CRÍMA crime s. f. Infractziune care prezinta un grad ridicat de pericol social shi care legea o sanctzioneaza cu pedepsele cele mai mari; spec. omor. ◊ Crima internatzionala = infractziune deosebit de grava impotriva legilor shi uzantzelor razboiului precum shi impotriva pacii internatzionale shi a umanitatzii. Din fr. crime.

crima sf [At: (a. 1848) URICARIUL X 19 / V: (ltm; iuz) ~men sn / Pl: ~me / E: lat crimin fr crime] 1 (Jur) Infractziune foarte grava savarshita contra legilor penale sau morale pedepsita de legi Si: nelegiuire faradelege. 2 (Spc) Omor. 3 Fapta rea condamnata de oranduielile sociale. 4 (Is) ~ de razboi Actziune a membrilor unor fortze armate in timp de razboi care violeaza normele dreptului internatzional. 5 (Is) ~ impotriva umanitatzii Atrocitate practicata organizat care violeaza legile fundamentale ale umanitatzii. 6 (Is) ~ internatzionala Infractziune deosebit de grava impotriva legilor shi uzantzelor razboiului precum shi impotriva pacii internatzionale shi umanitatzii.

CRÍMA crime s. f. Infractziune care reprezinta un grad ridicat de pericol shi care legea o sanctzioneaza cu pedepsele cele mai mari; spec. omor. ♦ Crima internatzionala = infractziune deosebit de grava impotriva legilor shi uzantzelor razboiului precum shi impotriva pacii internatzionale shi a umanitatzii. Din fr. crime.

CRÍMA crime s. f. Fapt penal (omor tradare de patrie etc.) considerat de lege k fiind foarte grav shi atragind pedepsele cele mai mari. Tradarea de patrie calcarea juramintului trecerea de partea inamicului aducerea de prejudicii capacitatzii de aparare a stalului spionajul constituie crimele cele mai grave fatza de popor shi de stat shi sint pedepsite de lege cu toata asprimea. CONST. R.P.R. 42. Regilor patatzi de crime preotzimii desfrinate Magul pasa razbunarii a cetit semnul intors. EMINESCU O. I 45. ◊ (Foarte des in legatura cu razboaiele de jaf shi cotropire) Razboiul mondial a fost o crima impotriva umanitatzii. BOGZA A. I. 571.

CRÍMA s.f. Violare a legii penale care se pedepseshte cu detentziune riguroasa munca silnica temnitza grea moarte etc.; omor. ◊ Crima de razboi = actziune savarshita de membrii unor fortze armate in timp de razboi impotriva normelor dreptului internatzional care reglementeaza legile razboiului. ◊ Crima contra umanitatzii = atrocitatzi recunoscute pe plan internatzional k violand legile elementare ale umanitatzii. [< fr. crime cf. lat. crimen acuzare].

CRÍMA s. f. 1. violare a legii penale care se pedepseshte cu detentzie riguroasa munca silnica temnitza grea moarte etc.; omor. ♦ ~ de razboi = actziune savarshita de membrii unor fortze armate in timp de razboi nesocotind normele dreptului internatzional care reglementeaza legile razboiului; ~ contra umanitatzii = atrocitatzi recunoscute pe plan internatzional k violand legile elementare ale umanitatzii. 2. nelegiuire faradelege. ◊ pacat. (< fr. crime)

CRÍMA ~e f. Infractziune grava periculoasa din punct de vedere social. /<fr. crime

crima f. calcare grava a unei legi civile sau morale.

*críma f. pl. e (fr. crime s. m. d. lat. crimen). Calcare grava a legiĭ morale religĭoase saŭ civile maĭ ales ucidere. V. delict.

críma s. f. g.d. art. crímei; pl. críme

críma s. f. g.d. art. crímei; pl. críme

CRÍMA s. asasinat moarte omor omorare omucidere ucidere (livr.) homicid (inv.) deshugubina omucid sangi ucigatura. (Condamnat pentru ~.)

CRIMA s. asasinat moarte omor omorire omucidere ucidere (livr.) homicid (inv.) deshugubina omucid singi ucigatura. (Condamnat pentru ~.)

crima (críme) s. f. Infractziune grava omor. Mr. crima „pacat”. Fr. crime. Dupa Pascu I 70 mr. ar fi reprezentantul direct al lat. crimen. Der. criminal adj. din fr.; criminal s. m. din fr.; criminal s. n. (tribunal criminal) din germ. Kriminal(gericht) shi cu forma criminalion din ngr. ϰριμινάιον (Gáldi 168) ambele inv.; criminalist s. m. din fr.: criminalicesc adj. (criminal) inv.

crima adj. invar. (adol.) formidabil extraordinar.

crima shi pedeapsa expr. v. crima.