SANGE (lat. sanguis) s. n. 1. Lichid organic de culoare roshie de importantza vitala pentru organism existent la toate animalele vertebrate shi la unele nevertebrate care circula intrun sistem de vase format in general din inima artere capilare shi vene. S. se compune din doua partzi distincte: celulele sau elementele figurate (globulele roshii denumite eritrocite sau hematii globulele albe sau leucocite shi trombocitele) shi plasma. Masa sangvina reprezinta c. 113 din greutatea totala a corpului. Proportzia masei celulare fatza de plasma este de 4752%. La omul normal exista 45.000.000 de eritrocite 58.000 de leucocite shi 1.3.000.000 de trombocite pe 1 mm³. Plasma are o compozitzie chimica foarte complexa contzinand in afara de apa proteine lipide glucoza substantze minerale dizolvate uree acid uric hormoni enzime anticorpi etc. Scos din vasele sangvine s. se coaguleaza repede separanduse in cheag shi ser sangvin. S. indeplineshte in organism functzii importante k functzia respiratorie (care consta in transportarea oxigenului de la plamani la tzesuturi shi al bioxidului de carbon de la tzesaturi la plamani) functzia nutritiva (legata de transportul substantzelor nutritive de la intestin la tzesuturi) functzia excretoare mentzinerea echilibrului hidroelectrolitic al organismuluireglarea temperaturii corpului apararea organismului fatza de agentzii patogeni cu ajutorul leucocitelor etc. S. contzine foarte multzi antigeni shi anticorpi (aglutinogene shi aglutinine) care au un rol important in fenomenul de incompatibilitate la transfuzii in patologie antropologie in medicina legala in studiile genetice. ◊ Frate de sange = frate de la acelashi tata shi aceeashi mama; frate bun. ◊ Legaturi de sange = rudenie. ◊ Glasul sangelui = inclinare fireasca (shi instinctiva) de dragoste pentru familie sau pentru o ruda apropiata. ◊ Loc. De sange a) de culoare roshie; b) (despre lacrimi) de durere de mare suparare; c) de neam de familie buna. ◊ Cu sange rece = fara emotzie linishtit calm; p. ext. cu multa cruzime fara mila. ◊ Cu (sau de) sange albastru = de neam mare ales; nobil. ◊ La sange = pana la distrugere; extrem de aspru drastic. ◊ Expr. A avea sange in vine = a fi energic. ◊ Sange nevinovat = se spune despre cel ucis fara nici o vina. 9 A fi setos (sau dornic) de sange = a fi crud ucigash. ◊ A avea mainile patate de sange = a fi vinovat de o crima. 2. (BOT.) Sangelevoinicului = a) denumire a doua specii de plante erbacee din genul Nigritella familia orhidacee cu frunze inguste alungite indreptate in sus shi flori shi flori parfumate mici roshiipurpurii (Nigritella rubra) sau purpuriiinchise (Nigritella nigra) grupate in inflorescentze ovoide. Sunt intalnite local in reg. muntoase inalte pe substrat calcaros. Ambele specii sunt ocrotite prin lege; b) v. oreshnitza.