optziuni
  • info

13 definitzii pentru oprima

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

OPRIMÁ oprím vb. I. Tranz. A asupri a impila a exploata. Din fr. opprimer.

OPRIMÁ oprím vb. I. Tranz. A asupri a impila a exploata. Din fr. opprimer.

oprima vt [At: DLR / Pzi: oprim / E: fr opprimer lat opprimare] A asupri.

OPRIMÁ oprím vb. I. Tranz. A asupri a impila. V. exploata.

OPRIMÁ vb. I. tr. A asupri; a impila. [P.i. oprím. / < fr. opprimer it. opprimere].

OPRIMÁ vb. tr. a asupri; a impila. (< fr. opprimer lat. opprimere)

A OPRIMÁ oprím tranz. (colectivitatzi sau persoane) A lipsi de drepturi prin abuz de putere; a asupri; a impila; a exploata. [Sil. opri] /<fr. opprimer

oprimà v. a apasa prin violentza prin abuz de autoritate.

*oprím a á v. tr. (fr. opprimer d. lat. ópprimo primere pressum). Asupresc guvernez pin violentza: a oprima un popor. Apes fac sa simta o nelinishte o sufocare o greutate: frica il oprima.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

oprimá (a ~) (opri) vb. ind. prez. 3 opríma

oprimá vb. (sil. pri) ind. prez. 1 sg. oprím 3 sg. shi pl. opríma

oprim.

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

OPRIMÁ vb. a asupri a exploata a impila a impovara a napastui a oropsi a persecuta a prigoni a tiraniza a urgisi (inv. shi reg.) a bantui (inv.) a obidi a obijdui a sili a supara a tiranisi a tirani (fig.) a apasa a despuia a stoarce a suge (reg. fig.) a stoci (inv. fig.) a calca. (A ~ masele.)

OPRIMA vb. a asupri a exploata a impila a impovara a napastui a oropsi a persecuta a prigoni a tiraniza a urgisi (inv. shi reg.) a bintui (inv.) a obidi a obijdui a sili a supara a tiranisi a tirani (fig.) a apasa a despuia a stoarce a suge (reg. fig.) a stoci (inv. fig.) a calca. (A ~ masele.)

Intrare: oprima
  • silabatzie: o-pri-ma info
verb (VT1)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • oprima
  • oprimare
  • oprimat
  • oprimatu‑
  • oprimand
  • oprimandu‑
 singular plural
  • oprima
  • oprimatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • oprim
 (sa)
  • oprim
  • oprimam
  • oprimai
  • oprimasem
a II-a (tu)
  • oprimi
 (sa)
  • oprimi
  • oprimai
  • oprimashi
  • oprimaseshi
a III-a (el, ea)
  • oprima
 (sa)
  • oprime
  • oprima
  • oprima
  • oprimase
plural I (noi)
  • oprimam
 (sa)
  • oprimam
  • oprimam
  • oprimaram
  • oprimaseram
  • oprimasem
a II-a (voi)
  • oprimatzi
 (sa)
  • oprimatzi
  • oprimatzi
  • oprimaratzi
  • oprimaseratzi
  • oprimasetzi
a III-a (ei, ele)
  • oprima
 (sa)
  • oprime
  • oprimau
  • oprimara
  • oprimasera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

oprima, oprimverb

etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.