urma») A trece inaintea unei persoane sau a unui lucru; a depashi a intrece. Umbla repede shi in curind lasa in urma drumetzii ce veneau dinspre gara. DUMITRIU N. 13. Trecura dealuri trecura muntzi shi vai lasara in urma paduri dese shi verzi. ISPIRESCU L. 22. Nici pomeneala nu era k sa se apropie cineva de aceasta iapa caci pe totzi i lasa in urma. id. ib. 80. ◊ Refl. (In expr. de obicei in constructzii negative) A se lasa (mai) pe (sau pre) jos = a ingadui sa fie intrecut de cineva ashi recunoashte slabiciunea. Scoasera shi muierile securile lor cele cu doua ascutzishuri shi nu se lasau mai prejos decit barbatzii. ISPIRESCU U. 52. ♦ A renuntza la o indeletnicire la o activitate; a intrerupe. Ceai fi vrut? Sashi lase omul treburile shi sa ghiceasca cam venit noi? BARANGA I. 152. Sa lase lucrul mai devreme shi sa vina la club. PAS Z. IV 66. ◊ Expr. A o lasa mai domol v. domol. A lasa (ceva) balta = a intrerupe brusc shi complet o activitate inceputa a nu se mai interesa de ceva a nu se mai ocupa cu ceva. Ai fi in stare sa lashi totul balta sa trinteshti usha shi sa pleci. BARANGA I. 185. A lasa naibei (sau la naiba focului) = a nu se mai gindi la... a nu mai fi preocupat de... Lasa focului basmul. La noapte... Va fi numa bine: noapte vijelie basm. DELAVRANCEA A. 2. Te las naibei saracie SHi ma duc la vitejie! JARNÍKBIRSEANU D. 285. ♦ Refl. (Urmat de determinari introduse prin prep. «de») A se dezbara de un obicei de un narav de o indeletnicire; a renuntza la o intreprindere proiectata. Sa lasat de fumat. ▭ Il rugau sa se lase de a face calatoria. ISPIRESCU L. 4. Nau mai spus shi altzii lumii dea ei rele sa se lase. EMINESCU O. IV 111. ◊ Expr. A se lasa pagubash = a renuntza la ceva. Sau facut sondaje pe albia Siretului apoi lumea sa lasat pagubasha. POPA V. 240. 5. Tranz. A provoca a produce; a face sa ramina sa se mentzina sa persiste in urma cuiva. Milescu intra vesel in odaia lui: uitase reaua impresie ce io lasase vorbele colonelului. D. ZAMFIRESCU R. 211. Dar cintecul se curma in noaptea cea adinca K zgomotul ce lasa un calator trecind. BOLINTINEANU O. 7. Caii scutura prin aer sunatoarele lor salbe Rapind sania ushoara care lasa urme albe. ALECSANDRI P. A. 114. Fundul caldarii lasa scintei. SHEZ. III 46. ♦ (Uneori determinat prin «de moshtenire» sau «k moshtenire») A transmite prin moshtenire. Il iau de suflet i las lui ce am. SADOVEANU O. VII 270. De moshtenire nam satzi las decit un friu de cal. ISPIRESCU L. 147. Ieshi numai oleaca sa te vad incaltea vrednic eshti de comoara ce tzio las shi apoi sa mor cu placere. CREANGA P. 226. ◊ Fig. Caci te iubeam cu ochi pagini SHi plini de suferintzi Ce mii lasara din batrini Parintzii din parintzi. EMINESCU O. I 192. ◊ (Cu complement dublu) Al tau nume moshtenire... il lashi. ALEXANDRESCU M. 15. ◊ Expr. A lasa cu limba de moarte (sau cu juramint) = a hotari a dispune inainte de moarte. O sa las cu juramint Cine mo bagan pamint Sami faca sicriu de nuc. SHEZ. IV 138. ♦ (In credintzele mistice subiectul fiind divinitatea) A rindui a statornici. Nu e zi lasata de bunul dumnezeu In care sa nutzi deie dovezi de placul sau. ALECSANDRI T. II 96. 6. Refl. A nu se opune cuiva sau la ceva a sta a fi la discretzia...; a permite. Apoi nici sa fim batjocoritzi asha nu neom lasa! REBREANU R. I 195. Mai nu vrei shi mai te lashi. EMINESCU O. I 210. Roshul ma cunoshtea Sal incalec se lasa. TEODORESCU P. P. 535. ◊ Expr. A nu se lasa (cu una cu doua o data cu capul sau nici mort) = a se impotrivi a nu se da batut. Nu se lasa cu una cu doua shi lupta reincepea. CAMIL PETRESCU U. N. 46. Mult a staruit zicea k nu se lasa nici moarta... shi uite k tea adus. STANOIU C. I 59. Nu se lasa cu una cu doua. ISPIRESCU L. 84. HarapAlb... alearga in dreapta shi in stinga shi nu se lasa pina ce gaseshte. CREANGA P. 238. ♦ (La imperativ mai ales in constructzii negative) A ceda a se da batut. Di! caii mei Nu va lasatzi Zburatzi k zmei Inaripatzi. BENIUC V. 15. Tu codrule nu te lasa SHi luptate bine! COSHBUC P. I 237. Lasate... nu merge mai departe. RETEGANUL P. I 73. Calusheri de pe Tirnava... Datzi mai datzi Nu va lasatzi! JARNÍKBIRSEANU D. 416. ♦ (Urmat de determinari abstracte la dativ) A se darui cu totul a cadea prada. Erau destul de obositzi asha k se lasara odihnei. VORNIC P. 147. Ei ingraditzi de lege placerilor se lasa. EMINESCU O. I 59. 7. Tranz. A nesocoti a omite a elimina. Din rugaciunile mele am lasato vreodata pre ea? EMINESCU N. 58. ◊ Expr. A lasa la o parte = a trece cu vederea a nu tzine seama de... Dar sa lasam la o parte aceste glume... caci in adevar nu pot a le lua altfel. BOLINTINEANU O. 428. ♦ (La imperativ urmat de «k» introduce o propozitzie care cuprinde o concesie o ingaduintza sau o amenintzare) Ashteapta sa vezi. Lasa ishi zise el... k cine ride mai la urma ride mai cu folos. ISPIRESCU L. 36. Lasa mai femeie k deom trai vom fi noi harnici sa mai facem copii. CREANGA P. 177. Ei las’... k teoi invatza eu! ALECSANDRI T. I 57. Las’ k teoi juca eu! NEGRUZZI S. I 10. ◊ Expr. Lasa k... = in afara de faptul k... facind abstractzie de... Las’ k era de la Piatra de locul ei dar era shi imbojorata Malca... din pricina plinsului k se despartzeshte de socri. CREANGA P. 114. Avea un nas... las’ k era grozav de mare dar apoi era cirligat. NEGRUZZI S. I 5. Las’ daca = a) desigur k nu. [Voi] vorbi eu shi cu dinshii shi las’ daca va fi ceva! CREANGA P. 13; b) (in legatura cu o negatzie) nu mai incape indoiala k... Las’ daca nu ia da odihna pe nas! CREANGA P. 301. Lasa asta (sau astea) = nu mai insista treci la altele. Lasa astea acum. O data daca team ales tu eshti a mea. ISPIRESCU L. 37. 8. Refl. (Adesea determinat prin «jos» sau «in jos») A merge la vale a cobori o panta ashi da drumul (din inaltzime). Incepusera tabere de cara sa se lase in jos cu poloboace goale dupa vin nou. SADOVEANU Z. C. 5. Flacaii din jurul ograzii se lasa repede in vale k sa iasa inaintea nuntashilor. BUJOR S. 96. Calul o data zboara cu dinsul pina la nouri shi apoi se lasa in jos k o sageata. CREANGA P. 196. ♦ A se asheza pe ceva venind din zbor. O cioara cu pui de gaina in gura Se lasa peo creanga uscata. BENIUC V. 100. Un stol de grauri se lasa piezish in apropiere. GIRLEANU L. 38. Ajunse la un munte mare... Aci vazuse el k se lasase porumbeii. ISPIRESCU L. 216. ♦ Fig. (Despre intuneric ger caldura etc.) A incepe a se asheza a veni. Dar deabia se lasa intunerecul shi precautzi se pregatesc sa paraseasca padurea. BOGZA C. O. 246. Sa lasat peste pamint intiia caldura. SAHIA N. 63. Ancoreaza marinare! Iata: noaptea sa lasat. MACEDONSKI O. I 161. Se lasa gerul pe pamint. BELDICEANU P. 74. ◊ Expr. A se lasa secul = a incepe zilele de post a fi in ziua de lasatasecului (v. lasat). La crishma lui mosh Precu Eatita zvon shi veselie De parca azi se lasa secu. TOPIRCEANU M. 72. 9. Tranz. A da jos a cobori a apleca. Lasa in jos gulerul blanii sa poata vorbi mai liber. C. PETRESCU C. V. 157. Mai rumpen palme citeun spic SHi rasfatzat apoi ishi lasa Pe spate capul shi nui pasa De fete shi de cimp nimic. COSHBUC P. I 87. FatFrumos il asculta shi lasa arcul in jos. ISPIRESCU L. 75. ◊ Expr. A lasa buza v. buza. ◊ Refl. Cind spectacolul a luat sfirshit cortina... sa lasat shi sa ridicat de peste 20 de ori. STANCU U.R.S.S. 75. Cumpenele fintinilor se lasau shi se ridicau necontenit scirtziind. SADOVEANU O. VII 237. Soarele in urma se lasa incet copacii parca se lungeau. VLAHUTZA O. A. III 70. ♦ (Cu privire la voce ton etc.) A face sa fie mai jos mai grav; a cobori. Peruianu vorbea sententzios lasind tonul dupa fiecare propozitziune. VLAHUTZA O. A. III 85. ♦ Intranz. A reduce din pretz a se multzumi cu un pretz mai mic a vinde mai ieftin. In sfirshit dur la deal dur la vale unul mai da altul mai lasa shi Prepeleac marita capra! CREANGA P. 43. (Urmat de o determinare care precizeaza pretzul) Ai sa lashi cu noua lei Mosh Nichifor. CREANGA O. A. 117. ◊ Tranz. Cit lashi orzu? ALECSANDRI T. 1540. ♦ A cobori ashezind undeva punind pe ceva. SHia ei mina prea frumoasa Fina dulce ea shio lasa Peal lui creshtet adorat. EMINESCU L. P. 146. 10. Refl. (Despre terenuri constructzii materiale etc.) A se apleca (sub o povara) ashi cobori nivelul a se denivela a se indoi. SHtrashina se lasase de tot intro parte k o palarie de nebun cerind ajutor cerind aer. BASSARABESCU V. 51. ♦ (Despre persoane) A se apleca a se asheza a se culca. A intrat Gheorghitza shi sa lasat intrun cot peo laicioara. SADOVEANU B. 73. Se lasa oleaca jos pe iarba shi adormi dus. CREANGA P. 158. Pe jetz tacut se lasa cu dreapta pe a lui spada. EMINESCU O. I 94. (Cu pronuntzare regionala) Batrinul Socoleanu doborit sub grindina laudelor... se lasase pe un scaun. NEGRUZZI S. I 6. ◊ Expr. A se lasa pe tinjala v. tinjala. A se lasa greu = a) a apasa cu toata greutatea corpului. Ea se lasase dulce shi greu pe al lui bratz. EMINESCU O. I 97; b) fig. a nu accepta (ceva) fara a face rezerve a nu admite de indata. Cristea daduse de shtire la primarie sai vie la legat snopii shi la treier datornicii. Oamenii se lasau greu shi se uitau pe subt caciula. SADOVEANU M. C. 188. Vezi k aranjasem altceva... crezu de cuviintza sa se lase greu Ion Ozun. C. PETRESCU C. V. 158. Prez. ind. shi: (regional) las leshi; prez. conj. pers. 3 shi: sa lese (NEGRUZZI S. I 173).

A LASÁ las tranz. 1) A da drumul unui lucru sau unei fiintze tzinute strans; a face sa devina liber. ◊ ~ pasarea sa zboare din colivie a elibera pe cineva prins. ~ (cuiva) sange a face sa curga din corpul cuiva printro incizie sange. 2) A pune ceva undeva. ~ haina in cui. 3) A da voie (sa se infaptuiasca ori sa aiba loc); a permite; a ingadui. 4) A face a admite k cineva sau ceva sa ramana in starea in care se afla. ◊ ~ (pe cineva) in pace a nu deranja pe cineva; al lasa sa faca ce vrea. ~ (pe cineva) in voie a da cuiva libertate deplina. 5) A face sa nu se execute ceva la timp. ◊ ~ de azi pe maine a amana mereu ceva. 6) A face sa ramana ceva in urma sa; a transmite prin moshtenire. 7) A trece cu vederea; a nu lua in seama; a nesocoti. ◊ ~ la o parte a nu tzine cont. 8) A face sa fie mai jos. ~ perdelele. 9) (locuri sau persoane) A parasi plecand in alta parte; a abandona. 10) A uita ceva. ~ usha deschisa. /<lat. laxare

A SE LASÁ ma las intranz. 1) A merge la vale; a cobori o panta. 2) A veni de sus in jos. Se lasa ceatza. 3) A se asheza venind din zbor. 4) (despre intuneric ger caldura etc.) A se manifesta prin primele semne caracteristice; a incepe; a se produce. 5) (despre obiecte) A se indoi sub o povara. 6) A renuntza la ceva. ~ de fumat. ◊ ~ pagubash a renuntza benevol la ceva. 7) A nu se impotrivi (sa aiba loc sau sa se efectueze). 8) A cadea prada. ~ dus de ganduri. 9) (la imperativ mai ales in constructzii negative) A (nu) se da batut; a (nu) ceda. ◊ Nu te ~! nu ceda. 10) A scadea in intensitate; a se micshora. Gerul sa mai lasat. 11) Ashi sprijini greutatea; a se rezema; a se asheza. Sa lasat pe umarul lui. Sa lasat pe un scaun. /<lat. laxare

lasà v. (activ) 1. a parasi a se departa de: l’am lasat acasa; 2. a nu lua cu sine: lasatzi aci bagajul; 3. a nu ridica: a lasa banii pe masa; 4. a trece cu vederea: las’k nu numai; 5. a da printr’un legat: a lasa copiilor avere mare; 6. a se increde: las’ pe mine; 7. a ingadui a ashtepta: lasa c’o veni vremea; 8. a permite: n’o lasa inima sa creaza; 9. a nu opri: lasal sa intre; 10. a scadea: mai lasa din pretz; 11. a da pace: lasama sa te las. ║ (reciproc) 1. a se destinde a se muia: arcul trasurei se lasase; 2. fig. a renuntza: sh’a lasat de betzie; 3. a descinde: s’a lasat binishor de pe scara; 4. a cadea: noaptea se lasa frig; 5. a se micshora a se potoli: gerul s’a mai lasat; 6. a se increde: se lasa pe mana medicilor; 7. a persista: a se lasa de joc; 8. a ceda: nu va lasatzi! 9. a suferi: se lasa sal bata totzi. [Lat. LAXARE a destinde a face slobod].

las a lasá v. tr. (lat. laxare d. laxus lax; it. lassare pv. laissar fr. laisser sp. dejar pg. deixar). Parasesc nu ĭaŭ cu mine depun: a lasa baniĭ acasa a lasa armele (jos). Parasesc nu ĭaŭ cu mine ma departez de: a lasa copiiĭ acasa dushmanu a lasat multzĭ mortzĭ pe teren. Plec ma departez: las Galatziĭ. Plec inclin: las capu’n jos. Trec cu vederea omit: a lasa treĭ capitule dintr’o carte. Daŭ pin (saŭ shi fara) testament: a lasa copiilor o avere mare. Permit ashtept: nu las sa treaca timpu. Permit daŭ voĭe liberez: las pe cineva sa intre las pasarea din mina. Scad micshorez fac scazamint: a lasa ceva din pretz din pretentziunĭ. Amin: las pe mine. Rezerv pastrez: las pe mine. V. refl. Ma intind ma moĭ: arcu coarda se lasa. Ma deprim ajung la un nivel maĭ jos: pamintu se lasa. Descind ma scobor ma daŭ jos: ma las pe scara pe fringhie pe riŭ la vale. Ma pun ma ashez: ranitu se lasa pe scaun ochiĭ i se lasara pe masa. Cad ma depun ma intind: bruma frigu intunericu se lasa. Ma incred ma bazez: lasate pe mine (fam. lasa pe mine shi [vest] las’ pe mine!). Ma despart ma separ renuntz: ma las de betzie de filosofie de plimbarĭ. Ma separ ma divortzez: s’aŭ lasat unu de altu. Cedez: luptate shi nu te lasa! Permit sufer: se lasa sal bata totzĭ. Hotarasc decid: asha a lasat Dumnezeŭ. Las afara saŭ pe dinafara omit scot: a lasa afara un paragraf a lasa pe dinafara un partizan care pretindea un scaun de deputat. Lasa pe mine! (ild. lasate pe mine!) incredete’n mine (formula de asigurare serioasa orĭ ironica shi alteorĭ de amenintzare). Lasa lasa! orĭ lasa k tzĭoĭ arata eŭ! ashteapta k am sa te invatz eŭ minte aĭ sa vezĭ tu cines eŭ (formula de amenintzare). Lasa k... dar omite k nu considera k dar: lasa k e prost dar e shi obraznic! Las in pace daŭ pace nu turbur. Las in plata luĭ Dumnezeŭ las draculuĭ las sa pedepseasca Dumnezeŭ daŭ draculuĭ. Las in voĭa intimplariĭ (saŭ a soarteĭ) parasesc shi nu ma maĭ interesez. Las urme fac semne (impresiunĭ) pe unde trec: ursu a lasat urme (fig.) suferintza a lasat urme pe fatza luĭ. A nu te lasa maĭ pe jos de (saŭ de cit) altu a nu lasa sa te intreaca. Nu te lasa strigat de incurajare la lupta. A o lasa maĭ moale 1. a proceda maĭ incet. 2. atzĭ reduce pretentziunile. A lasa sec a incepe sa posteshtĭ luindutzĭ adiĭo dela carne pintr’un ultim prinz orĭ cina de carne. Te las cu bine ramiĭ cu bine ramiĭ sanatos adiĭo! Lasama sa te las numĭ cere nimic k sa nutzĭ cer nicĭ eŭ tzie (k subst.: acest om e un „lasama sa te las” e un lenesh orĭ un indiferent care nicĭ nu face nicĭ nu cere serviciĭ).

lasá (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. las 2 sg. lashi 3 lása; conj. prez. 3 sa láse

lasá vb. ind. prez. 1 sg. las 2 sg. lashi 3 sg. shi pl. lása; conj. prez. 3 sg. shi pl. láse

+lasamasatelas s. m. shi f. g.d. art. lui lasamasatelas; pl. lasamasatelas

las lashi 2 lase 3 conj.

LASÁ vb. 1. (pop.) a lepada. (~ ceva din mana.) 2. v. depune. 3. v. uita. 4. v. preda. 5. v. apleca. 6. v. povarni. 7. v. stramba. 8. v. trage. 9. v. cadea. 10. a cadea a cobori a scobori. (Sa ~ ceatza.) 11. v. face. 12. v. produce. 13. v. orandui. 14. v. testa. 15. v. aproba. 16. v. ceda. 17. a ceda a se indupleca (fig.) a se muia. (Sa nu te ~ cu nici un pretz.) 18. v. amana. 19. v. abandona. 20. v. dezbara. 21. v. renuntza. 22. v. reduce. 23. v. respinge. 24. v. bizui.

LASÁ vb. v. depashi ierta intrece pune.

lasa vb. v. DEPASHI. IERTA. INTRECE. PUNE.

LASA vb. 1. (pop.) a lepada. (~ ceva din mina.) 2. a depune a preda. (A ~ geamantanul la gara.) 3. a uita. (SHia ~ ochelarii acasa.) 4. a incredintza a preda (frantzuzism) a confia. (A ~ cuiva ceva.) 5. a (se) apleca a atirna a cadea a (se) cobori a (se) culca a (se) curba a (se) inclina a (se) incovoia a (se) indoi a (se) pleca (inv. shi pop.) a (se) povedi (reg.) a (se) poligni (inv.) a (se) inchina. (Crengile se ~ de rod.) 6. a (se) apleca a (se) inclina a (se) pleca a (se) povirni a (se) pravali (pop. fam.) a (se) hii. (Casa sa ~ pe o parte.) 7. a (se) apleca a (se) inclina a (se) strimba (pop. shi fam.) a (se) hii (reg.) a (se) sholdi. (Stilpul de telegraf sa ~.) 8. a cobori a trage. (A ~ perdelele.) 9. a se asheza a se ashterne a cadea a se depune a pica. (Sa ~ bruma.) 10. a cadea a cobori a scobori. (Sa ~ ceatza.) 11. a se face a se ivi a sosi a veni. (Cum sa ~ seara a plecat.) 12. a produce a provoca. (Ia ~ o vie impresie.) 13. a hotari a orindui a rindui a statornici. (Asha a ~ destinul.) 14. (JUR.) a testa. (A ~ ceva unor succesori.) 15. a accepta a admite a aproba a consimtzi a incuviintza a se indupleca a ingadui a se invoi a permite a primi (livr.) a concede (inv. shi pop.) a se prinde (inv. shi reg.) a se pleca (Mold. shi Bucov.) a pozvoli (inv.) a aprobalui a multzumi a ogodi. (A ~ sa se scoata la concurs postul vacant.) 16. a ceda a da. (Ii ~ intregul apartament.) 17. a ceda a se indupleca (fig.) a se muia. (Sa nu te ~ cu nici un pretz.) 18. a amina. (Sa ~ pe altadata discutzia.) 19. a abandona a parasi (frantzuzism rar) a placa (inv. shi pop.) a oropsi a pustii (inv. shi reg.) a napusti. (SHia ~ copiii familia.) 20. a (se) debarasa a (se) descotorosi a (se) dezbara a (se) dezobishnui a (se) dezvatza a scapa (fig.) a (se) scutura (fam. fig.) a intzarca. (Sa ~ de un viciu.) 21. a renuntza (pop.) a se lepada. (Sa ~ de tutun.) 22. a micshora a reduce a scadea. (A mai ~ din pretz.) 23. a respinge (fig.) a trinti. (La ~ la examen.) 24. a se baza a se bizui a conta a se increde a se sprijini. (Pot sa ma ~ pe tine?)

A (se) lasa ≠ a (se) ridica

lasá (lás lasát) vb. 1. A parasi a da drumul unui lucru a se indeparta de ceva. 2. A face sa ramina. 3. A da din mina a da drumul a pune in libertate. 4. A permite a consimtzi. 5. A abandona a renuntza la ceva. 6. A parasi a se despartzi a divortza. 7. A omite a exclude a trece cu vederea. 8. A reduce a scadea (un pretz sau o pretentzie). 9. (Inv.) A ierta a scuti. 10. A amina (se construieshte cu prep. pe). 11. A parasi a abandona un loc. 12. A trinti la examen a declara cazut la examen pe cineva. 13. A ramine in urma a imprima dire urme. 14. A dispune a porunci cu limba de moarte. 15. (Despre Dumnezeu) A porunci a ordona a stabili. 16. A insarcina a incredintza. 17. A numi a desemna. 18. A slobozi a produce a emana. 19. A produce a renta. 20. (Refl.) A se destinde a se inmuia. 21. (Refl.) A ceda a renuntza a se da convins. 22. (Refl.) A ceda a admite a consimtzi a permite. 23. (Refl.) A se infrina a se abtzine (se construieshte cu prep. de). 24. (Refl.) A se increde a se sprijini a avea incredere (se construieshte cu prep. in sau pe). 25. (Refl.) A ceda a shovai a se mladia a se potoli a se domoli. 26. (Refl.) A cadea a se culca. 27. (Refl.) A cobori a scadea. 28. (Refl. Trans. de S.) A descaleca; a se face noapte. 29. (Refl.) A surveni a se apropia o intemperie. 30. (Refl.) A amenintza a fagadui (Arg. se construieshte cu prep. cu). Mr. (a)las megl. las istr. lǫsu. Lat. laxāre (Diez I 243; Pushcariu 945; CandreaDens. 953; REW 4955; DAR) cf. it. lasciare prov. laissar fr. laisser alb. lëšoń (Philippide II 646). Der. lasator adj. (neglijent); lasatoare s. f. (carare de oi); lasiu adj. (neglijent); lasat s. n. (abandon; parasire; carnaval); lasatura s. f. (lasare; omisiune; deprimare); lasaciune s. f. (iertare; separare; divortz inv.); lasamint s. n. (Trans. legat testament moshtenire).

NIL ADMIRARI (lat.) sa nu te lashi impresionat de nimic Horatziu „Epistulae” I 6 1. Pastrarea seninatatzii shi a unei dispozitzii sufleteshti egale in toate imprejurarile este conditzia fericirii. Uneori expresia defineshte shi o atitudine de nepasare.

VIEN DIETRO A ME E LASCIA DIR LE GENTI (lat.) vino dupa mine shi lasa lumea sa vorbeasca Dante „Purgatoriul” V 10.

Battezmoi plutôt et me laissez rire (fr. „Mai bine batema dar lasama sa rid”) Replica din Burghezul gentilom de Molière (act. III sc. 2). O spune servitoarea Nicolle stapinului ei domnul Jourdain care nui dadea voie sa rida. Cuvintele acestea au ramas k un elogiu adus umorului atit de necesar oamenilor incit in viatza k shi in piesa lui Molière nu renuntza la ris chiar cu riscul unei mustrari. LIT.

a lasa (pe cineva) cu ochiin soare expr. 1. a face (pe cineva) sa ashtepte mult shi fara rost. 2. a retrage (cuiva) sprijinul a refuza (cuiva) un ajutor.

a lasa (pe cineva) in plata Domnului expr. 1. a lasa (pe cineva) sashi decida singur destinul. 2. v. a lasa in boii lui. 3. v. a lasa balta.

a lasa (pe cineva) cajbec expr. (cart.) a cashtiga (de la cineva) totzi banii sau toate bunurile puse in joc.

a lasa (ceva) balta expr. a abandona (ceva) a renuntza (la ceva).

a lasa (pe cineva) cu buzele umflate expr. a dezamagi (pe cineva) a inshela ashteptarile (cuiva).

a lasa (pe cineva) in boli / in moara lui expr. (pop.) a lasa (pe cineva) in pace.

a lasa (pe cineva) inginer expr. (intl.) a fura (cuiva) tot.

a lasa balta (pe cineva) expr. a retrage (cuiva) sprijinul a refuza (cuiva) un ajutor.

a lasa cu burta la gura expr. (d. barbatzi) a lasa (o femeie) gravida.

a lasa cu gura cascata (pe cineva) expr. a uimi (pe cineva) a lua prin surprindere (pe cineva).

a lasa de azi pe maine expr. a amana continuu / la nesfarshit finalizarea unui proiect / efectuarea unei actziuni etc.

a lasa frau liber (cuiva) expr. a da (cuiva) libertate de actziune.

A LASA GRAVIDA O FEMEIE a imbortzosha a lasa cu burta la gura a lasa grea a umfla.

a lasa grea expr. (d. barbatzi) a lasa (o femeie) gravida.

a lasa masca / paf expr. a uimi a ului a lua prin surprindere.

a lasa mana libera (cuiva) expr. a da (cuiva) libertate de actziune

a lasa mortul expr. (intl.) 1. a renuntza la intentzia de a fura sau de a escroca pe cineva. 2. a abandona obiectele furate.

a lasa orfan (pe cineva) expr. (intl.) a omori (pe cineva) a ucide (pe cineva).

a lasa semn expr. (intl.) a lasa amanet.

a lasa tzutz (pe cineva) expr. (intl.) 1. ai fura (cuiva) totul. 2. a lasa (pe cineva) fara un ban. 3. a inshela (pe cineva) a pacali (pe cineva). 4. a uimi (pe cineva) a ului (pe cineva).

a lasa udul expr. (pop.) a urina.

a nu lasa piatra pe piatra expr. a distruge din temelii a distruge complet.

a nu se lasa (deloc) expr. a nu ceda a continua lupta / competitzia etc.; a fi combativ.

a nul lasa inima sa... expr. ai veni greu sa...

a o lasa mai moale expr. 1. ashi reduce eforturile intro directzie; a se relaxa. 2. a se purta mai frumos cu cei din jur a fi mai pashnic. 3. a nu mai exagera.

a o lasa moarta expr. 1. a inceta brusc o actziune. 2. ashi intrerupe brusc firul ideilor / o argumentatzie / un discurs etc.

a se lasa cu halagea expr. (intl.) 1. a se lasa cu scandal. 2. a fi prins a fi arestat.

a se lasa de cioace expr. a deveni serios a fi sobru.

a se lasa dus cu preshul / cu zaharelul expr. a se lasa pacalit.

a se lasa dus de curent / de val expr. a actziona sub influentza unor factori externi; ashi trai viatza fara a lua decizii privitoare la propria persoana.

a se lasa dus de nas expr. a se lasa pacalit.

a se lasa greu expr. (d. femei) a nu se lasa sedusa ushor.

a se lasa mare expr. (er.) a ejacula.

a se lasa pagubash expr. a inceta sa depuna efort a se opri dintro actziune (fara sortzi de izbanda); a renuntza la ceva.

a se lasa pe tanjeala^[1] expr. a deveni lenesh.

ai lasa (cuiva) doar de zugravit expr. (intl.) a fura toate obiectele dintro locuintza.

ai lasa gura apa dupa ceva expr. ashi dori / a ravni / a pofti ceva.

al lasa rece expr. a nui pasa de ceva.

ashi lasa opincile la bariera expr. a se muta de la sat la orash.

laso jos! expr. termina! inceteaza!

laso jos k macane! expr. 1. termina cu prostiile! 2. inceteaza! termina!

laso mai moale! expr. 1. nu insista! 2. inceteaza! termina!

lasa vrajeala! expr. nu te cred!

lasama sa te las expr. (peior.) 1. (om) lenesh trantor. 2. persoana care nushi onoreaza promisiunile om care nu te potzi bizui. 3. persoana delasatoare care nushi duce pana la capat actziunile.