supara [At: COD. VOR. 36^r/14 / V: (inv) supera / Pzi: supar / E: ml superare] 1 vt (Inv; c.i. armate dushmane adversari politici de idei etc.) A invinge. 2 vt (C.i. tzari teritorii) A ocupa (1). 3 vt (Pex) A devasta (1). 4 vt (Ivr; c.i. armate unitatzi militare etc.) A hartzui² (2). 5 vt (C. i.oameni) A impiedica sa lucreze sa actzioneze sa se manifeste sa se odihneasca etc. in mod normal in bune conditzii Si: a deranja (4) a incomoda a incurca a jena a necaji a stingheri a stanjeni a tracasa a tulbura (liv) a conturba (1) a importuna a tulbura (rar) a sinchisi (pop) a zaticni (inv) a sminti (reg) a zahai. 6 vt (C. i. oameni colectivitatzi umane etc.) A impresiona in mod neplacut facand sashi piarda buna dispozitzie. 7 vt(a) (Pex) A aduce intro stare de pierdere a calmului a stapanirii de sine Si: a agasa (1) a chinui (5) a enerva (5) a indispune a irita a mania a necaji a nu lasa in pace a plictisi a sacai a zgandari (liv) a tracasa (rar) a surescita (ipf) a strange de gat (pop) a ardeia (4) a se burzului (1) a zadari (irg) a scarbi (reg) a se carcoti¹ (1) a chihai (2) a cuidi (4) a zagalui a zahai a zahatui (arg) a shucari. 8 vr (Inv; construit cu dativul) A se satura. 9 vt (C. i. fintze) A produce o durere fizica (ushoara) Si: a chinui (1) a dauna a jena a vatama. 10 vr (Ivr; construit cu dativul) A suferi. 11 vr A ajunge la o stare de tensiune cu cineva discutand cu glas ridicat cu aprindere manifestandushi nemultzumirea dezaprobarea etc. Si: a se carti (1) a se ciondani (1) a se ciorovai (1). 12 vr (Pex) A rupe relatziile bune cu cineva devenind rece distant etc. Si: a se certa (6) a se invrajbi a se infuria a se mania a se necaji (pop) a se balabani (9) a se galcevi a se inciuda a se sfadi (irg) a se prici⁴ a se pricinui a se scarbi (inv) a se pari a se prigoni (reg) ai banui (4) a se priciori a se rohoti a se spulbera (fam) a se imbufna a se ofusca a se zbarli a se zborshi (arg) a se shucari. 13 vt (Reg) A mustra. 1415 vtr (S.c.i. oameni) A (i se) provoca o mare neplacere nelinishte sufleteasca Si: a (se) amari (4) a (se) catrani (8) a (se) indispune a (se) indurera a (se) intrista a (se) mahni a (se) necaji (rar) a (se) otzari (ipp) a (se) obidi¹ (irg) a (se) scarbi (inv) a (se) ravni. 16 vr (Ie) A se ~ pe cineva k vacarul pe sat Ashi manifesta nemultzumirea mania (fara temei) impotriva unei persoane care insa nu ia in seama supararea.

SUPARÁ súpar vb. I. 1. Tranz. A necaji a mihni a amari a intrista. Ash zice el ce iese din gura supara pe domnul nu ce intra. VLAHUTZA O. A. II 95. Aud k te gateshti sa vii... shi nu shtii cit ma suparat vestea aceasta. NEGRUZZI S. I 62. ♦ Refl. Ashi pierde linishtea sufleteasca a se mihni a se necaji a se amari a se intrista. Sa nu te superi k acuma te poftesc sa pleci. CARAGIALE O. III 62. Nu te supara mosh Nichifor... k poate asha a fost sa fie. CREANGA P. 118. Bade nu te supara K zau nu e vina mea Cii vina maicutzamea; Ea frumoasa ma facut SHi eu tzie tziam placut. JARNÍKBIRSEANU D. 18. ◊ (Exprimind teama de a nu ofensa pe cineva) Moshule zise atunci spinul sa nu te superi dar nu shtiu ce fel de oameni fricoshi avetzi pe aici. CREANGA P. 218. 2. Tranz. A stingheri a stinjeni a jena a incomoda a deranja. Eu stau cuminte intrun coltz tac shi nu va supar cu nimic... SADOVEANU O. VII 149. Dase ordin k de obicei dupa sosire sa nul supere nimeni. BART S. M. 101. Baba se culca pe pat cu fatza la parete k sa no supere lumina. CREANGA P. 6. ◊ (Metaforic) Nici un calator nu se vedea suparind praful de pe drumul care se lungea alaturi cu iazul. CAZABAN V. 166. ◊ Refl. (In formule de politetze) De nu te vei supara iubite tata spunemi cum este infiintzarea acestor fulgere. DRAGHICI R. 72. ♦ A chinui a provoca o durere fizica a jena. Eu sufer mult aci din pricina climei care ma supara la pept. GHICA A. 429. 3. Refl. (Adesea urmat de un complement indirect introdus prin prep. «pe») A fi intaritat (de cineva sau de ceva) ashi ieshi din fire; a se minia a se irita a se infuria. Ma supar shi shtii k nu e de glumit cu mine! DUMITRIU N. 130. Tantza sa suparat aventura sa incheiat. REBREANU R. I 242. Era greu sa se supere cineva pe Margareta. Cu toate acestea Radu avu taria shi facu pe miniatul pina seara. VLAHUTZA O. A. 113. Lui Pepelea nui prea placea sal povatzuiasca altzii ori sal mustre pentru neghiobiile lui shi de aceea sau cam suparat pe fratzii sai. SBIERA P. 3. ◊ Expr. Sa suparat k vacarul pe sat se zice despre cineva care se supara fara motiv shi in dauna lui proprie. A se supara foc (shi para) v. foc (I 1). ◊ Tranz. Raspunsul lui Mogosh supara insa atit de rau pe primar... incit izbucni. REBREANU R. I 238. (Fig.) Fitzi cumintzi shi nu cercatzi sa suparatzi hamgerul. SADOVEANU O. VIII 259.

A SUPARÁ súpar tranz. 1) A face sa se supere; a mania. 2) A nu lasa sa lucreze normal sau sa se odihneasca in linishte. 3) (despre incaltzaminte shi despre imbracaminte) A incomoda la mishcare. Ma supara un pantof. /<lat. superare

A SE SUPARÁ ma súpar intranz. Ashi manifesta nemultzumirea (fatza de actziunile sau vorbele cuiva) printro atitudine rezervata sau ostila; a se mania. ◊ ~ foc a se supara foarte tare. /<lat. superare

suparà v. 1. a irita cu vorba sau cu fapta; 2. a lua in nume de rau a se mania; 3. a importuna; 4. a bantui a devasta: nu cumva se temeau k Polonii sa supere Ardealul BALC. [Lat. SUPERARE d covarshi (luat in sens peiorativ: cf. esp. sobrar a importuna)].

supar sn [At: N. COSTIN ap. CADE / Pl: ~pere / E: pvb supara] 1 (Ivr; is) ~ul VicaiVoda Boala (la oameni) nedefinita. 2 (Ivp) Suparare. 3 (Inv) Paguba.

2) súpar a á v. tr. (lat. súpero áre intrec covirshesc inving; it. soprare pv. sp. pg. sobrar a prisosi. Supar superi supara; sa supere. V. subreta). Necajesc inciudez irit: vorba asta la suparat copiiĭ suparaŭ calu. Incomodez jenez (string rod): aceste ghete ma supara. Incomodez importunez plictisesc: o afacere carel supara mult. V. refl. Ma infurii: auzind asta s’a suparat foc shi a plecat. Ma supar de ceva ma supar din pricina unuĭ lucru. Ma supar pe cineva 1) ma umplu de nemultamire din pricina luĭ 2) rup relatziunile cu el.

supará (a ~) vb. ind. prez. 3 súpara

supará vb. ind. prez. 1 sg. súpar 3 sg. shi pl. súpara

supar peri 2 para 3 pere 3 conj.

SUPARÁ vb. 1. (pop. shi fam.) a se burzului (prin Mold.) a(i) banui (Transilv.) a se spulbera (fam.) a se imbufna a se zborshi (fam. fig.) a se zbarli (arg.) a se shucari. (Sa ~ tare pe el.) 2. v. certa. 3. v. inciuda. 4. v. mahni. 5. v. nemultzumi. 6. v. enerva. 7. v. deranja. 8. a se ofensa (livr. shi fam.) a se ofusca (fam. fig.) a se shifona. (Ce teai ~ asha?!) 9. v. jena. 10. v. chinui.

SUPARÁ vb. v. asupri bate birui conjura cotropi exploata implora invada impila impovara incalca infrange intrece invinge napadi napastui oprima oropsi persecuta plictisi prigoni satura tiraniza urgisi uri.

supara vb. v. ASUPRI. BATE. BIRUI. CONJURA. COTROPI. EXLOATA. IMPLORA. INVADA. IMPILA. IMPOVARA. INCALCA. INFRINGE. INTRECE. INVINGE. NAPADI. NAPASTUI. OPRIMA. OROPSI. PERSECUTA. PLICTISI. PRIGONI. SATURA. TIRANIZA. URGISI. URI.

SUPARA vb. 1. (pop. shi fam.) a se burzului (prin Mold.) a(i) banui (Transilv.) a se spulbera (fam.) a se imbufna a se zborshi (fam. fig.) a se zbirli (arg.) a se shucari. (Sa ~ tare pe el.) 2. a se certa a se invrajbi (pop.) a se balabani a se gilcevi a se sfadi (inv. shi reg.) a se pricinui (reg.) a se cirti a (se) pricini (Mold.) a se circoti (prin Olt.) a se rohoti (inv.) a se piri a se prici a se prigoni (fam. fig.) a se strica. (Sa ~ cu totzi prietenii.) 3. a (se) inciuda a (se) necaji (pop.) a (se) ciudi. (Sa ~ pe el insushi k na putut...) 4. a (se) amari a (se) indispune a (se) indurera a (se) intrista a (se) mihni a(se) necaji (inv. shi pop.) a (se) obidi (inv. shi reg.) a (se) scirbi (inv.) a (se) otzari a (se) rivni (fig.) a (se) catrani. (Lai ~ pe tata.) 5. a necaji a nemultzumi. (Il ~ k nul poate ajuta.) 6. a agasa a enerva a indispune a irita a necaji a plictisi a sicii (livr.) a tracasa (pop.) a ciudi a zadari (reg.) a zahatui (Mold.) a chihai (Ban.) a zagalui (Mold. shi Bucov.) a zahai (inv.) a scirbi (pop. fig.) a ardeia (reg. fig.) a scociori. (Il ~ fara incetare cu insistentzele.) 7. a deranja a incomoda a incurca a jena a stingheri a stinjeni a tulbura (livr.) a conturba a importuna (rar) a sinchisi (pop.) a zaticni (Mold. shi Bucov.) a zahai (inv.) a sminti. (Te rog sa nul ~ de la lucru.) 8. a se ofensa (livr. shi fam.) a se ofusca (fam. fig.) a se shifona. (Ce teai ~ asha?!) 9. a jena. (Il ~ ficatul.) 10. a chinui. (Il ~ o tuse rebela.)

A (se) supara ≠ a (se) impaca

supará (r at) vb. 1. (Inv.) A intrece a obosi a invinge: pe unii iau suparat cu pedeapsa (N. Costin); suparat de strainatate (S. Ludescu). 2. A impovara a ingreuna. 3. A stingheri. 4. A necaji a amari. 5. A plictisi a uri. 6. (Refl. inv.) A se plictisi a se obosi a nu mai putea. 7. (Refl.) a se infuria a se intarita a se invershuna. Mr. shupar(are) „ashi ride de”. Lat. sŭpĕrāre „a depashi a intrece” (Cipariu Gram. 33; Cihac I 19; Philippide Principii 48; SHeineanu Semasiol. 126; Pushcariu 1096; Pascu I 164; REW 8458; Bogrea Dacor. III 415) cf. it. soprare prov. cat. sp. port. sobrar. Din sensul de „a intrece” sa dezvoltat cel de „a lua prea mult in seama” sau „a avea mai mult decit se poate suporta”; cf. pentru evolutzia semantica fr. outrer „a trece mai departe” shi „a insulta” (Candrea) fr. excéder „a intrece” shi „a obosi” k shi asupri. Celelalte explicatzii nu sint convingatoare din sl. sąprĭ „adversar” (Miklosich Slaw. Elem. 48; Cihac II 380); din rut. supra „cearta” (Domaschke 114) de la un rut. *suprati „care din nefericire nu a putut fi intilnit” (Byhan 341); de la asupra (Cretzu 372). Der. supar s. n. (inv. oboseala truda necaz chin); suparacios adj. (care se supara; stingheritor); suparaciune s. f. (boala la oi; cf. cotonogeala); suparalnic (var. suparelnic) adj. (iritabil irascibil); suparare s. f. (necaz neplacere belea; amaraciune contrarietate; tristetze; Trans. epilepsie); suparator adj. (care supara neplacut stingheritor); nesuparat adj. (liber nestinjenit).

a se supara k vacarul pe sat expr. a se supara fara motiv pe cineva.