SEÁMA (2 rar) semi s. f. (SHi in forma sama) 1. (In locutziuni shi expresii; exprima ideea de calcul mintal judecata constatare observatzie) De buna seama = desigur fara indoiala fara doar shi poate. Deodata in linishtea adinca porni din cimpie un glas limpede. Cinta de buna sama vreo fata care se intorcea intirziata in sat. SADOVEANU O. I 107. Dar dintral printzilor shirag Citzi au trecut al casei prag De buna seama cel mai drag A fost ales. COSHBUC P. I 54. Mai cu seama = mai ales indeosebi in special. Mai cu seama oamenii de astazi nu mai seamana cu cei shi cele din tineretzea mea. GALACTION O. I 64. Discuta impreuna mai cu seama de afaceri. REBREANU R. I 58. Vinatzele cafeaua pinea shi pelinul mai cu seama fara care nu este ziintiimai! RUSSO S. 103. Ashi da seama = a se lamuri a pricepe a se dumeri v. da³ (I 16). A lua seama (sau mai rar seama) = a) a se gindi a reflecta adinc a chibzui a fi atent la ceva. O Despot dar ia seama ia seama la furtuna! ALECSANDRI T. II 157. Sa fi luat seama bine Cu cine te impreuni SHi cu cine te cununi. JARNÍKBIRSEANU D. 171; b) a observa indeaproape pe cineva a urmari; a supraveghea. Ii luam seama lui Oance shi mi se parea k shi el mio lua mie. GALACTION O. I 66; c) a observa ceva a remarca. Uite zau acum iau seama Cami sta binen cap naframa SHi ce fata frumushica Are mama. COSHBUC P. I 103. O ciuta mioara... Iarba nu pashtea Nici apa nu bea... Nimeni seamai lua Afara dun cerb Dun cerb tretior Al ei fratzior. TEODORESCU P. P. 59; d) a intzelege a se lamuri. Rominii inca nu au luat bine sama ce au vrut sa zica cind au vestit shi descoperit k Ardealul in veacul trecut au restaurat limba. RUSSO S. 64. Ashi lua seama (sau de seama) = a se razgindi. Un moment se gindi sa cumpere shi indatashi lua de seama. VLAHUTZA la TDRG. A baga de seama sau (rar) a baga seama k... v. baga (II 7). 2. Socoteala cont. Socotelile sau semile manastirilor inchinate... dovedesc cu prisos k intrastfel sa urmat atunci pe cind clauzele donatorilor erau inca respectate. ODOBESCU S. II 47. ◊ Expr. A shti seama = a cunoashte situatzia unui lucru (sub raport numeric statistic); a shti rostul. Mamuca shtie sama oualor cauta gainile in fiecare dimineatza. SADOVEANU O. VIII 140. Popa Stoica din Farcashi... SHtie seama oshtilor Cred shi pea razboaielor. ODOBESCU S. II 427. A da seama v. da³ (I 16). (Invechit) A cere (cuiva) seama v. cere (4). 3. (In locutziuni shi expresii; exprima ideea de folos interes grija sarcina) Pe seama (cuiva) = a) in folosul sau in interesul (cuiva) pentru (cineva). O nai putea sami spui Minune de copila dalba Pe seama cui speli pinza alba? IOSIF T. 65. Eshti un nemernic Cind nai un tzel hotaritor. Tu ai peai tai! De nai pe nimeni Te luptzi pe seama tuturor. COSHBUC P. I 194. Comisionarul unui turc din Vidin... pe seama caruia stringea zaherea de prin satele vecine. GHICA S. A. 31; b) in sarcina (cuiva) asupra (cuiva). Daca critica mea va fi... nedemna shi nepotrivita... rushinea va raminea numai pe seama mea caci este drept k fiecare sa poarte ponosul faptelor shi ziselor sale. ODOBESCU S. III 10. Pe seama = in proprietate sau in folosintza personala; propriu. Se hotari sashi deschiza pravalie pe seama. VLAHUTZA O. A. 207. A lasa pe (sau in) seama cuiva sau a da pe (sau in) seama (sau in seama cuiva) = a da (sau a lasa) in grija in paza in posesia cuiva v. lasa (4). Voda... cheama pe un edecliu shii da pe Niculaie in seama sal duca in munte. GHICA S. A. 33. A lua (pe cineva) pe seama = a lua (pe cineva) in grija shi pe raspunderea sa; a apara a ocroti (pe cineva). Lasan urmatzi teama K te iau pe seama Istor bratze groase Groase shi vinoase... Istui paloshel Cu buza deotzel. ALECSANDRI P. P. 64. A lua seama (de cineva) = a se ocupa a se ingriji a avea grija (de cineva). O ruga... sa ia seama de fetitze. POPOVICIBANATZEANU la TDRG. A tzine seama (sau mai rar seama) de cineva (sau de ceva) = a lua in consideratzie a avea in vedere. Voia tinarul sa nu tzie seama shi totushi statuse pe ghimpi la masa. REBREANU R. I 90. 4. Insemnatate importantza; vaza faima trecere. Suparara mai bine de trei sute de ani pe imparatzii romani de seama lui Aurelian lui Teodosie lui Justinian. ODOBESCU S. III 108. ◊ Loc. adj. De seama = important insemnat; cu trecere. Cind se va libera sergentmajor se va ruga in genunchi de totzi superiorii shi de totzi oamenii de seama din Romanatzi sai deschida o portitza in shcoala militara. GALACTION O. I 129. Undei norocul so ia un fecior asha de seama. REBREANU I 86. Satzi cheltuieshti puterea celui mai de seama dar K sai faci mai rai pe oameni shi mai sceptici shi mai trishti?... Asta vii chemarea sfinta de profetzi shi de artishti? VLAHUTZA O. A. I 65. ◊ Expr. A baga (sau a lua) pe cineva (sau ceva) in seama v. baga (II 7). 5. Fel gen soi. Ba eu nu moi marita Pina nu tei insura Sa vad pe cinei lua. Dei lua de seama mea Tot sa potzi trai cu ea. JARNÍKBIRSEANU D. 261. Te cunoshti de pe naframa K eshti dea maicata seama. id. ib. 249. ◊ Expr. Deo seama cu cineva sau de seama cuiva = la fel cu cineva in aceeashi situatzie stare categorie sociala cu cineva de aceeashi virsta cu cineva. Avea un fecior... Era deo seama cu Oleana shi mici copii se jucasera impreuna. GALACTION O. I 68. Nu mai shtia incotro sa mearga pentru k imblase pretutindine pe unde shtia k sint fete de sama lui. SBIERA P. 216. Tu nai tata eu nam mama Amindoi sintem deo seama. ALECSANDRI P. P. 242. 6. Rost rinduiala. Sareau in doua picioare nechezind speriatzi... «Dar ce mare sa mai fie shi asta?» strigau unii din drumetzii nencercatzi la seama cailor. ODOBESCU S. I 162. ◊ Expr. A shti seama (la ceva) = a cunoashte rindul sau rostul unui lucru al unei indeletniciri; a avea experientza unui lucru. Miclaush cinenvatzat SHtia seama la vinat. ODOBESCU S. III 183. A shti de seama cuiva = a avea shtiri despre cineva; a avea cunoshtintza de soarta cuiva. Ii mai spuse k la intrebat despre barbatul ei shi fiusau i raspunse k nu shtie de seama lui nimic. ISPIRESCU L. 57. Ai face (cuiva) seama = a omori a ucide (pe cineva). Ashi face (singur) seama (sau mai rar seama) = a se sinucide. Se mihni pina in adincul sufletului shi dupa ce vazu k nu mai este mintuire pentru barbatul sau se duse shi ea deshi facu seama singura. ISPIRESCU U. 77. 7. (Invechit shi popular precedat de art. nehot.) Numar cantitate (nedeterminata); citziva. O sama se catzarasera shi pe zidul de imprejmuire al manastirii k sa vada trecind alaiul. SADOVEANU Z. C. 214. Sigismund trimise pe mireasa sa la Gherla shi grabi a porni o seama de oshtiri ce avea gata in TZara Romineasca. BALCESCU O. I 196. O sama de invatzatzi a Ardealului apara limba nascuta din sisteme k limba ardeleneasca. RUSSO S. 80. ◊ Loc. adj. shi adv. Fara numar shi fara seama = in numar mare; multzime puzderie. In citziva ani oi avea... fara numar shi fara sama. SBIERA P. 250. Peste seama = peste masura foarte. Tacerea... i plictisise peste seama. VORNIC P. 127. Vitoria shi Gheorghitza au intrat intro odaitza peste sama de calda. SADOVEANU B. 120. ♦ (In legatura cu notziuni temporale) Interval bucata. Asha traia biata masa de o seama de vreme. VLAHUTZA O. A. 98. Varianta: (regional) sáma s. f.