SANGE (5) sangiuri s. n. 1. Substantza lichida de culoare roshie compusa din plasma shi din globule (albe shi roshii) care circula prin vene shi artere asigurand nutritzia shi oxigenarea organismului la animalele superioare. ♦ Animal cu sange rece = animal (peshte reptila batracian shi nevertebrat) la care temperatura corpului se schimba in functzie de temperatura mediului inconjurator. Frate de sange = frate de la acelashi tata shi de la aceeashi mama; frate bun. Legaturi de sange = rudenie. Glasul sangelui = inclinare fireasca (shi instinctiva) de dragoste pentru familie pentru o ruda apropiata. ◊ Loc. adj. De sange = a) de culoare roshie; b) (despre lacrimi) de durere de suparare mare; c) de neam de familie buna aleasa. In sange = (despre fripturi) care a ramas putzin crud care ishi pastreaza inca sangele. ◊ Loc. adj. shi adv. Cu sange rece = fara emotzie; calm linishtit. Cu sange iute = fara stapanire impulsiv. Cu (sau de) sange albastru = de neam mare ales; nobil. ◊ Loc. adv. La sange = extrem de aspru de drastic; pana la distrugere. ◊ Expr. A scuipa (cu) sange = a avea hemoptizie. A lasa (sau a lua) cuiva sange = a scoate cuiva o cantitate de sange (in scop terapeutic). A da sange = a lasa sa i se scoata o cantitate de sange (in mod terapeutic sau pentru a fi folosit in transfuzii). A avea sange in vine = a fi energic. A i se urca (sau ai navali a i se sui ai da etc.) (cuiva) sangele in obraz (sau la cap in fatza) = a) a se inroshi din cauza unei emotzii puternice sau din cauza unei boli etc.; b) a se infuria. A nu mai avea (nici )o picatura de sange in obraz = a fi palid din cauza bolii; a pali de emotzie de frica etc. Ai inghetza (cuiva) sangele in vine sau a inghetza sangele (in cineva) = a se speria a fi cuprins de groaza a inlemni de spaima. A fierbe (sau a clocoti) sangele (in cineva) = a se infierbanta din cauza maniei a supararii etc. Ashi face (sau ai face cuiva) sange rau = a (se) supara foarte tare a (se) enerva. A nu curge (sau a nu ieshi) sange din inima (sau din cineva) se spune pentru a arata k cineva este foarte suparat. A avea (ceva) in sange = a fi obishnuit cu ceva; a avea ceva innascut. A bate (sau a zgaria) pana la sange = a bate (sau a zgaria) tare (pana cand curge sange). A umple de sange = a bate foarte tare crunt. A suge sangele cuiva = a chinui a oprima; a exploata. Sange nevinovat se spune despre cel ucis fara nicio vina. Varsare de sange = omor in masa macel. A varsa sange = a omori. A fi setos (sau dornic iubitor) de sange sau a fi omul sangelui = a fi crud a fi ucigash. A se scalda in sange sau a se adapa cu sange = a omori (in masa) din cruzime. A avea mainile patate de sange = a fi vinovat de o crima. A face sa curga sange = a fi pricina unui razboi a unei incaierari sangeroase. Ashi da (sau ashi varsa) sangele (pentru cineva sau ceva) = a suferi sau ashi da viatza (pentru cineva sau ceva). 2. Fig. Obarshie; p. ext. familie neam; progenitura. 3. Fig. Soi rasa (de animale). 4. Compuse: sangedenouafratzi sau sangeledracului sangelezmeului = produs vegetal rashinos de culoare roshie recoltat din fructele unui arbore din familia palmierilor shi care arzand raspandeshte un miros placut; sangelevoinicului = a) planta agatzatoare din familia leguminoaselor cu flori roshii violete sau albe (Lathyrus odoratus); b) numele a doua specii de plante erbacee de munte din familia orhideelor cu frunze inguste alungite indreptate in sus cu miros placut de vanilie dintre care una cu flori mici de culoare roshie purpurie (Nigritella rubra) iar cealalta cu flori de culoare purpuriuintunecat (Nigritella nigra). 5. (Inv.; la pl.) Omoruri crime. 6. (Pop.) Nume dat unei boli a vitelor (care le face sa sangereze). Lat. sanguis.

sange sn [At: PSALT. HUR. 48^v/15 / V: (inv) sin~ sm / Pl: (ivp) ~giuri / E: lat sanguis] 1 Lichid (de culoare roshie) vital pentru organism care circula intrun sistem de vase avand o compozitzie chimica complexa shi variabila de la o specie animala la alta. 2 (Rar; is) ~ de iepure Vin roshu. 3 (Fam; is) ~ de pruna TZuica. 4 (Pop; is) ~ Domnului Vin (roshu). 5 (Inv; is) ~ de oua Vin. 6 (Ila) De ~ Roshu (aprins). 7 (Ial; d. lacrimi) De mare durere. 8 (Ial) Sangeros (1). 9 (Ial) Crud (19). 1011 (D. carnuri fripte; iljv) In ~ Care nu este prea fript care a ramas crud in interior. 12 (Ial) Care este k sangele (1) curgand. 13 (Ial) Plin de sange (1). 14 (Ilav) In ~ In mod sangeros. 15 (Ilav) (Pana) la ~ Pana cand tzashneshte sangele. 16 (Pex; ial) Foarte tare foarte mult. 17 (Ial) Extrem de aspru Si: drastic (2). 18 (Ial) Pana la distrugere. 19 (Ie) A lua (sau a ori ai lasa a slobozi cuiva reg de) ~ A scoate cuiva o anumita cantitate de sange (in scop terapeutic). 20 (Ie) A da ~ A consimtzi sai scoata o cantitate oarecare de sange pentru a fi folosit la transfuzii. 21 (Ie) Ai inghetza (cuiva) ~le in vine sau a inghetza ~le (in cineva) A fi cuprins de groaza. 22 (Ie) A i se urca (sau a face sa i se urce ori a i se sui ai navali ai da ai ieshi etc.) ~ in obraz ori la cap in fatza A se inroshi sau a face sa se inrosheasca din cauza unui sentiment a unei emotzii puternice etc. 23 (Pex; iae) A se infuria. 24 (Ie) Ashi face (sau ai face cuiva) ori inv a face in cineva ~ rau sau (reg) ashi pune (ori a pune cuiva) ~ rau la inima A (se) supara foarte tare. 25 (Iae) A (se) enerva (5). 26 (Ie) A(i) fierbe (sau a ori ai clocoti dogori) ~le (in cineva) A se infierbanta din cauza maniei a unei suparari etc. 27 (Ie) A avea ~ in vine A fi plin de energie shi de vigoare. 28 (Ie) Ashi varsa (sau ashi da ashi jertfi) ~le (ori inv sangiurile) (pentru cineva sau ceva) A se sacrifica pentru cineva. 29 (Iae) Ashi da viatza (pentru cineva sau ceva). 30 (Fig; csc) Sacrificiu suprem. 31 Jertfa. 32 (Fig; adesea lpl) Sange (1) varsat prin fapte sangeroase. 33 (Pex) Omor. 34 Crima sangeroasa. 35 (Inv; is) Om al (sau omul) sangiurilor Calau¹ (1). 36 (Ie) A avea (sau a fi cu) mainile patate de ~ A fi vinovat de crima. 37 Sange considerat k purificator al caracterelor ereditare sau ale unei colectivitatzi natzionale sociale etc. 38 (Pex) Familie (1). 39 Neam. 40 (Inv; is) Mestecator de ~ Persoana care a savarshit un incest. 41 (Inv; is) ~ amestecat sau amestecare de ~ Casatorie intre rude apropiate. 42 (Pex; ias) Incest. 43 (Pex; ias) Corcire (2). 44 (Is) Legaturi de ~ Inrudire (apropiata). 45 (Is) Rudenie de ~ sau inrudire de ~ Legatura de consagvinitate intre membrii aceleiashi familii. 46 (Is) Ruda de ~ Persoana din aceeashi familie cu o alta de care e legata prin legaturi de consangvinitate. 47 (Is) Frate de ~ Frate care provine de la aceeashi mama shi de la acelashi tata Si: frate bun. 48 (Ias) Popor care apartzine aceleiashi gintzi. 49 (Is) Fratzie de ~ Legatura de rudenie intre fratzi buni. 50 (Is) Glasul ~lui sau (rar) vocea ~lui Dragoste fireasca innascuta dintre membrii aceleiashi familii. 51 (Ila) Cu (sau de) ~ albastru De familie nobila. 52 (Ie) A fi ~le cuiva A fi copilul cuiva. 53 (Ie) A avea ceva in ~ A fi obishnuit familiarizat cu ceva. 54 (Iae) A avea ceva innascut. 55 Rasa de animale in special de cai. 56 Sange (1) considerat k purtator al caracterelor morale. 57 (Ila) ~ rece Echilibru sufletesc. 58 Calm (11). 59 (Reg; ic) ~levoinicului sau (rar) ~devoinic Planta agatzatoare din familia leguminoaselor cu frunze compuse shi flori mari roshii violete albastre sau albe frumos mirositoare care se cultiva k planta ornamentala Si: indrushaim (reg) agrishai costete haragica mazaruica oreshnitza pejnea floaredemazare (Lathyrus odoratus). 60 (Bot; reg; iac) Oreshnitza (Lathyrus tuberosus). 61 (Bot; reg; iac) Sabiutza (5) (Gladiolus imbricatus). 62 (Bot; reg; iac) Planta din familia orhideelor care creshte in regiunile alpine cu frunze inguste shi alungite cu flori placut mirositoare de culoare purpurie Si: (reg) muscel (Nigritella rubra). 63 (Reg; iac) Planta din familia orhideelor care creshte in regiunile alpine cu frunze inguste shi alungite cu flori de culoare purpuriuintunecat Si: (reg) muscel putzoi (Nigritella nigra). 64 (Reg; ic) ~denouafratzi sau ~anouafratzi Planta nedefinita mai indeaproape. 65 (SHic ~lezmeului ~ledracului ~degodie ~ledragonului) Produs vegetal rashinos (cristalizat) folosit pentru mirosul placut care il degaja prin ardere sau k praf dizolvat in rachiu ori in diferite uleiuri vegetale in medicina populara. 66 (SHic ~leboului) Planta nedefinita mai indeaproape. 67 (Inv) Materie. 68 (Pop; shis ~ grabnic sau lin) Boala a vitelor a cailor shi a oilor care se manifesta prin lipsa de pofta de mancare prin somnolentza respiratzie grea racirea urechilor Si: (reg) sanger (4) sangerare (9) sangeratura (5) sangereala. 69 (Is) ~ mohorat Dalac (1). 70 (Pop; is) ~ roshu Personaj din credintzele populare ostil omului.

SANGE (5) sangiuri s. n. 1. Substantza lichida de culoare roshie compusa din plasma shi din globule (albe shi roshii) care circula prin vine shi artere asigurand nutritzia shi oxigenarea organismului la animalele superioare. ◊ Animal cu sange rece = animal (peshte reptila batracian shi nevertebrat) la care temperatura corpului se schimba in functzie de temperatura mediului inconjurator. Frate de sange = frate de la acelashi tata shi de la aceeashi mama; frate bun. Legaturi de sange = rudenie. Glasul sangelui = inclinare fireasca (shi instinctiva) de dragoste pentru familie pentru o ruda apropiata. ◊ Loc. adj. De sange = a) de culoare roshie; b) (despre lacrimi) de durere de suparare mare; c) de neam de familie buna aleasa. In sange = (despre fripturi) care a ramas putzin crud care ishi pastreaza inca sangele. ◊ Loc. adj. shi adv. Cu sange rece = fara emotzie; calm linishtit. Cu sange iute = fara stapanire impulsiv. Cu (sau de) sange albastru = de neam mare ales; nobil. ◊ Loc. adv. La sange = extrem de aspru de drastic; pana la distrugere. ◊ Expr. A scuipa (cu) sange = a avea hemoptizie. A lasa (sau a lua) cuiva sange = a scoate cuiva o cantitate de sange (in scop terapeutic). A da sange = a lasa sa i se scoata o cantitate de sange (in mod terapeutic sau pentru a fi folosit in transfuzii). A avea sange in vine = a fi energic. A i se urca (sau ai navali a i se sui ai da etc.) (cuiva) sangele in obraz (sau la cap in fatza) = a) a se inroshi din cauza unei emotzii puternice sau din cauza unei boli etc.; b) a se infuria. A nu mai avea (nici) o picatura de sange in obraz = a fi palid din cauza bolii; a pali de emotzie de frica etc. Ai inghetza (cuiva) sangele in vine sau a inghetza sangele (in cineva) = a se speria a fi cuprins de groaza a inlemni de spaima. A fierbe (sau a clocoti) sangele (in cineva) = a se infierbanta din cauza maniei a supararii etc. Ashi face (sau ai face cuiva) sange rau = a (se) supara foarte tare a (se) enerva. A nu curge (sau a nu ieshi) sange din inima (sau din cineva) se spune pentru a arata k cineva este foarte suparat. A avea (ceva) in sange = a fi obishnuit cu ceva; a avea ceva innascut. A bate (sau a zgaria) pana la sange = a bate (sau a zgaria) tare (pana cand curge sange). A umple de sange = a bate foarte tare crunt. A suge sangele cuiva = a chinui a oprima; a exploata. Sange nevinovat se spune despre cel ucis fara nici o vina. Varsare de sange = omor in masa macel. A varsa sange = a omori. A fi setos (sau dornic iubitor) de sange sau a fi omul sangelui = a fi crud a fi ucigash. A se scalda in sange sau a se adapa cu sange = a omori (in masa) din cruzime. A avea mainile patate de sange = a fi vinovat de o crima. A face sa curga sange = a fi pricina unui razboi a unei incaierari sangeroase. Ashi da (sau ashi varsa) sangele (pentru cineva sau ceva) = a suferi sau ashi da viatza (pentru cineva sau ceva). 2. Fig. Obarshie; p. ext. familie neam; progenitura 3. Fig. Soi rasa (de animale). 4. Compuse: sangedenouafratzi sau sangeledracului sangelezmeului = produs vegetal rashinos de culoare roshie recoltat din fructele unui arbore din familia palmierilor shi care arzand raspandeshte un miros placut; sangelevoinicului = a) planta agatzatoare din familia leguminoaselor cu flori roshii violete sau albe (Lathyrus odoratus); b) numele a doua specii de plante erbacee de munte din familia orhideelor cu frunze inguste alungite indreptate in sus cu miros placut de vanilie dintre care una cu flori mici de culoare roshiepurpurie (Nigritella rubra) iar cealalta cu flori de culoare purpurie intunecata (Nigritella nigra). 5. (Inv.; la pl.) Omoruri crime. 6. (Pop.) Nume dat unei boli a vitelor (care le face sa sangereze). Lat. sanguis.

SANGE n. 1) Lichid care circula prin vasele sangvine ale organismului asigurand activitatea vitala a tzesuturilor. * Lacrimi de ~ lacrimi de mare suferintza. A varsa ~ a ucide; a omori. Cu ~ rece cu stapanire de sine; fara emotzii. Ashi pastra ~le rece ashi pastra calmul. Ai inghetza cuiva ~le in vine (sau a inghetza ~le in cineva) a se speria foarte tare. A fierbe (sau a clocoti) ~le in cineva a fi stapanit de manie. Ashi face (sau ai face cuiva) ~ rau a se amari sau a amari pe cineva foarte tare. A nu avea (nici o) picatura de ~ in obraz a fi foarte palid la fatza. Ai intra cuiva in ~ a se transforma in obishnuintza; a deveni obicei. A suge ~le cuiva a exploata crunt pe cineva; a chinui. A avea mainile patate de ~ a purta vina unui omor. A face sa curga ~ a provoca un macel o varsare de sange. A dona ~ a oferi o cantitate de sange pentru transfuzii; a fi donator. 2) fig. Neam din care se trage cineva; os. * Rudenie de ~ rudenie pe linie directa (intre parintzi shi copii fratzi shi surori). Frate de ~ frate de la aceiashi parintzi; frate bun. A fi de acelashi ~ cu cineva a fi ruda cu cineva; a fi din aceeashi familie cu cineva. 3): ~levoinicului a) planta erbacee cu tulpina culcata shi cu frunze alungite cu flori roshii (uneori violete sau albe) dispuse in umbele shi cu fructul pastaie; b) planta erbacee cu tulpina erecta cu frunze liniare shi cu flori purpurii dispuse in inflorescentze terminale sub forma de spic. /<lat. sanguis

sange n. 1. lichid roshu ce circula in vinele shi arterele omului shi ale animalelor vertebrate; sange rece linishte sufleteasca prezentza de spirit; sange rau necaz: a(shi) face sange rau; sangele Domnnlui fam. vin: m’oiu incalzi o leaca band sangele Domnului CR.; 2. fig. vieatza: ashi da sangele pentru patrie; 3. familie: principe de sange regal; 4. Sangerosh geniu dushman omului (AL.); 5. pl. (arhaic shi poetic) cruzime macel: omul sangiurilor tiran calau; 6. nume de plante; sange de noua fratzi product vegetal rashinos de coloare roshie cu miros balsamic (joaca un rol in medicina populara); sangele voinicului V. indrushaim. [Lat. SANG(U)IS].

sange^[1] sn vz sange corectata

singe sn vz sange

SÍNGE (rar) singiuri s. n. 1. Substantza lichida de culoare roshie compusa din plasma shi globule (albe shi roshii) care circula prin artere shi vine asigurind nutritzia shi oxigenarea organismului la animalele superioare. In invalmasheala din ce in ce mai strinsa singele curgea k o ploaie; in curind se prefacu in baltzi care sclipeau k rubinuri mari in lumina soarelui. SADOVEANU O. VII 12. Vardaru observa k atunci cind rosheshte obrazul lui Comsha e mai respingator: cicatricele ramin palide fiindca dedesubt nu mai circula singele. C. PETRESCU I II 85. Atunci singele cerbului odata a shi inceput a curge gilgiind shi a se raspindi in toate partzile. CREANGA P. 226. ◊ Singe roshu (sau arterial) = singele din artere incarcat cu oxigen. Singe negru (sau venos) = singele din vine incarcat cu bioxid de carbon. Circulatzia singelui = mishcarea singelui in vine shi artere. Pierdere (sau scurgere) de singe = hemoragie. Donator de singe v. donator. (Impropriu) Animale cu singe rece = animale (peshti reptile batracieni shi nevertebrate) la care temperatura corpului se schimba in functzie de temperatura mediului inconjurator. ◊ Loc. adj. De singe = de culoare roshie. Vazind inaintei picla de singe sa rapezit acasa sha izbit cu umarun usha. SADOVEANU O. A. IV 72. (Despre carnuri fripte) In singe = care a ramas putzin crud shi ishi pastreaza singele. ◊ Loc. adv. Cu lacrimi de singe v. lacrima. ◊ Expr. A scuipa (cu) singe = a avea hemoptizie. Ai lua (sau ai lasa) (cuiva) singe v. lasa (1). K doara no pica (sau curge) singe = nu e mare paguba. ◊ Compuse: singedenouafratzi (sau singeledracului sau singelezmeului) = rashina de culoare roshie recoltata din fructele unui arbore din familia palmierilor shi care arzind raspindeshte un miros placut; singelevoinicului = planta agatzatoare din familia leguminoaselor cu flori mari roshii violete sau albe care se cultiva prin parcuri shi gradini (Lathyrus odoratus). Ma gindesc car fi bine sadun flori. Imi umplu buzunarul cu maci maci multzi cu singelevoinicului shi albastrele. SAHIA N. 24; (cu aluzie la un simbol din mistica creshtina) singeledomnului = vin. Deabia moi mai incalzi oleaca bind singeledomnului. CREANGA P. 258. Sateanul de munte numai rar... cinsteshte singeledomnului. SHEZ. I 39; (familiar) singedepruna = tzuica. 2. (Metaforic in locutziuni shi expresii in legatura cu anumite stari afective cu temperamentul cu caracterul omului) ◊ Loc. adj. shi adv. Cu singe rece v. rece. Cu singe iute = fara stapinire; impulsiv pornit spre minie. ◊ Expr. Ashi pastra singele rece v. pastra. A avea singe in vine = a fi energic. A i se urca (sau a i se sui ai navali ai da etc.) singele la cap (in fatza sau in obraz) = a) a se inroshi din cauza unei emotzii puternice. Singele i navali in fatza shi inimai bufnea cu graba in coshul pieptului. SADOVEANU O. VII 91. SHi atunci de sfiiciune miiese singelen obraz Cum nu vine zburatorul k la pieptul lui sa caz? EMINESCU O. I 80; b) a se infuria. Se incrunta shi tot singele i navaleshte in fatza. SAHIA N. 53. SHia prinso tremurul de ciuda SHi simtzea suindui singelen obraz. COSHBUC P. I 252. A nu mai avea o picatura de singe in obraz = a pali a se face alb la fatza (de emotzie). Cred k nam mai avut o picatura de singe in obraz. CAMIL PETRESCU U. N. 229. Ai inghetza (cuiva) singele in vine sau a inghetza singele in cineva = a se speria a fi cuprins de groaza a inlemni de spaima. A fierbe (sau a clocoti) singele in cineva = a se infierbinta din cauza miniei supararii etc. Simtzea k incepe sai clocoteasca singele. REBREANU I. 81. Ashi face (sau ai face cuiva) singe rau ashi pune (sau a pune cuiva) singe rau la inima = a (se) supara foarte tare a (se) enerva (sau a enerva pe cineva). Nutzi mai face atita singe rau. DUMITRU N. 115. K sai puie singe rau la inima... au inceput a porecli pe mosh Nichifor shi ai zice: Nichifor Cotzcariul... CREANGA P. 136. Oleu soro cetzi mai faci indata singe rau? CONTEMPORANUL V_I 99. De mai taia (sau de ai taia etc.) nar curge (o picatura de) singe se spune pentru a exprima in chip hiperbolic starea de adinca deprimare a cuiva. Saraca inima mea Cun cutzit deo ai taia Nar curge singe din ea. JARNÍKBIRSEANU D. 189. 3. (Metaforic exprima ideea de obirshie p. ext. de progenitura familie neam) O muma iubeshte fiul caci este al ei singe Caci la purtat in sinui caci este viatza sa. BOLINTINEANU O. 202. Cu soldatzi aleshi care cred ai aduce lesne k sa apere singele shi patria lor voi apara natzia mea pina la cel din urma suspin. BILCESCU O. II 302. ◊ Legaturi de singe = legaturi de rudenie (apropiata). Frate de singe = frate de la acelashi tata shi de la aceeashi mama. Glasul singelui = inclinare fireasca de dragoste pentru familie. ◊ Loc. adj. De singe = de neam de familie. Murise vecinul shi lasase de moshtenire fiilor shi nepotzilor ura shi vrajba de singe. EMINESCU N. 3. Cu (sau de) singe albastru = de neam mare ales de familie buna. Ei vor sa reprezinte traditzia nobletzea de singe albastru vechimea de clasa sau de familie. RALEA O. 67. ◊ Expr. Singele apa nu se face = legaturile de rudenie nu se uita. Nevasta celui bogat de multe ori facea zile fripte barbatului k sal poata descotorosi odata de fratesau... Apoi da mai nevasta singele apa nu se face. Daca nu loi ajuta eu cine sal ajute? CREANGA P. 38. Deshi singele apa nu se face shi camesha e mai aproape decit anteriul dar nepotul e salbadracului. NEGRUZZI S. I 249. A fi de acelashi singe cu cineva (sau a fi singele cuiva) = a fi ruda cu cineva din aceeashi familie cu cineva. A avea (ceva) in singe = a fi obishnuit (cu ceva); a avea (ceva) innascut. Ai intra (cuiva) in singe v. intra (II 2). ♦ Soi rasa (la animale). Cal de singe arab. La CADE. 4. (Metaforic mai ales in locutziuni shi expresii exprima ideea de violentza cruzime asuprire exploatare) (Loc. adv.) La singe = drastic pina la distrugere. Pina la singe = pina tzishneshte singele. Am gasit intro shaica pe moshneag legat. SHin cealalta shaica pe jupin Costea strins in funii pina la singe cu calush de rashinan gura. SADOVEANU O. A. IV 67. ◊ Expr. A umple de singe = a bate foarte tare crunt. Odata la o nunta il umpluse de singe. REBREANU I. 21. A suge singele cuiva = a chinui a oprima; a exploata. Dumneata sugi singele poporului!... CARAGIALE O. I 102. ♦ (Exprima ideea de omor crima p. ext. de lupta singeroasa razboi) Pe sceptre shi steme shi tronuri sfarmate Trufasha tu calca shi mindra tendreapta Spre tzarmuri de singe shi plins neudate Spre tzarmuri care divina dreptate De veacuri teashteapta. NECULUTZA TZ. D. 40. ◊ Expr. Singe nevinovat se spune despre cel ucis fara nici o vina. Varsare de singe (rar de singiuri) = ucidere in masa macel. Dreptatzi agonisite cu multe shi mari varsari de singiuri. PISCUPESCU O. 15. A varsa singe = a omori. Imparatul Rosh avind inima haina nu se mai satura de a varsa singe omenesc. CREANGA P. 232. Mam aratat cumplit rau varsind singele multora. NEGRUZZI S. I 149. A se scalda in singe sau a se adapa cu singe = a omori (in masa) din cruzime. A fi omul singelui sau a fi iubitor (sau dornic setos) de singe = a fi crud ucigash. A face sa curga singe = a fi pricina unui razboi a unei incaierari singeroase. A avea (sau a fi cu) miinile patate de singe = a fi vinovat de o crima. Ashi baga mina in singe v. baga (I 1). A primi botezul de singe = a intra pentru prima data in lupta (la razboi). ♦ (Exprima ideea de efort de jertfa de sacrificiu) Eu am luato fara drum in sus Am marturie urmelemi de singe Mai urc shimi vine citeodataa plinge Dar singur duc cemi este dat de dus. BENIUC V. 7. ◊ Expr. Ashi da (sau ashi varsa) singele pentru cineva sau ceva = a se jertfi; a suferi sau ashi da viatza pentru cineva sau ceva. 5. (Invechit la pl.) Singe (1) varsat prin cruzime prin omor; p. ext. omoruri crime. Imi pare k ma aflu in locuintzadinca A unei groazneci iezme ce singiuri o hranesc. ALEXANDRESCU M. 94. Ii spala zabunele SHii curatza armele... De siropuri ienicereshti SHi de singiuri pagineshti. TEODORESCU P. P. 574. ◊ Omul singiurilor = calau gide. Fiori de groaza coprinsera atunci pe omul singiurilor shi... arunca jos securea. ISPIRESCU M. V. 8. Oamenii singiurilor = tiranii asupritorii. Cu toate aceste temeiuri de descurajare sufletumi te slaveshte inca inzeita libertate shi deshi oamenii singiurilor au invelit cu marama neagra dulce fatza ta crede k va veni ziua fericita ziua izbindirii. BALCESCU la ODOBESCU S. III 495. Orashele sau intemeiat din nou...copiii robitzi intorsusau iarashi.... dar oamenii singiurilor nutzi detera inapoi volnicia... pamint al grelelor dureri! shi copiilor tai lea ramas robia. RUSSO O. 42. 6. (Popular) Nume dat unei boli a vitelor. Vitele tragace... se bolnavesc de singe. SHEZ. III 147. Cind vita e bolnava greu de singe potzi sai tai virful urechilor... shi curgind singe vita scapa. ib. 147.

sínge n. pl. singĭurĭ(lat. sanguen shi sanguis gen. pop. sanguis cl. sánguinis; it. sangue pv. sanc fr. sang cat. sanch sp. sangre pv. sangue). Lichidu rosh care circula pin vinele shi arterele vertebratelor. Singele Domnuluĭ (al luĭ Hristos) vin (Iron.). Singe de noŭa fratzĭ orĭ singe de gódie un produs vegetal rashinosh rosh caramiziŭ inchis recoltat de pe coaja fructuluĭ de cáiamus draco o planta agatzatoare originara din insulele Sonde (Se Intrebuintza odinioara k medicament astringent). Singele voiniculuĭ indrushaim. Atzĭ face singe raŭ a te nemultzami a te supara a te enerva. Atzĭ inghetza singele’n vine a simtzi mare frica. Rudenie de singe rudenie adevarata nu pin aliantza. Principe de singe principe dintr’o familie domnitoare. Cal pur singe cal de cea maĭ buna rasa. Vocea singeluĭ simtzu de ruda instinctu de familie. Atzĭ da singele pentru patrie a muri saŭ a fi ranit p. patrie. A primi botezu de singe a fi in marele foc al bataliiĭ. A varsa singe 1) a fi ofticos in ultimu grad 2) a varsa singele altuĭa a ucide. A fi iubitor de sĭnge a fi crud ucigash. A lua (a lasa) singe cuĭva aĭ deschide o vina al haraxi aĭ pune lipitorĭ cind are prea mult stnge. A plati o gresheala cu singele taŭ a perde vĭata p. aceasta greshala. A avea singe in vine (nu braga!) a avea singele rece a nu fi emotzionat atzĭ pastra prezentza de spirit. Cu singe rece fara emotziune.

sange s. n.

sange s. n.

SANGE s. 1. rasa. (Cal de ~ arab.) 2. familie neam. (E din ~le nostru.) 3. viatza. (SHia dat ~le pentru patrie.) 4. jertfa sacrificiu. (SHiau dobandit libertatea prin ~.) 5. (BOT.) sangelevoinicului = a) (Lathyrus odoratus) indrushaim (reg.) haragica mazarata mazarean mazarica mazariche mazaroi mazaruica oreshnitza pejma floaredemazare; b) (Nigritella rubra) (reg.) musucel; c) (Nigritella nigra) (reg.) musucel putzoi.

SANGE MOHORAT s. v. antrax carbune dalac pustula maligna.

SCUIPARE DE SANGE s. v. hemoptizie.

scuipare de singe s. v. HEMOPTIZIE.

SINGE s. 1. rasa. (Cal de ~ arab.) 2. familie neam. (E din ~ nostru.) 3. viatza. (SHia dat ~ pentru patrie.) 4. jertfa sacrificiu. (SHiau dobindit libertatea prin ~.) 5. (BOT.) singelevoinicului = a) (Lathyrus odoratus) indrushaim (reg.) haragik mazarata mazarean mazarik mazariche mazaroi mazaruica oreshnitza pejma floaredemazare; b) (Nigritella rubra) (reg.) musucel; c) (Nigritella nigra) (reg.) musucel putzoi.

singe mohorit s. v. ANTRAX. CARBUNE. DALAC. PUSTULA MALIGNA.

singe s. m. 1. Substantza lichida roshie din vene shi artere. 2. Obirshie. Singe amestecat inv. (incest). Mr. sindze megl. sǫndz istr. sanje. Lat. sanguis *sanguem in loc de sanguinem (Pushcariu 193; REW 7574) cf. it. port. sangue prov. cat. sanc fr. sang sp. sangre. Der. singera (var. insingera) vb. (a pierde singe; a umple de singe; a se chinui a suferi) mr. sindzinedz sindzirare megl. sǫndriz(ari) din lat. sanguināre (Pushcariu 1593; REW 7571); singer (var. singerel Mold. singinel) s. m. (arbust cu ramuri roshii Cornus sanguinea) postverbal de la singera (dupa Candrea din lat. sanguineus); singeraritza s. f. (planta nedeterminata care se presupune k vindeca ranile); singerat s. n. (boala la animale); singeratic adj. (singeros); singeratura s. f. (boala la animale); singerete s. m. (cirnat cu singe); singeriu adj. (de culoarea singelui); singerie s. f. (planta Sanguisorba officinalis); singeros (var. Mold. singios) adj. (crud fioros; cu mult singe; de culoarea singelui); singeroasa s. f. (planta Hieracium aurantiacum); singerica (var. singeric din gresheala sincerica) s. f. (sorbestres Sanguisorba officinalis); singeroshie s. f. (sete de singe); singerind adj. (formatzie literara artificiala dupa fr. sanglant); consingen s. m. (consangvin); sanguin adj. din fr. sanguin; sanguina s. f. din fr. sanguine.

SANGE (lat. sanguis) s. n. 1. Lichid organic de culoare roshie de importantza vitala pentru organism existent la toate animalele vertebrate shi la unele nevertebrate care circula intrun sistem de vase format in general din inima artere capilare shi vene. S. se compune din doua partzi distincte: celulele sau elementele figurate (globulele roshii denumite eritrocite sau hematii globulele albe sau leucocite shi trombocitele) shi plasma. Masa sangvina reprezinta c. 113 din greutatea totala a corpului. Proportzia masei celulare fatza de plasma este de 4752%. La omul normal exista 45.000.000 de eritrocite 58.000 de leucocite shi 1.3.000.000 de trombocite pe 1 mm³. Plasma are o compozitzie chimica foarte complexa contzinand in afara de apa proteine lipide glucoza substantze minerale dizolvate uree acid uric hormoni enzime anticorpi etc. Scos din vasele sangvine s. se coaguleaza repede separanduse in cheag shi ser sangvin. S. indeplineshte in organism functzii importante k functzia respiratorie (care consta in transportarea oxigenului de la plamani la tzesuturi shi al bioxidului de carbon de la tzesaturi la plamani) functzia nutritiva (legata de transportul substantzelor nutritive de la intestin la tzesuturi) functzia excretoare mentzinerea echilibrului hidroelectrolitic al organismuluireglarea temperaturii corpului apararea organismului fatza de agentzii patogeni cu ajutorul leucocitelor etc. S. contzine foarte multzi antigeni shi anticorpi (aglutinogene shi aglutinine) care au un rol important in fenomenul de incompatibilitate la transfuzii in patologie antropologie in medicina legala in studiile genetice. ◊ Frate de sange = frate de la acelashi tata shi aceeashi mama; frate bun. ◊ Legaturi de sange = rudenie. ◊ Glasul sangelui = inclinare fireasca (shi instinctiva) de dragoste pentru familie sau pentru o ruda apropiata. ◊ Loc. De sange a) de culoare roshie; b) (despre lacrimi) de durere de mare suparare; c) de neam de familie buna. ◊ Cu sange rece = fara emotzie linishtit calm; p. ext. cu multa cruzime fara mila. ◊ Cu (sau de) sange albastru = de neam mare ales; nobil. ◊ La sange = pana la distrugere; extrem de aspru drastic. ◊ Expr. A avea sange in vine = a fi energic. ◊ Sange nevinovat = se spune despre cel ucis fara nici o vina. 9 A fi setos (sau dornic) de sange = a fi crud ucigash. ◊ A avea mainile patate de sange = a fi vinovat de o crima. 2. (BOT.) Sangelevoinicului = a) denumire a doua specii de plante erbacee din genul Nigritella familia orhidacee cu frunze inguste alungite indreptate in sus shi flori shi flori parfumate mici roshiipurpurii (Nigritella rubra) sau purpuriiinchise (Nigritella nigra) grupate in inflorescentze ovoide. Sunt intalnite local in reg. muntoase inalte pe substrat calcaros. Ambele specii sunt ocrotite prin lege; b) v. oreshnitza.

SANGE borsh bulion turnesol.

a avea sange expr. (detz.) a fi curajos

a avea scame in sange expr. a suferi de o boala venerica

a i se sui sangele la cap expr. 1. a se congestiona a se inroshi 2. a se enerva a se infuria

a o umple de sange expr. 1. (in fotbal) a rata inscrierea unui gol. 2. (in alte sporturi pe echipe) a rata o faza de atac.

ai intra (ceva) in sange expr. 1. a deveni un obicei / un reflex. 2. a deveni o necesitate vitala.

ashi face sange rau expr. a se necaji a se supara.

ashi pastra sangele rece expr. a ramane calm

la sange expr. 1. (d. un examen un concurs o competitzie etc.) greu dur dificil solicitant. 2. (d. un control) extrem de riguros.

sange la tava expr. (vulg.) nimic important fleacuri.