PASTRÁ pastrez vb. I. Tranz. 1. A tzine la loc sigur pazind cu grija a pune bine; a tzine in buna stare a avea grija de...; a tzine in posesia sa. ♦ Spec. A conserva alimentele in buna stare ferindule de alterare. ♦ A respecta a nu calca a nu viola (legi norme de conduita angajamente etc.). 2. A mentzine a face sa dureze. ◊ Loc. vb. A pastra tacere(a) = a tacea; a nu se destainui. ◊ Expr. A(shi) pastra calmul (sau sangele rece) = a ramane calm. A pastra amintirea (cuiva sau a ceva) sau a pastra (pe cineva sau ceva) in amintire (sau in inima in minte in suflet) = a) a nu uita niciodata (pe cineva sau ceva); b) a oglindi a reflecta (ceva din trecut). ♦ Refl. A ramane a se mentzine. 3. A nu divulga a nu destainui (secrete taine etc.). 4. A pune ceva deoparte ashi rezerva pentru alta ocazie sau pentru un anumit scop. Din bg. pastrja.

pastra [At: R. POPESCU ap. CM. I 485 / Pzi: ~rez / Cj: 3 (inv) sa pastre / E: bg пастря] 1 vt A tzine la loc sigur pazind cu grija a pune bine. 2 vt A tzine in buna stare a avea grija de... 3 vt A tzine mai departe in posesia sa. 45 vtr (Spc) A (se) conserva in buna stare alimentele ferindule de alterare. 6 vt (C. i. legi norme de conduita) A respecta. 7 vt (C. i. angajamente) A nu calca. 8 vt (Ioc „a pierde”) A izbuti sa ramana in posesia unui bun amenintzat a unei atributzii a unei insushiri etc. 9 vt A face sa dureze a nu lasa sa dispara. 10 vt (Ilv) A ~ tacere(a) A nu vorbi. 11 vt (Ial) A nu se destainui. 12 vt (Ilv) A ~ amintirea (sau inv) suvenirul (cuiva sau a ceva) sau a ~ (pe cineva sau ceva) in amintire (sau in inima in minte in suflet etc.) A nu uita niciodata pe cineva sau ceva ashi aminti fara incetare de cineva sau ceva. 13 vt (Ial) A oglindi a reflecta ceva din trecut. 14 vt (Ie) A(shi) ~ cumpatul (sau calmul ori sangele rece) A ramane calm a nu se enerva. 15 vt (Ie) A ~ in viatza A lasa sa traiasca. 16 vr A continua sa existe sub acelashi aspect a ramane neschimbat Si: a dainui a dura a se mentzine. 17 vt (C. i. taine) A tzine ascuns a nu divulga. 18 vt (Ccd) A pune deoparte pentru cineva. 19 vt (Ccd) A lasa pentru alta ocazie sau pentru un anumit scop. 20 vr (Inv; d. oameni) A se retzine.

PASTRÁ pastrez vb. I. Tranz. 1. A tzine la loc sigur pazind cu grija a pune bine; a tzine in buna stare a avea grija a pune bine; a tzine in buna stare a avea grija de...; a tzine in posesiunea sa. ♦ Spec. A conserva alimentele in buna stare ferindule de alterare. ♦ A respecta a nu calca a nu viola (legi norme de conduita angajamente etc.) 2. A mentzine a face sa dureze. ◊ Loc. vb. A pastra tacere(a) = a tacea; a nu se destainui. ◊ Expr. A (shi) pastra calmul (sau sangele rece) = a ramane calm. A pastra amintirea (cuiva sau a ceva) sau a pastra (pe cineva sau ceva) in amintire (sau in inima in minte in suflet) = a) a nu uita niciodata (pe cineva sau ceva); b) a oglindi a reflecta (ceva din trecut). ♦ Refl. A ramane a se mentzine. 3. A nu divulga a nu destainui (secrete taine etc.). 4. A pune ceva deoparte ashi rezerva pentru alta ocazie sau pentru un anumit scop. Din bg. pastrja.

PASTRÁ pastrez vb. I. Tranz. 1. A tzine ceva in buna stare; a ingriji de ceva. TZine aceasta camasha shi o pastreaza bine. ISPIRESCU U. 75. Ia mai dat inca o furca de aur care torcea singura shi ia zis cu bineshorul: pastreazo k tzia prinde bine la nevoie. CREANGA P. 91. ♦ A respecta a pazi a nu calca a nu viola. Poetul intrebuintzeaza shi el cuvintele limbii pastrindule intzelesurile lor comune. VIANU S. 8. Trebuie sa se supuie formalitatzilor necesare sa imbrace un anumit costum sa pastreze obiceiurile shi prescriptziile. CAMIL PETRESCU U. N. 89. 2. A mentzine a face sa dureze. A fost datoria cercetatorilor critici sa scoata numele meu de subt o eticheta care unii mio mai pastreaza. SADOVEANU E. 8. Operile de arta au shtiut shi ele sa pastreze un aspect cu totul impunator. ODOBESCU S. III 76. Fie iarna fie vara Eu pastrez a mea verdeatza. ALECSANDRI P. III 23. ◊ Expr. A(shi) pastra calmul sau singele rece = a ramine calm. Sa ne pastram in primul rind calmul. BARANGA I. 180. A pastra amintirea cuiva = a nul uita. A pastra (ceva sau pe cineva) in amintire (sau in inima in minte in suflet) = a nu uita niciodata (ceva sau pe cineva). Pastreazatzi in minte... vorbele aceste. MURNU I. 26. A pastra tacere = a tacea. Mezinul pastra shi el tacerea. SADOVEANU O. I 18. Iubind in taina am pastrat tacere Gindind k astfel o satzi placa tzie. EMINESCU O. I 201. ♦ Refl. A ramine a se mentzine. Numai Urga in aceasta buna voie se pastra posomorit. SADOVEANU D. P. 133. 3. (Cu privire la o taina un secret) A nu divulga a respecta. Sa juram... Taina so pastram. ALECSANDRI P. P. 188. 4. (Construit mai ales cu dativul persoanei) A rezerva a pune deoparte (ceva); a lasa (ceva) pentru alta ocazie pentru un anumit scop etc. Pastreazatzi lacrimile ce tziau mai ramas pentru tineretzile ce infloresc acum. SADOVEANU N. P. 51. Dar eu numai pentru tine Inimioara mio pastrez. ALECSANDRI T. 316. Orice e mai sfint in mine... Pentru tinel voi pastra. id. P. I 173.

A PASTRÁ ~éz tranz. 1) A feri de stricaciune; a tzine neschimbat. ~ hainele. ~ fructele. 2) A face sa se pastreze. ◊ Ashi ~ calmul (sau sangele rece) a continua sa fie calm; a ramane linishtit. ~ amintirea (cuiva sau a ceva) a nu da uitarii (pe cineva sau ceva); a tzine minte (pe cineva sau ceva). 3) (secrete taine etc.) A tzine in ascuns; a nu face cunoscut cuiva. 4) (locuri bilete etc.) A lasa in rezerva (cu destinatzie speciala); a rezerva; a retzine. /<bulg. pastrja

A SE PASTRÁ ma ~éz intranz. A ramane neschimbat (in timp); a se conserva; a se mentzine. Obiceiurile sau ~at. /<bulg. pastrja

pastrà v. 1. a tzinea in buna stare: a pastra sanatatea; 2. a pune deoparte: a pastra bani; 3. a feri de stricaciune: carnea se pastreaza in vase bine astupate. [Bulg. PASTRĬA].

pastréz v. tr. (ngr. pastrevo [mgr spastrévo] curatz de unde shi bg. pastrĭy pastrez). Conserv tzin in buna stare: somnu pastreaza sanatatea. Rezerv economisesc: a pastra banĭ albĭ pentru zile negre. V. refl. Ma conserv: poamele se pastreaza uscate batrinu se pastrase bine. Ma rezerv: eŭ nu maninc acuma ci ma pastrez pentru ospatz.

pastrá (a ~) vb. ind. prez. 3 pastreáza

pastrá vb. ind. prez. 1 sg. pastréz 3 sg. shi pl. pastreáza

PASTRÁ vb. 1. (inv.) a scuti. (A ~ un bun ce ia fost incredintzat.) 2. a (se) conserva a (se) mentzine a (se) tzine. (A ~ ceva in buna stare.) 3. v. conserva. 4. a tzine. (Unde ~ peria de haine?) 5. v. dura. 6. v. retzine. 7. v. menaja. 8. v. mentzine. 9. v. dainui. 10. v. perpetua. 11. a purta a retzine. (~ in suflet icoana copilariei.) 12. v. opri. 13. v. opri. 14. v. tzine.

PASTRA vb. 1. (inv.) a scuti. (A ~ un bun ce ia fost incredintzat.) 2. a (se) conserva a (se) mentzine a (se) tzine. (A ~ ceva in buna stare.) 3. a conserva. (A ~ strugurii pentru iarna.) 4. a tzine. (Unde ~ peria de haine?) 5. a dura a rezista a tzine. (O incaltzaminte care se ~ mult.) 6. a retzine. (Solul ~ umiditatea.) 7. a se conserva a se crutza a se menaja (inv.) a se menajarisi. (Te rog sa te ~!) 8. a mentzine (inv.) a pazi. (A ~ legatura cu un vechi prieten.) 9. a dainui a dura a exista a fi a se mentzine a se perpetua a persista a ramine a trai a tzine a subzista (inv.) a locui a petrece a sta a via. (Cit se va ~ lumea shi pamintul; vechi obiceiuri care se ~ shi azi.) 10. a dainui a dura a se mentzine a se perpetua a persista a starui. (Amintirea lui se ~ pina astazi.) 11. a purta a retzine. (~ in suflet icoana copilariei.) 12. a opri a retzine a rezerva. (TZiam ~ nishte masline.) 13. a opri a retzine. (~ restul!) 14. a opri a rezerva a tzine. (Ia ~ loc la rind.)

A (se) pastra ≠ a (se) schimba

pastrá (pastréz pastrát) vb. 1. A tzine a se ingriji de... 2. A conserva a retzine. 3. A rezerva a depozita. Mr. spastrescu spastrire megl. pastrés pastriri. Ngr. παστρεύω „a curatza” din πάστρα „curatzenie” (Meyer 3231; Tiktin) cf. alb. pastroń „a curatza” (Philippide II 726). Semantismul nu este clar; poate trebuie sa fie admisa o confuzie a lui παστρεύω „a curatza” cu παστώνω „a sara a conserva”. Der. din lat. *parsitare (REW 6255) nu pare posibila cf. Rosetti I 161. Der. pastru s. n. (conservare; economisire); pastrator adj. (care pastreaza). Bg. pastrja „a pastra” pastrenije „conservare” par sa provina din rom. (Candrea Elemente 408; Capidan Raporturile 233).

THERE ARE NO SECRETS EXCEPT THE SECRETS THAT KEEP THEMSELVES (engl.) nu exista secrete cu exceptzia celor care se pastreaza singure G.B. Shaw „Back to Methuselah” 908.

a pastra linia de mijloc expr. a fi cumpatat a fi moderat

A PASTRA UN SECRET a inchide pianul a merge pe bitesh / pe blat / pe burta / pe gusha / pe shesht a nu zice nici pas.

ashi pastra sangele rece expr. a ramane calm