VIN (2) vinuri s. n. Bautura alcoolica (de 716%) obtzinuta prin fermentarea mustului de struguri sau p. gener. prin fermentarea mustului altor fructe. 2. Sortiment din aceasta bautura. Lat. vinum.

vin sn [At: PSALT. HUR. 58^r/10 / Pl: ~uri (ivr) ~ure / E: ml vinum] 1 Bautura alcoolica obtzinuta prin fermentarea mustului de struguri Si: (irg) vinitza¹ (1) (arg) mol⁶ molan² molete³ motorina. 2 Cantitate determinata de vin (1) Si: (irg) vinitza¹ (2) (arg) mol⁶ molan² molete³ motorina. 3 (Trs; is) ~ acru Otzet preparat din vin. 4 (Ban; is) ~ prafript TZuica facuta din vin. 5 (Olt; mai ales d. copiii mici; ie) A varsa ~ul martanului A plange. 6 (Reg; ie) Ai ieshi (cuiva) ~ul in nas A fi betziv. 7 (Pfm; ie) A (i) se sui (sau a i se urca cuiva) ~ul la (sau in) cap A se ametzi de bautura. 8 (Trs; ie) A lua drumul ~ului A cadea in patima betziei. 9 (Rar; ie) A pune (sau ashi turna) apa in ~ Ashi tempera pornirile. 10 (Reg; ie) A bea ~ de unde canta broasca A bea apa. 11 (Mol; ils) ~ calcat de broashte Apa (1). 12 (Ivr; fig) Betzie (1). 13 (Lpl) Varietatzi de vin (1). 14 (Bis; spc) Element esentzial impreuna cu painea pentru savarshirea tainei sfintei euharistii. 15 (Pex; udp „de” care indica felul) Bautura alcoolica obtzinuta prin fermentarea mustului (indulcit) de mere de pere de prune etc. sau a sucului² (indulcit) extras din trestiadezahar din cocotier etc. 16 (Med; pex; urmat de determinari care indica felul) Preparat medicinal lichid rezultat prin dizolvarea in vin (1) a unor substantze medicamentoase sau prin macerarea in vin a unor plante medicinale. 17 (Bot; inv) Vitza² de vie¹ (Vitis vinifera). 18 (Inv) Plantatzie de vie¹ (1). 19 (Trs) ~ salbatic Vitza de Canada (Parthenocissus quinquefolia).

vin s.n. 1 Bautura alcoolica obtzinuta prin fermentarea mustului de struguri. ◊ Expr. = A lua drumul vinului = a cadea in patima betziei. A i se sui cuiva vinul la (ori in) cap v. sui. A trage vinul de pe drojdie v. trage. ♦ Cantitate determinata din aceasta bautura. A baut tot vinul din pahar. ♦ Recipient care contzine aceasta bautura. A pus vinul pe masa. ♦ Fig. (inv.) Betzie chef. 2 (bis.) Unul dintre cele doua elementele esentziale (impreuna cu piinea) pentru savirshirea tainei sfintei euharistii simbolizind singele lui Hristos. 3 Ext. (de obicei urmat de determ. introduse prin prep. „de” care indica felul) Bautura alcoolica obtzinuta prin fermentarea mustului de mere de pere etc. 4 Ext. (med.) Preparat medicinal lichid rezultat prin dizolvarea in vin a unor substantze medicamentoase. ◊ Spirt de vin v. spirt. • pl. uri. /lat. vīnum.

VIN vinuri s. n. Bautura alcoolica (de 716%) obtzinuta prin fermentarea mustului de struguri sau p. gener. prin fermentarea mustului altor fructe. Din lat. vinum.

VIN (2) vinuri s. n. 1. Bautura alcoolica rezultata din fermentarea mustului de struguri. Rau e sa nu bei. SHi mai rau e sa bei vin prost dupa ce ai baut vin bun. SADOVEANU Z. C. 50. Jupinul Dumitru ishi lauda mereu vinul cel nou. BUJOR S. 99. Noua butzi de vin golira shinca tot mai cer sa bea Iar Agnitza Crishmaritza nare vin sa le mai dea! IOSIF P. 63. Ma inchin la cinstita fatza voastra k la un codru verde cu un poloboc de vin shi cu unul de pelin. CREANGA P. 255. 2. (La pl.) Varietatzi soiuri specialitatzi de vin (1). Masa era totdeauna intinsa vinurile bune curgeau din belshug. SADOVEANU E. 174. 3. Bautura alcoolica obtzinuta din fermentarea altor fructe decit strugurii. Vin de mere.

VIN ~uri n. 1) Bautura alcoolica obtzinuta prin fermentarea sucului de struguri (sau de alte fructe). ~ vechi. ~ sec. 2) la pl. Varietatzi de astfel de bautura. /<lat. vinum

vin n. 1. lichid alcoolic obtzinut prin fermentarea mustului din struguri: vin alb vin negru; 2. orice preparatziune farmaceutica tacuta cu vin shi cu alte substantze: vin de chinina; 3. orice licher fermentat shi spirtos tras din vegetale: vin de palmier. [Lat. VINUM].

1) vin n. pl. urĭ (lat. vinum ruda cu vgr. oinos; it. sp. vino pv. cat. vi fr. vin pg vinho. D. lat. vine germ. wein shi vsl. vino). O bautura imbatatoare care se scoate din poama storcindo (saŭ shi din alte fructe) shi care se numeshte maĭ intiĭ must ĭar dupa fermentare vin: vin alb vin rosh (vin negru adica „rosh inchis”). Medicament cu vin: vin de chinchina. Fig. Atzĭ turna apa in vin a te modera a nu maĭ fi asha de pornit.

vini¹ vt [At: CANTACUZINO A. 86^r/12 / Pzi: ~nesc / E: vina] (Ivr; c. i. oameni) A invinui.

vinarie s.f. Pivnitza in care se pastreaza (shi se vinde) vinul; depozit de vin; vinarit. • pl. i. g.d. iei. /vin + arie.

vin s. n. (sorturi) pl. vínuri

vin s. n. (sorturi) pl. vínuri

VIN s. (arg.) mol molan molete motorina.

VIN s. (arg.) mol molan molete motorina.

vin (nuri) s. n. Bautura alcoolica obtzinuta din fermentarea mustului. Mr. vin megl. vin istr. vir. Lat. vῑnum (Pushcariu 1886; REW 9356); cf. it. sp. vino prov. cat. vi fr. vin port. vinho. Der. vinarici s. m. (podgorean viticultor; s. n. impozit pe vin); vinaricer s. m. (cel care stringea impozitul pe vin); vinarit s. n. (impozit pe vin); vinarie s. f. (bodega); vinaritza s. f. (planta Asperula odorata); vinatz s. n. (vin) probabil din lat. vῑnācĕus (REW 9337); vinicer (var. vinitzel) s. n. (septembrie) probabil der. interior (dupa Tiktin shi Candrea din sl. vinicije „vie”); vinimeriu s. m. (septembrie) cuvint rar care Bogrea Dacor. III 739 il deriva din lat. vindĕmĭārius; vinos adj. (k vinul); vinars s. n. (Trans. tzuica) comp. k germ. Branntwein; vinarsar s. m. (producator de tzuica); vinarsarie s. f. (distilerie sau pravalie de tzuica). Din rom. provine bg. vinerič (Capidan Raporturile 224).

vin vinuri s. n. Bautura obtzinuta prin fermentarea mustului de struguri. ♦ Element esentzial impreuna cu painea la savarshirea tainei sfintei Euharistii. Din lat. vinus.

BONUM VINUM LAETIFICAT COR HOMINIS (lat.) vinul bun inveseleshte inima omului „Eclesiatul” 40 20.

IN VINO VERITAS (lat.) adevarul este in vin Pliniu cel Batran „Naturalis historia” 14 141. Dupa cateva pahare de vin omul devenit expansiv este mai putzin discret k de obicei shishi dezvaluie ganduri (adevaruri) care nu are curajul sa le spuna cand este treaz.

VIN bobitza boharca bolearca buleoarca capshunica ceai corabioara flanela mol molan molete shpritz shpritzache shpritzan shpritzeanu shpritzescu shpritzuleanu tulburel vinuleanu.