PAZÍ pazesc vb. IV. 1. Tranz. A fi insarcinat sau ashi propune sa supravegheze k ceva sau cineva sa fie in sigurantza sa nu fuga sa nu dispara etc.; a strajui. ◊ Expr. (Fam.) Ce pazeshti (aici)? = ce urmareshti? ce faci? cu cetzi pierzi timpul? 2. Tranz. shi refl. A (se) feri a (se) apara (de o primejdie). ◊ Expr. (absol.) Doamne pazeshte! = a) Doamne fereshte! vai de mine!; b) nicidecum cu niciun pretz deloc. ♦ (La imperativ uneori cu suprimarea pron. refl.; pop. shi fam.) Date la o parte! fereshtete! ◊ Expr. (Refl.) Sa te pazeshti Parleo! = baga de seama! tzinete bine! (Tranz.; fam.) A lua (pe cineva) la trei pazeshte = a lua la zor a mustra (pe cineva). (Fam.) A o lua la trei pazeshte = a fugi. 3. Tranz. A avea grija a se ocupa (de cineva sau ceva); a ingriji a supraveghea. ◊ Expr. Atzi pazi gura (sau limba) = a tacea sau a vorbi cu prudentza a nu spune ceea ce nu trebuie. ♦ (Pop.) A intretzine a alimenta focul. 4. Tranz. (Inv. shi reg.) A pandi a urmari momentul potrivit sosirea sau trecerea cuiva. 5. Tranz. (Inv. shi pop.) A respecta a indeplini o porunca un angajament etc. ◊ Expr. Ashi pazi treaba = ashi vedea de treaba; a fi prudent rezervat. Ashi pazi calea (sau drumul) = ashi vedea de drum; a nu se lasa ispitit de alte interese. A pazi drumul (sau drumurile) = a umbla haimana. 6. Tranz. (Inv.) A pastra a mentzine (in aceeashi stare); a intretzine. [Imper. sg. shi: (fam.) pazea] Din sl. paziti.

pazi [At: (a. 1521) HURMUZAKI XI 843 / Pzi: ~zesc (reg) pazasc 3 shi (reg) paza / Imt shi: 2 (pfm) pazea (reg) pazi paza pazi / E: slv пазити] 1 vt A fi insarcinat sau ashi propune sa supravegheze asfel incat ceva sau cineva sa fie in sigurantza sa nu fuga sa nu fie luat sa nu dispara etc. Si: a strajui. 2 vt (Fam; ie) Ce ~zeshti (aici) ? Ce urmareshti? 3 vt (Ial) Cu cetzi pierzi timpul? 4 vt (Iae) Ce ai in gand ? 5 vt (Reg) A priveghea un mort. 6 vt A avea grija a se ocupa de cineva sau de ceva Si: a ingriji a supraveghea. 7 vt ((Ie) A(shi) ~ gura (sau inv limba) A vorbi cu prudentza. 8 vt (Iae) A nu spune ce nu trebuie. 9 vt (Iae) A tacea. 10 vt (Ivp) A intretzine focul Si: a alimenta a intetzi. 11 vt A apara de primejdie. 12 vt A lua sub protectzia sa Si: a ocroti a proteja. 13 vt (Fam; ie) Ashi ~ cojocul (sau pielea) A se teme de bataie. 14 vt (Iae) A se feri din prudentza sa faca un anumit lucru. 15 vt(a) (Ie) Doamne ~zeshte (shi apara) sau ~zeasca (ori ~ta) sfantul! Dumnezeu sa ne fereasca de rau! 16 vt(a) (Iae) Vai de mine! 17 vt(a) (Iae; icn) Nicidecum. 18 vr A se apara de primejdie de un neajuns etc. 19 vr A cauta sa scape. 20 vr A fi cu bagare de seama sa nu... 21 vr A evita. 22 vi (Pfm; if pazea) Date la o parte! 23 vi (Pfm; if pazea) Atentzie! 24 vt (Fam; ie) A lua (pe cineva) la trei ~zeshte A certa pe cineva. 25 vt (Fam; ie) A o lua la trei ~zeshte A o lua la fuga. 26 vr (Fam; ie) Sa te ~zeshti Parleo! Acum e acum! 27 vr (Ivr) A se ascunde cu grija. 28 vt (Fsha; irg) A pandi Si: a iscodi a urmari. 29 vt (Fsha; irg) A ashtepta sa i se iveasca prilejul momentul etc. 30 vt (Ie) A ~ (sau a tzine) calea (sau drumul ori reg pala) cuiva A ashtepta trecerea cuiva pentru a i se adresa pentru al ataca pentru al prinde etc. 31 vt (Iae) A ieshi in calea cuiva. 32 vt (Iae; reg) A avea necaz pe cineva ai purta pica. 33 vt (Inv; ie) A ~ vreme A ashtepta momentul prielnic pentru a actziona. 34 vt (Trs) A se tzine tot timpul dupa cineva a nu lasa in pace a urmari cu perseverentza. 35 vt (ivp) A respecta porunci dispozitzii legi. 36 vt (Ivp) A indeplini o porunca. 37 vt (Ivp) A urma un comandament religios sau moral. 38 vt (Ivp) A se ocupa numai cu ceea ce i sa cerut. 39 vt (Ie) Ashi ~ treaba A nu se amesteca in treburile altora Si: ashi vedea de treaba. 40 vt (Iae) A fi prudent rezervat. 41 vt (Ie) Ashi ~ calea (sau drumul) Ashi continua neabatut drumul. 42 vt (Inv) A pastra in aceeashi stare Si: a intretzine. 43 vt (Ivp) A conserva. 44 vt (Ilav) A ~ tacerea A tacea. 45 vt (Ial) A trece sub tacere Si: a nu pomeni. 46 vt (Buc) A nu ceda cu nici un pretz Si: a persista a persevera. 47 vt (Irg) A sta mereu intrun loc. 48 vr (Irg) A se duce des pe la cineva sau undeva Si: a frecventa. 49 vri (Irg) A se grabi. 50 vri (Irg) A se stradui. 51 vt (Trs; Ban) A pregati mancarea.

PAZÍ pazesc vb. IV. 1. Tranz. A fi insarcinat sau ashi propune sa supravegheze k ceva sau cineva sa fie in sigurantza sa nu fuga sa nu dispara etc.; a strajui. ◊ Expr. (Fam.) Ce pazeshti (aici)? = ce urmareshti? ce faci? cu cetzi pierzi timpul? 2. Tranz. shi refl. A (se) feri a (se) apara (de o primejdie). ◊ Expr. (absol.) Doamne pazeshte! = a) Doamne fereshte! vai de mine!; b) nicidecum cu nici un pretz deloc. ♦ (La imperativ uneori cu suprimarea pron. refl.; pop. shi fam.) Date la o parte! fereshtete! ◊ Expr. (Refl.) Sa te pazeshti Parleo! = baga de seama! tzinete bine! (Tranz.; fam.) A lua (pe cineva) la trei pazeshte = a lua la zor a mustra (pe cineva). (Fam.) A o lua la trei pazeshte = a fugi. 3. Tranz. A avea grija a se ocupa (de cineva sau ceva); a ingriji a supraveghea. ◊ Expr. Atzi pazi gura (sau limba) = a tacea sau a vorbi cu prudentza a nu spune ceea ce nu trebuie. ♦ (Pop.) A intretzine a alimenta focul. 4. Tranz. (Inv. shi reg.) A pandi a urmari momentul potrivit sosirea sau trecerea cuiva. 5. Tranz. (Inv. shi pop.) A respecta a indeplini o porunca un angajament etc. ◊ Expr. Ashi pazi treaba = ashi vedea de treaba; a fi prudent rezervat. Ashi pazi calea (sau drumul) = ashi vedea de drum; a nu se lasa ispitit de alte interese. A pazi drumul (sau drumurile) = a umbla haimana. 6. Tranz. (Inv.) A pastra a mentzine (in aceeashi stare); a intretzine. [Imper. sg. shi: (fam.) pazea] Din sl. paziti.

PAZÍ pazesc vb. IV. 1. Tranz. A sta de paza a veghea (pentru a ocroti de primejdie sau pentru a nu lasa sa se indeparteze sa fuga). Avea voda Calimah o iapa arabeasca shi o pazeau slujitorii k ochii din cap. SADOVEANU O. I 462. A ramas acasa sa pazeasca lucrurile. C. PETRESCU C. V. 298. Mihaivoda nu se priveshte in Ardeal decit k un guvernator spre a administra tzara shi a o pazi de navalirile dushmanilor. BALCESCU O. II 270. ◊ Fig. Pe verdele colinelor in terasa se inaltzau chiparoshii negri care pazeau cimitirele turceshti. BART E. 44. Stelele pazeau taria luna trecea k un scut de argint prin intunericul nourilor in aer era aur shin gradine miros shio umbra adinc viorie. EMINESCU N. 57. ◊ (Absol. in expr.) Doamne pazeshte! = a) (la origine invocare religioasa) dumnezeu sa ne fereasca; (astazi cu valoare de exclamatzie) vai de mine! Doamne pazeshte... pe gura femeii ieshea o para roshie. SHEZ. I 247; b) (folosit k negatzie) de loc nicidecum. 2. Refl. A se feri de o primejdie a se da in laturi. Vrajmashul se pazea shi el destul de bine. ISPIRESCU L. 18. Cind ar shti omul cear patzi dinainte sar pazi. CREANGA P. 31. De ce te pazeshti de aceea nu scapi = adesea tzi se intimpla ceea ce ai cautat sa evitzi. ♦ A evita (sa faci un lucru). Mam pazit sa scot volumele din rafturi shi sa le rasfoiesc. SADOVEANU O. VI 432. Ieshira jenatzi k nu mai gasesc nimic sashi spuna simtzind k amindoi se gindesc la acelashi lucru de care se pazeau sa vorbeasca. VLAHUTZA O. A. III 66. ♦ (La imperativ uneori cu suprimarea pronumelui reflexiv) Date la o parte! fereshtete! Pazeshte k vine mashina. ◊ Expr. Sa te pazeshti Pirleo! = baga de seama tzinete bine! Rupindo da fuga sa te pazeshti Pirleo k i sfiriia calciile de iute ce se ducea. ISPIRESCU L. 361. (Tranz.; familiar) A lua (pe cineva) la trei pazeshte = a mustra a certa pe cineva a lua la zor. (Rar) A o lua la trei pazeshte = a o lua la fuga. Dolofanul cu ochi bulbucatzi shi sfrijitul cu tzacalie ishi primeau partea cuvenita [de lovituri] iar apoi scapatzi in inghesuiala o luau la trei pazeshte. PAS L. I 256. 3. Tranz. A supraveghea pe cineva sau ceva. Poartai grija! Tot a mea So gasesc tot dor sami poarte! Dar de nui pazio bine TZiai gasit dushman in mine! COSHBUC P. I 138. Ba nu Gulitza... mata shezi cu Lulutza de o pazeshte sa nu faca vro nebunie. ALECSANDRI T. I 208. ◊ Expr. Ashi pazi gura (sau limba) = a tacea sau a vorbi cu prudentza. Asta nu va priveshte pe dvoastra; ia mai bine pazitziva gura. CREANGA P. 82. Dushmanii dushmancele Nushi mai pazesc gurile Nushi mai grijesc casele Razimind gardurile Sa Strice dragostile. TEODORESCU P. P. 317. ♦ A pindi a urmari sosirea sau trecerea cuiva. 4. Tranz. A respecta a pastra a implini (o porunca un comandament un angajament). Se silea sai pazeasca cuvintele. ISPIRESCU L. 42. Sami deie povatz unul k dinsul ce rinduiala trebuie sa pazesc. CREANGA A. 127. 5. Tranz. A se ocupa cu... ashi vedea de... a se tzine de... Da Trofim? intreba artzagos Eftei Danilov. Trofim ce pazea? DUMITRIU P. F. 46. Apoi ce pazeshti tu alta daca nu shtii macar ceea ce vorbesc muritorii. CREANGA P. 146. ◊ Expr. Ashi pazi treaba = a se ocupa numai de propriile sale afaceri; a fi prudent rezervat. Multzamindui frumos vinatorii shiau pazit shi de acuma treaba lor. SBIERA P. 69. Ia pazitziva mai bine treaba shi numi tot spunetzi cai verzi pe paretzi. CREANGA P. 179. Ashi pazi calea (sau drumul) = ashi vedea de drum a nu se abate a nu se lasa ispitit de alte interese. Nu e chip sai faci cu buna Sashi pazeasca drumul lor. COSHBUC P. I 226. Sal lasam dormind iar noi sa ne pazim drumul. RETEGANUL P. V 32. A pazi drumul (sau drumurile) = a umbla fara rost haimana.

A PAZÍ ~ésc tranz. 1) (persoane lucruri bunuri materiale etc.) A avea in paza; a lua sub ocrotire; a supraveghea; a veghea; a proteja; a ocroti; a apara. 2) rar (reguli norme legi etc.) A traduce cu strictetze in viatza; a indeplini intocmai; a respecta. 3) inv. (persoane) A urmari pe ascuns. 4) (persoane lucruri) A apara pe toate caile (punand la adapost); a feri. ◊ Pazea! fereshte! date la o parte. Dear shti omul cear patzi dinainte sar pazi dear shti omul ce primejdie il ashteapta sar feri la timp de ea. ~ k lumina ochilor (sau k ochii din cap) a pastra cu multa grija cu sfintzenie (k pe un lucru sfant). A lua la trei pazeshte a dojeni aspru; a lua la trei parale. /<sl. paziti

PAZI vb. 1. (Mold. TZR) A frecventa. A: Dupa cum avea obicina a pazi beseareca mearsa intruna de dzile la o beseareca. VARLAAM. Acest Nicolai AlexandruVoda ... era cinstesh om ... shi om dumnezeiesc pazea tare biserica. N. COSTIN. B: Iara carii pazescu curvele nu numai in ceaea lume sa muncesc de veaci ce shi aici cu rea rautate au perit. MARGARITARE 1691. 2. (Mold.) A se grabi; a se stradui. Pazi de se pogori shil primi cu bucurie. VARLAAM. Leau gasit leau aratat domnului acelui loc shi sau pazit (se au grabit MUNT.) deau ocramit. PRAV.; cf. DOSOFTEI VS; N. COSTIN; AXINTE URICARIUL. 3. (Ban.) A gati. Pĕzesk. Cibos coquo. AC 360.Etimologie: sl. paziti. Vezi shi pazitor pazitura. Cf. s p r i n t e n i s t e j i; n a s l i poara (a p u n e ~ ).

pazì v. 1. a priveghia pentru aparare: a pazi cetatea; 2. a baga de seama sa nu fuga: a pazi un captiv; 3. a avea grija: a pazi un bolnav; 4. a observa cu scumpatate: a pazi credintza cuvantul; 5. a feri: frica pazeshte pepenii; 6. a lua aminte a fi cu bagare de seama: pazeshtete! [Slav. PAZITI].

pazésc v. tr. (vsl. sirb. paziti). Supraveghez k sa nu mi se fure sa nu mi se vateme sa nu fuga: a pazi pepeniĭ copiiĭ caiĭ cetatea hotaru. TZin pastrez: a pazi credintza cuvintu dat. V. refl. Ma feresc is atent ĭaŭ masurĭ contra: pazeshtete de betzie de boale de hotzĭ sa nu cazĭ sa nu te calce trasurile. Prov. Frica pazeshte pepenaria. V. frica. Pazea! vechĭ imperativ egal cu pazeshtete (pe scurt: pazeshte!) fereshtete varda (intrebuintzat de birjarĭ shi de altziĭ in vest k sa se dea lumea la o parte).

pazí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. pazésc imperf. 3 sg. pazeá; conj. prez. 3 sa pazeásca; imper. 2 sg. pazéshte

pazí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. pazésc imperf. 3 sg. pazeá; conj. prez. 3 sg. shi pl. pazeásca; imper. 2 sg. pazéshte

pazesc zeam 1 inp. zit prt.

PAZÍ vb. 1. a strajui a supraveghea a veghea (inv. shi pop.) a priveghea. (A ~ poarta cetatzii.) 2. a supraveghea (inv. shi reg.) a griji (reg.) a pandi. (A ~ oile.) 3. v. veghea. 4. v. apara. 5. v. feri. 6. a evita a se feri a ocoli (inv.) a se indupleca. (Se ~ sa faca un anumit lucru.)

PAZÍ vb. v. face frecventa gati grabi iscodi iutzi indeplini mentzine observa onora pastra pandi pregati prepara priveghea respecta spiona tzine urmari zori.

PAZI vb. 1. a strajui a supraveghea a veghea (inv. shi pop.) a priveghea. (A ~ poarta cetatzii.) 2. a supraveghea (inv. shi reg.) a griji (reg.) a pindi. (A ~ oile.) 3. a veghea (inv.) a socoti. (La ~ toata noaptea.) 4. a apara a feri a ocroti a proteja (livr.) a prezerva a salvgarda (astazi rar) a scuti (inv. shi pop.) a obladui (inv. shi reg.) a ocoli (inv.) a veghea (fig.) a acoperi. (Sai ~ de primejdii.) 5. a se feri (inv. shi reg.) a se socoti (inv.) a se lepada a se veghea. (Sa te ~ de raceala.) 6. a evita a se feri a ocoli (inv.) a se indupleca. (Se ~ sa faca un anumit lucru.)

pazi vb. v. FACE. FRECVENTA. GATI. GRABI. ISCODI. IUTZI. INDEPLINI. MENTZINE. OBSERVA. ONORA. PASTRA. PINDI. PREGATI. PREPARA. PRIVEGHEA. RESPECTA. SPIONA. TZINE. URMARI. ZORI.

pazí (pazésc pazít) vb. 1. A strajui a observa. 2. A face de garda. 3. A proteja a apara. Mr. pazire megl. pazǫs. Sl. paziti „a urmari atent” (Miklosich Slaw. Elem. 35; Miklosich Lexicon 551; Tiktin) cf. bg. pazja „a alimenta” slov. paziti „a avea grija”. Der. paza s. f. (garda; supraveghere; protectzie); pazitor s. m. (paznic gardian straja); pazitura s. f. (Trans. aliment mincare) pentru semantismul caruia cf. bg.; paznic s. m. (garda straja). Din rom. provine bg. pazitor (Miklosich Bulg. 130; Miklosich Fremdw. 117).

pazí pazesc (pazi) vb. refl. 1. A se feri a avea grija. 2. A se grabi; a merge mai repede: „Deai shti cum i cu barbat / Nai pazi la maritat” (Calendar 1980: 25); „Nu va pazitzi cu moartea / Pana scriu o carticea” (Lenghel 1985: 212). Din sl. paziti „a urmari atent” (SHaineanu Scriban; Miklosich Tiktin cf. DER; DEX MDA).

pazí pazesc vb. refl. (pazi) 1. A se feri. 2. A se grabi; a merge mai repede: „Deai shti cum i cu barbat / Nai pazi la maritat” (Calendar 1980: 25); „Nu va pazitzi cu moartea / Pana scriu o carticea” (Lenghel 1985: 212). Din sl. paziti.

a pazi (ceva) k pe butelie / ochii din cap expr. a pazi (ceva) cu multa grija

a pazi lacatul expr. (intl.) a supraveghea zona in care actzioneaza un hotz pentru a evita k acesta sa fie surprins asupra faptului

ashi pazi cojocul expr. a fi prudent / precaut

pazea! interj. fereshtete! ai grija!