omor sn [At: VARLAAM C. 380 / V: (ivr) um~ / Pl: ~uri shi (ivr) ~oare / E: pvb omori] 1 Asasinat. 2 Ucidere in masa Si: macel. 3 (Rar) Moarte. 4 (Inv) Epidemie. 5 (Inv) Mortalitate.

OMÓR omoruri s. n. Faptul de a omori; luarea vietzii cuiva (in mod criminal); asasinat omucidere crima. Se ridica shi le spuse in citeva cuvinte k acela care lipsea plecase in noaptea omorului. DUMITRIU N. 246. Iar tu de omor Sa nu le spui lor. ALECSANDRI P. P. 2. ♦ Ucidere in masa macel. Sa incetezi cu omorul sa nu mai vad capete taiete. NEGRUZZI S. I 147. Navaleshte din nou asupra turcilor facindule mare omor. BALCESCU O. I 199. Astfel e atunci omorul cit ostashul inceteaza Obosit shi riga singur cu putzini scapa fugind. ALEXANDRESCU M. 22.

OMÓR ~uri n. 1) v. A OMORI. 2) jur. Infractziune constand in lipsirea de viatza a unei persoane; ucidere. /v. a omori

omor n. moarte violenta.

1) omór n. pl. urĭ (d. omor 2). Vechĭ (shi umor). Moarte: mare omor de cĭuma. Azĭ. Ucidere: ucigash pedepsit pentru omor. V. asasinat.

1) umór V. omor 1 shi 2.

omór s. m. pl. omóruri

omór s. n. pl. omóruri

OMÓR s. v. crima.

OMOR s. asasinat crima moarte omorire omucidere ucidere (livr.) homicid (inv.) deshugubina omucid singi ucigatura.

OMOR. Subst. Omor omorire omucidere homicid ucidere ucis (rar) asasinare asasinat crima; suprimare lichidare (arg.) rapunere (pop.); macel macelarire hecatomba (fig.) masacrare masacru casapire carnaj (frantzuzism) ciopirtzeala (fig.) ciopirtzire (fig.) decimare decimatzie exterminare exterminatziune (rar); pogrom genocid. Executzie. Impushcare; spinzurare spinzurat spinzuratoare; strangulare strangulatzie sugrumare jugulare (rar) gituire; decapitare decapitatzie; ghilotinare; injunghiere imolatzie (rar); spintecare; otravire otravit (rar); crucificare rastignire; ardere pe rug; tragere pe roata; lapidare (livr.) lapidatzie (livr.). Deicid (rar livr.); feticid; fratricid; infanticid pruncucidere; matricid; paricid patricid (rar); regicid; uxoricid. Sinucidere suicid (livr.); harachiri. Omorit. Spinzurat. Otravit. Omoritor omucigash (rar) homicid ucigash asasin criminal macelar (fig.); progromist. Calau casap (reg.) gealat (inv.) gide (pop.) hoher (reg.). Sinucigash. Adj. Omorit rapus (pop.); macelarit casapit masacrat exterminat suprimat. Spinzurat; sugrumat; decapitat; otravit; rastignit; ars pe rug; tras pe roata. Ucigash criminal homicid; omoritor ucigator spintecator. Deicid (rar livr.) fratricid; pruncucigash; matricid; regicid. Vb. A omori a ucide a asasina a face (a comite) o crima; a suprima a lichida (arg.) a achita (arg.) a rapune (pop.) a trimite pe lumea cealalta a face moarte de om a face cuiva de petrecanie (fam.) a trece pe cineva prin ascutzishul fierului (sabiei) a da cuiva la cap a face cuiva de cap ai pune cuiva capul sub picior a face (pe cineva) taritze a varsa singe ai zbura cuiva capul (creierii) a lua (ai ridica ai rapune) (cuiva) zilele a taia zilele (cuiva) a trece prin foc shi sabie a se scalda in singe a se adapa cu singe ai scurta (ai taia ai inchide) (cuiva) cararea (cararile) a face capatul cuiva al face (pe cineva) in doua (in patru) ai face (cuiva) felul ai lua (cuiva) mirul a pune (pe cineva) pe copca a prapadi (pe cineva) ai da (cuiva) otpustul a lua duhul (cuiva) ai minca cuiva paosul a pune la pastrama ai lua (a taia a curma) (cuiva) piuitul (rar) a scoate (pe cineva) din viatza (dintre cei vii) a baga (pe cineva) in mormint a scurta (pe cineva) cu o palma (de un cap) ai face (cuiva) seama; a macelari a imola (rar) a masacra a casapi a ciopirtzi (fig.) a secera (fig.) a decima. A executa; a impushca; a spinzura; a strangula a sugruma a jugula (rar) a gitui a sugusha (inv.); a decapita; a ghilotina; a injunghia a spinteca a pumnala (rar); a otravi; a crucifica a rastigni; a arde pe rug; a trage pe roata; a lapida (livr.). A fi asasin a avea (a fi) cu miinile patate de singe ashi baga miinile in singe a fi omul singelui a fi iubitor (dornic setos) de singe. A se sinucide a se ucide (rar) ashi pune capat zilelor ashi lua viatza ashi face seama; a se impushca; a se spinzura; a se strangula a se sugruma a se gitui a se otravi. V. inexistentza moarte neindurare neomenie pedeapsa rautate.

OMÓR (< omori) s. n. Faptul de a omori. ♦ (Dr.) Infractziune contra vietzii savarshita in urmatoarele imprejurari: cu premeditare; din interes material; asupra sotzului sau a unei rude apropiate; profitand de starea de neputintza a victimei; prin mijloace ce pun in pericol viatza mai multor persoane; pentru a se sustrage de la o urmarire; pentru a ascunde sau a inlesni alta infractziune. ◊ O. deosebit de grav = infractziune contra vietzii savarshita in urmatoarele imprejurari: prin cruzime; asupra mai multor persoane; de cineva care a mai savarshit un o.; pentru a ascunde savarshirea unei talharii; asupra unei femei gravide; asupra unui politzist jandarm militar sau magistrat. ♦ Ucidere in masa; macel.