SÍNGE (rar) singiuri s. n. 1. Substantza lichida de culoare roshie compusa din plasma shi globule (albe shi roshii) care circula prin artere shi vine asigurind nutritzia shi oxigenarea organismului la animalele superioare. In invalmasheala din ce in ce mai strinsa singele curgea k o ploaie; in curind se prefacu in baltzi care sclipeau k rubinuri mari in lumina soarelui. SADOVEANU O. VII 12. Vardaru observa k atunci cind rosheshte obrazul lui Comsha e mai respingator: cicatricele ramin palide fiindca dedesubt nu mai circula singele. C. PETRESCU I II 85. Atunci singele cerbului odata a shi inceput a curge gilgiind shi a se raspindi in toate partzile. CREANGA P. 226. ◊ Singe roshu (sau arterial) = singele din artere incarcat cu oxigen. Singe negru (sau venos) = singele din vine incarcat cu bioxid de carbon. Circulatzia singelui = mishcarea singelui in vine shi artere. Pierdere (sau scurgere) de singe = hemoragie. Donator de singe v. donator. (Impropriu) Animale cu singe rece = animale (peshti reptile batracieni shi nevertebrate) la care temperatura corpului se schimba in functzie de temperatura mediului inconjurator. ◊ Loc. adj. De singe = de culoare roshie. Vazind inaintei picla de singe sa rapezit acasa sha izbit cu umarun usha. SADOVEANU O. A. IV 72. (Despre carnuri fripte) In singe = care a ramas putzin crud shi ishi pastreaza singele. ◊ Loc. adv. Cu lacrimi de singe v. lacrima. ◊ Expr. A scuipa (cu) singe = a avea hemoptizie. Ai lua (sau ai lasa) (cuiva) singe v. lasa (1). K doara no pica (sau curge) singe = nu e mare paguba. ◊ Compuse: singedenouafratzi (sau singeledracului sau singelezmeului) = rashina de culoare roshie recoltata din fructele unui arbore din familia palmierilor shi care arzind raspindeshte un miros placut; singelevoinicului = planta agatzatoare din familia leguminoaselor cu flori mari roshii violete sau albe care se cultiva prin parcuri shi gradini (Lathyrus odoratus). Ma gindesc car fi bine sadun flori. Imi umplu buzunarul cu maci maci multzi cu singelevoinicului shi albastrele. SAHIA N. 24; (cu aluzie la un simbol din mistica creshtina) singeledomnului = vin. Deabia moi mai incalzi oleaca bind singeledomnului. CREANGA P. 258. Sateanul de munte numai rar... cinsteshte singeledomnului. SHEZ. I 39; (familiar) singedepruna = tzuica. 2. (Metaforic in locutziuni shi expresii in legatura cu anumite stari afective cu temperamentul cu caracterul omului) ◊ Loc. adj. shi adv. Cu singe rece v. rece. Cu singe iute = fara stapinire; impulsiv pornit spre minie. ◊ Expr. Ashi pastra singele rece v. pastra. A avea singe in vine = a fi energic. A i se urca (sau a i se sui ai navali ai da etc.) singele la cap (in fatza sau in obraz) = a) a se inroshi din cauza unei emotzii puternice. Singele i navali in fatza shi inimai bufnea cu graba in coshul pieptului. SADOVEANU O. VII 91. SHi atunci de sfiiciune miiese singelen obraz Cum nu vine zburatorul k la pieptul lui sa caz? EMINESCU O. I 80; b) a se infuria. Se incrunta shi tot singele i navaleshte in fatza. SAHIA N. 53. SHia prinso tremurul de ciuda SHi simtzea suindui singelen obraz. COSHBUC P. I 252. A nu mai avea o picatura de singe in obraz = a pali a se face alb la fatza (de emotzie). Cred k nam mai avut o picatura de singe in obraz. CAMIL PETRESCU U. N. 229. Ai inghetza (cuiva) singele in vine sau a inghetza singele in cineva = a se speria a fi cuprins de groaza a inlemni de spaima. A fierbe (sau a clocoti) singele in cineva = a se infierbinta din cauza miniei supararii etc. Simtzea k incepe sai clocoteasca singele. REBREANU I. 81. Ashi face (sau ai face cuiva) singe rau ashi pune (sau a pune cuiva) singe rau la inima = a (se) supara foarte tare a (se) enerva (sau a enerva pe cineva). Nutzi mai face atita singe rau. DUMITRU N. 115. K sai puie singe rau la inima... au inceput a porecli pe mosh Nichifor shi ai zice: Nichifor Cotzcariul... CREANGA P. 136. Oleu soro cetzi mai faci indata singe rau? CONTEMPORANUL V_I 99. De mai taia (sau de ai taia etc.) nar curge (o picatura de) singe se spune pentru a exprima in chip hiperbolic starea de adinca deprimare a cuiva. Saraca inima mea Cun cutzit deo ai taia Nar curge singe din ea. JARNÍKBIRSEANU D. 189. 3. (Metaforic exprima ideea de obirshie p. ext. de progenitura familie neam) O muma iubeshte fiul caci este al ei singe Caci la purtat in sinui caci este viatza sa. BOLINTINEANU O. 202. Cu soldatzi aleshi care cred ai aduce lesne k sa apere singele shi patria lor voi apara natzia mea pina la cel din urma suspin. BILCESCU O. II 302. ◊ Legaturi de singe = legaturi de rudenie (apropiata). Frate de singe = frate de la acelashi tata shi de la aceeashi mama. Glasul singelui = inclinare fireasca de dragoste pentru familie. ◊ Loc. adj. De singe = de neam de familie. Murise vecinul shi lasase de moshtenire fiilor shi nepotzilor ura shi vrajba de singe. EMINESCU N. 3. Cu (sau de) singe albastru = de neam mare ales de familie buna. Ei vor sa reprezinte traditzia nobletzea de singe albastru vechimea de clasa sau de familie. RALEA O. 67. ◊ Expr. Singele apa nu se face = legaturile de rudenie nu se uita. Nevasta celui bogat de multe ori facea zile fripte barbatului k sal poata descotorosi odata de fratesau... Apoi da mai nevasta singele apa nu se face. Daca nu loi ajuta eu cine sal ajute? CREANGA P. 38. Deshi singele apa nu se face shi camesha e mai aproape decit anteriul dar nepotul e salbadracului. NEGRUZZI S. I 249. A fi de acelashi singe cu cineva (sau a fi singele cuiva) = a fi ruda cu cineva din aceeashi familie cu cineva. A avea (ceva) in singe = a fi obishnuit (cu ceva); a avea (ceva) innascut. Ai intra (cuiva) in singe v. intra (II 2). ♦ Soi rasa (la animale). Cal de singe arab. La CADE. 4. (Metaforic mai ales in locutziuni shi expresii exprima ideea de violentza cruzime asuprire exploatare) (Loc. adv.) La singe = drastic pina la distrugere. Pina la singe = pina tzishneshte singele. Am gasit intro shaica pe moshneag legat. SHin cealalta shaica pe jupin Costea strins in funii pina la singe cu calush de rashinan gura. SADOVEANU O. A. IV 67. ◊ Expr. A umple de singe = a bate foarte tare crunt. Odata la o nunta il umpluse de singe. REBREANU I. 21. A suge singele cuiva = a chinui a oprima; a exploata. Dumneata sugi singele poporului!... CARAGIALE O. I 102. ♦ (Exprima ideea de omor crima p. ext. de lupta singeroasa razboi) Pe sceptre shi steme shi tronuri sfarmate Trufasha tu calca shi mindra tendreapta Spre tzarmuri de singe shi plins neudate Spre tzarmuri care divina dreptate De veacuri teashteapta. NECULUTZA TZ. D. 40. ◊ Expr. Singe nevinovat se spune despre cel ucis fara nici o vina. Varsare de singe (rar de singiuri) = ucidere in masa macel. Dreptatzi agonisite cu multe shi mari varsari de singiuri. PISCUPESCU O. 15. A varsa singe = a omori. Imparatul Rosh avind inima haina nu se mai satura de a varsa singe omenesc. CREANGA P. 232. Mam aratat cumplit rau varsind singele multora. NEGRUZZI S. I 149. A se scalda in singe sau a se adapa cu singe = a omori (in masa) din cruzime. A fi omul singelui sau a fi iubitor (sau dornic setos) de singe = a fi crud ucigash. A face sa curga singe = a fi pricina unui razboi a unei incaierari singeroase. A avea (sau a fi cu) miinile patate de singe = a fi vinovat de o crima. Ashi baga mina in singe v. baga (I 1). A primi botezul de singe = a intra pentru prima data in lupta (la razboi). ♦ (Exprima ideea de efort de jertfa de sacrificiu) Eu am luato fara drum in sus Am marturie urmelemi de singe Mai urc shimi vine citeodataa plinge Dar singur duc cemi este dat de dus. BENIUC V. 7. ◊ Expr. Ashi da (sau ashi varsa) singele pentru cineva sau ceva = a se jertfi; a suferi sau ashi da viatza pentru cineva sau ceva. 5. (Invechit la pl.) Singe (1) varsat prin cruzime prin omor; p. ext. omoruri crime. Imi pare k ma aflu in locuintzadinca A unei groazneci iezme ce singiuri o hranesc. ALEXANDRESCU M. 94. Ii spala zabunele SHii curatza armele... De siropuri ienicereshti SHi de singiuri pagineshti. TEODORESCU P. P. 574. ◊ Omul singiurilor = calau gide. Fiori de groaza coprinsera atunci pe omul singiurilor shi... arunca jos securea. ISPIRESCU M. V. 8. Oamenii singiurilor = tiranii asupritorii. Cu toate aceste temeiuri de descurajare sufletumi te slaveshte inca inzeita libertate shi deshi oamenii singiurilor au invelit cu marama neagra dulce fatza ta crede k va veni ziua fericita ziua izbindirii. BALCESCU la ODOBESCU S. III 495. Orashele sau intemeiat din nou...copiii robitzi intorsusau iarashi.... dar oamenii singiurilor nutzi detera inapoi volnicia... pamint al grelelor dureri! shi copiilor tai lea ramas robia. RUSSO O. 42. 6. (Popular) Nume dat unei boli a vitelor. Vitele tragace... se bolnavesc de singe. SHEZ. III 147. Cind vita e bolnava greu de singe potzi sai tai virful urechilor... shi curgind singe vita scapa. ib. 147.