TRÁGE trag vb. III. I. 1. Tranz. A face efortul de a mishca de a deplasa ceva apucandul pentru al da la o parte sau pentru al indrepta spre un anumit punct. ◊ Expr. A trage (pe cineva) de maneca = a) ai face (cuiva) un semn ai atrage atentzia spre un anumit lucru; b) a imbia a indemna. A fi tras de par = a fi relatat in mod exagerat fortzat tendentzios. A trage (pe cineva) la (sau in) judecata = a cita pe cineva in fatza justitziei. A trage pe sfoara = a pacali. A trage pe roata = a supune torturii cu ajutorul rotzii de tortura. A trage la raspundere = a cere cuiva sa dea socoteala de faptele sale a face raspunzator. A trage la fund (pe cineva) = a pune (pe cineva) intro situatzie grea; a antrena (pe cineva) cu sine intro afacere intro intreprindere dezavantajoasa sortita eshecului. ♦ (Cu complementul „clopotul”) A face sa sune (prin deplasare intro parte shi in alta). ♦ A intinde a incorda (smucind) un fir o sfoara. ◊ Expr. A trage sforile = a conduce in ascuns din culise (o actziune reprobabila); a unelti. ♦ Fig. (Inv.) A indemna; a atrage (asupra sa). 2. Tranz. A duce a tari dupa sine. ◊ Expr. A trage targa pe uscat = a trai in lipsuri in saracie; a o scoate greu la capat. A trage un picior sau a trage piciorul = a shchiopata. ♦ (Despre animale de tractziune) A face k un vehicul sa se deplaseze (ducandul dupa sine); a pune in mishcare. 3. Tranz. A pune (sau a scoate) un obiect de imbracaminte sau de incaltzaminte; a potrivi a aranja o piesa de imbracaminte pe o anumita parte a corpului. 4. Intranz. (Pop.) A avea greutatea de... a cantari a atarna. 5. Tranz. A infige (intrun corp ascutzit). 6. Tranz. A dirija shi a opri un vehicul ori o ambarcatziune la locul de imbarcare sau de coborare. 7. Intranz. A poposi undeva spre a fi gazduit; a se instala temporar undeva sau la cineva. 8. Refl. shi intranz. (Reg. shi fam.; urmat de determinari locale introduse prin prep. „la”) A se duce (impins de o dorintza) a fi manat atras spre o tzinta. ♦ Intranz. Fig. A tinde spre... a se simtzi atras catre... ♦ Intranz. A prevesti o anumita stare. Trage a rau. 9. Refl. (Pop.) A se da la o parte a se feri din cale; a se retrage. ◊ Expr. (Tranz.) Ashi trage mana de deasupra cuiva = a inceta sa mai ocroteasca pe cineva. 10. Tranz. Fig. A indura a suporta a patimi. ◊ Expr. A trage o spaima = a se speria foarte tare. ♦ A suporta consecintzele unui fapt reprobabil; a ispashi. II. 1. Tranz. A lua a scoate; a smulge; a extrage; p. ext. a obtzine. ◊ Loc. vb. A trage un profit = a profita. A trage invatzaminte din (sau de pe urma)... = a invatza (dintro experientza). ◊ Expr. A trage foloase din (sau de pe urma) ... = a avea a obtzine un avantaj de pe urma... 2. Intranz. Fig. (in expr.) A trage cu urechea = ashi incorda auzul pentru a prinde zgomote ushoare vorbe shoptite; a asculta pe furish. A trage cu ochiul (sau cu coada ochiului) = a se uita pe furish pentru a nu fi observat. 3. Tranz. A inspira; a respira; a inhala. ◊ Expr. Ashi trage sufletul (sau rasuflarea) = a respira greu din cauza oboselii batranetzii etc.; a se odihni dupa un efort. (Intranz.) A trage sa moara = a fi in agonie ashi trai ultimele clipe. ♦ A fuma a priza. 4. Intranz. (Despre sobe) A avea tiraj bun. 5. Tranz. A sorbi a inghitzi; a bea. ◊ Expr. (Absol.) A trage la masea (sau la mustatza) = a fi betziv. III. Tranz. A trasa a marca a desena o linie un contur. ◊ Expr. (A fi) tras cu sfoara = (a fi) drept aliniat. (Intranz.) A trage (peste ceva) cu condeiul (sau cu buretele) = a shterge; a anula; a face uitat a uita. IV. 1. Tranz. (in diverse procese de munca sau in actziuni care presupun un efort fizic; cu sensul reieshind din determinari) A trage la rindea = a rindelui. A trage (o tzesatura) la piua = a supune o tzesatura unei operatzii mecanice la piua pentru a o face mai deasa. A trage la tipar = a tipari. A trage la shapirograf = a shapirografia. A trage pe piatra (sau pe amnar pe curea) = a ascutzi. A trage pe calapod = a intinde pe calapod. (Intranz.) A trage cu acul = a coase a broda. A trage cu coasa = a cosi. A trage la rame (sau la din lopata) = a vasli. ♦ A trece prin... Trage firele prin spata. ◊ Expr. A trage banul (sau gologanul) prin barba = a freca de barba un ban cashtigat (in credintza superstitzioasa k acest gest atrage un cashtig ulterior bun). Tras (k) prin inel se spune despre o persoana cu trupul subtzire mladios. ♦ A intinde shi a subtzia un material ductil trecandul printro filiera. ♦ Refl. (in expr.) A se trage la fatza (sau la obraji la chip) = a slabi a avea figura obosita palida. 2. Tranz. (Fam.) A face ceva cu placere cu multa energie cu pasiune. ◊ Expr. A trage un (pui de) somn sau a trage la soamne (ori la aghioase) = a dormi adanc. 3. Tranz. A da una sau mai multe lovituri; a bate a plesni. 4. Intranz. A descarca o arma spre tzinta a face k proiectilul sageata etc. sa porneasca spre tzinta. 5. Tranz. A freca o anumita regiune a corpului in scopuri terapeutice; a masa. ♦ A frictziona. V. 1. Intranz. (Despre vant) A bate a sufla. 2. Tranz. (Adesea impers. subintzeleganduse k subiect aerul rece curentul etc.) A invalui pe cineva provocandui o senzatzie neplacuta de racoare (urmata adesea de imbolnavire). VI. Refl. 1. A descinde din... a fi din neamul... ♦ A fi originar din... 2. A proveni; a fi provocat (de...) [Perf. s. trasei part. tras] Lat. *tragere (= trahere).

trage [At: PSALT. HUR. 52725 / V: (reg) tragea / Pzi: trag; Ps trasei (inv) trashu; Par tras / E: ml trahere] 1 vt A face efortul de a mishca de a deplasa (ceva sau pe cineva) apucandul shi indreptandul spre sine sau spre un punct voit ori de al da la o parte. 2 vt (Pfm; ie) A ~ (pe cineva) pe sfoara sau a ~ (pe cineva) de nas ori arg ai ~ (cuiva) o tzeapa A pacali. 3 vt (Pfm; ie) A ~ itzele (sau sforile) A unelti. 4 vt (Pop; ie) A ~ plapuma (sau reg tzolul) A cauta sa obtzina foloasele numai pentrusine. 5 vt (Reg; ie) A ~ mushamaua sau a ~ lucrul mushama A mushamaliza. 6 vt (Pop; ie) A nu avea de cel ~ cainii A fi foarte sarac. 7 vt (Pfm; ie) A ~ (pe cineva) de maneca Ai face (cuiva) semn atragandui atentzia spre un anumit lucru. 8 vt (Pfm; iae) A indemna. 9 vt (Reg; ie) A ~ tzarana (pe cineva) A inmormanta. 10 vt (Fam; ie) A ~ cortina A dezvalui ceva. 11 vt (Fam; iae) A ascunde ceva. 12 vt (Fam; ie) A ~ de timp A tergiversa in interes propriu. 13 vi (Reg; ie) A ~ cu piciorul A dori shi altcuiva aceeashi fericire k a sa proprie. 1415 vtr (Reg; ie) A se ~ in degete sau in deget (cu cineva) sau a ~ degetul sau deget (cu cineva) A se masura cu cineva. 16 vrr (Irg; d. persoane de sex opus) A se harjoni (prinzanduse de maini imbratzishanduse impinganduse etc.). 17 vrr (Irg; pex; d. persoane de sex opus) A se saruta. 18 vt (C. i. instrumente actzionate prin tragere mai ales clopote) A face sa sune. 19 vi (D. clopote) A suna. 20 vt (Trs; c. i. ceasul orologiul cdp ger aufziehen) A intoarce. 21 vt (Ivp) A face sa vina spre sine Si: a atrage. 22 vt (Ivp; fig) A indemna. 23 vt (Ivp; fig) A ademeni (1). 24 vim (Fam; ie) Al ~ (pe cineva) la somn A simtzi nevoia sa doarma. 25 vt (Inv; ilv) A ~ para asupra cuiva A pari. 26 vt (Inv; ilv) A ~ luarea aminte (sau de seama) sau a ~ bagare de seama A atentziona (1). 27 vt (Inv) A face sa se indeparteze de la ceva Si: a distrage a retzine. 28 vt (Inv; c. i. fluide) A abate din drum pentru a duce in directzia voita. 29 vi (Pop) A avea greutatea de... Si: a cantari. 30 vi (Reg; ie) A ~ (greu) in (sau la) cumpana A avea importantza (deosebita). 31 vt (Reg; ic) ~puntzii Greutate la orologiu. 32 vi (Pop; fig) A valora. 3334 vt (C. i. un obiect de imbracaminte sau de incaltzaminte) A pune (sau a scoate) (depunand oarecare efort). 35 vt A duce un accesoriu de imbracaminte inspre o parte a corpului (spre a o acoperi) Si: a aranja a potrivi. 36 vt A infige (in frigare in tzeapa sau in alt obiect ascutzit). 37 vt A tari dupa sine. 38 vt (Pop; ie) A ~ verde pe albastru A trai greu. 39 vt (Pfm; ie) A ~ un picior (sau piciorul) A shchiopata. 40 vt A duce cu fortza. 41 vt (Ivp; ie) A ~ la (sau spre catre in) judecata sau la lege la divan (rar) a ~ cu para A duce in fatza unui organ judecatoresc. 42 vt (Ie) A ~ la raspundere A cere cuiva sa dea socoteala pentru faptele sale. 43 vt (Inv; fig) A pretinde (k fiind al sau). 44 vt (Inv; fig) A lua in stapanire. 45 vt (Pex) A duce cu sine. 46 vt (Reg; ie) Ashi ~ masurile Ashi chibzui faptele sau vorbele. 47 vt (Reg; ie) A ~ la indoiala A se indoi de ceva. 48 vt (Reg; ie) Ashi ~ glasul (sau ghersul) Ashi potrivi glasul. 49 vi (Fig) A duce spre... sau la... Si: a obliga a sili. 50 vt A duce cu sine Si: a conduce. 51 vt (SHfg) A pune in mishcare Si: a antrena. 52 vt (C. i. un vehicul o unealta cu tractziune animala pex jugul sau hamul) A face sa mearga. 53 vr (Reg) A se da cu sania. 54 vr (Reg) A se da pe gheatza. 55 vt (Pfm; fig) A indura. 56 vt (SHie a ~ consecintzele) A suporta urmarile unei actziuni reprobabile Si: a ispashi. 57 vt (Ilv) A ~ un profit A profita. 58 vt (C. i. un vehicul o ambarcatzie) A indrepta spre un loc de statzionare oprind (pentru k oamenii sa poata urca sau cobori pentru a incarca sau descarca ceva). 59 vt (Reg; ie) A ~ carul la uscat A scapa de un necaz de un rau. 60 vt(a) (Ie) A ~ la dreapta sau la stanga A carmi un vehicul k sa coteasca la dreapta sau la stanga. 61 vt(a) (Ie) A ~ pe dreapta sau pe stanga A dirija un vehicul in asha fel incat sa mearga aproape de marginea din dreapta sau din stanga a dramului. 62 vt(a) (Ie) A ~ pe dreapta A opri un vehicul pe marginea din dreapta a drumului. 63 vi (Fam; gmtz; iae) A se culca (pentrua se odihni). 64 vz (Pfm) A se opri undeva pentrua fi gazduit. 65 vi (Pfm) A se instala undeva pentru un timp limitat. 66 vr (Inv; d. reptile viermi) A se tari (15). 67 vr (Ivr; pex) A se mishca. 68 vr (Ivp; d. oameni) A inainta folosinduse de maini de genunchi Si: a se tari (14). 69 vr (Pop) A inainta cu greutate abia mishcandushi picioarele Si: a se tari (20). 70 vr (Pop; d. obiecte care atarna) A atinge pamantul cu capatul de jos Si: a se tari (23). 71 vr (Inv) A se duce dupa... 7273 vir (Pop) A se indrepta catre... 74 vz (D. ambarcatzii; ie) A ~ la fund A incepe sa se scufunde. 75 vt (Fam; ie) A ~ la fund (pe cineva) A pune (pe cineva) intro situatzie grea. 76 vt (Fam; iae) A antrena (pe cineva) cu sine intro afacere intro intreprindere dezavantajoasa sortita eshecului. 7778 vir (Inv; ie) A se ~ (sau a ~) la divan A se prezenta in fatza divanului (cu o cerere cu o reclamatzie). 79 vr A se apropia¹ (1). 8081 vir (Pfm; ie) A se ~ in partea... (sau dupa...) sau a ~ pe... A semana cu... 82 vz (Irg) A evolua spre... 83 vz (Reg; ie) A ~ de ziua A se face ziua. 84 vz (Reg; d. culori) A avea o nuantza de... 85 vz (Reg; indica locul cu aproximatzie) A se afla (20). 86 vi (Reg; ie) A ~ la traista A cauta de unde se pot obtzine foloase. 87 vrim (Reg; ie) A i se ~ de ceva A fi curios de ceva. 88 vz (Reg;ie) A ~ cu casa A fi credincios in casnicie. 89 vz (Reg; udp „la” „spre” „cu”) A fi de partea cuiva. 90 vz (Irg) A fi tentat sa... 91 vz (Irg) A actziona k sa... 92 vz (Pop) A prevesti (o anumita stare). 93 vz (Pop) A aminti de... 94 vz (Reg; d. oameni; ie) Mustatzile i trag (sau mustatza i ~) a oala Se spune despre cineva caruia i place sa bea. 95 vz (Reg; ie) ~ a pamant (sau a groapa) Se spune despre cineva care este aproape de moarte. 96 vz (Reg; ie) A ~ rau A cobi (6). 97 vr (Pop; adesea urmat de determinari care arata directzia mishcarii) A se retrage din locul unde se afla. 98 vt (Pop; ie) Ashi ~ mana de deasupra cuiva A inceta de a mai ocroti pe cineva. 99 vt (Reg; ie) Ashi ~ vorba A reveni asupra celor afirmate anterior. 100 vr (Inv; pex) A parasi o functzie sau institutzia colectivitatea din care face parte. 101 vr (Fig) A se da in laturi de la ceva Si: a se sustrage. 102 vr (Reg; ie) A se ~ de ceva A se jena. 103 vr (Reg; iae) Ai pasa de ceva. 104 vr (Irg; d. ape curgatoare) A reintra in albie dupa o inundatzie Si: a se retrage. 105 vr (Inv; cu determinari introduse prin pp „de”) A se departa de cineva Si: a se despartzi. 106 vr (Reg; d. o inflamatzie o excrescentza) A regresa. 107 vr (Reg; d. persoane shi d. fatza lor; shie a se ~ la fatza sau la obraji la chip) A slabi. 108 vr (Irg) A se perpetua. 109 vt (Inv; ie) Ashi ~ viatza (sau veacul) A trai (1). 110 vt (Inv; ie) A ~ razboi A purta razboi vreme indelungata. 111 vr (Reg; d. lapte vin) A se strica devenind cleios. 112 vi (Reg; d. lapte) A mirosi urat. 113 vt A scoate. 114 vt (Reg; ie) Ai ~ (cuiva) un ghimpe din picior A scapa pe cineva de un necaz de o dificultate. 115 vt (Reg; ie) Au tras straiul de sub el Se spune despre cineva care a murit. 116 vz (Pop; ie) A ~ in cartzi A prevesti viitorul cu ajutorul cartzilor de joc. 117 vt (Fig; c. i. abstracte) A degaja dintrun ansamblu unele elemente pentru a le utiliza Si: a extrage. 118 vt (Pex; fig; c. i. abstracte) A elabora utilizand elementele extrase. 119 vt (Fam; ie) A ~ concluzia (k...) A deduce o consecintza Si: a conchide. 120 vt (Mat; inv; ie) A ~ radacina patrata (sau cvadrata cvadraticeasca) A extrage radacina patrata. 121 vt (Mat; irg) A scadea. 122 vt (C. i. o arma) A scoate (din teaca) (pentru a incepe lupta). 123 vt (C. i. un lichid) A scoate (dintrun recipient) Si: a extrage. 124 vt (Ie) A ~ vinul de pe drojdie (sau de pe drojdii) A scoate vinul limpezit din vasul in care sa depus drojdia Si: a pritoci. 125 vt A scoate (prin distilare). 126 vt (C. i. puroiul dintro rana infectata dintrun abces) A face sa se stranga la un loc. 127 vt A lua (cu fortza). 128 vt A obtzine. 129 vt A lua inapoi Si: a retrage. 130 vt A retzine (o parte din ceva) Si: opri. 131 vt ( Irg) A lua de la cineva un impozit o taxa o datorie etc. Si: a executa. 132 vt (Ivr) A confisca. 133 vt (SHi reg ie ashi ~ sufletul sau rasuflarea) A introduce in plamani prin inspiratzie (aer fum etc.) Si: a inspira a inhala. 134 vt (Pop; iae) A respira greu din cauza oboselii batranetzii etc. 135 vt (Pfm; iae) A se odihni (putzin) dupa un efort greu Si: a se reculege. 136 vi (Reg; ie) A ~ (k) sa moara sau (rar) ~ sashi dea rasuflarea cea de pre urma sau a ~ de (sau pe) moarte A fi pe moarte. 137 vt (Ivp; ie) Ashi ~ mucii (sau nasul) A retzine secretzia nazala inspirand puternic Si: a smiorcai. 138 vt (C. i. fumul de tutun) A face sa iasa din tzigara sau din pipa prin aspiratzie. 139 vt (C. i. tabac) A priza. 140 vi (Reg; ie) A ~ pe nari (sau pe nas) A sforai. 141 vi (D. aparate instalatzii de ardere etc.) A avea tiraj. 142 vt A bea (bauturi alcoolice) Si: a inghitzi a sorbi. 143 vi (Pfm; ie) A ~ la masea (sau la mustatza) A fi betziv. 144 vt (Reg) A suge. 145 vt (Inv) A face sa iasa Si: a extrage a scoate. 146 vt (Pop) A incorpora in sine Si: a absorbi. 147 vt (Subiectul indica peretzi; ie) A ~ igrasie A absorbi umezeala. 148 vi (Reg; d. peretzi imobile) A deveni umed igrasios. 149 vi (Pfm; ie) A ~ cu urechea A asculta pe furish pentru a prinde zgomote ushoare sau vorbe shoptite. 150 vi (Pfm; iae) A se informa discret (despre ceva) Si: a iscodi. 151 vi (Pfm; ie) A~ cu ochiul (sau cu ochii cu coada ochiului) A se uita pe furish pentru a nu putea fi observat. 152 vi (Ivr; ie) A ~ cu ocheanul A privi prin ochean. 153 vt A trasa linii semne contururi Si: a desena a marca. 154 vt (Ie) A ~ (o) brazda (sau ivr razoare) A ara⁴. 155 vt (Iuz; cdp fr tirer une lettre de change (sur quelqu ’un); ie) A(i) ~ (cuiva) o politza sau a o politza asupra cuiva A emite o politza (asupra cuiva). 156 vt (Pop) A tivi¹ (5). 157 vr (Fig) A se contura (3). 158 vt (C. i. o sfoara un fir etc.) A intinde pe toata lungimea (smucind). 159 vt (C. i. un drum o constructzie o lucrare caracterizata prin lungime) A construi (2). 160 vr (Inv; d. o regiune un teritoriu) A se intinde (pe... sau spre...). 161 vt (Ie) A ~ pe nicovala A prelucra batand pe nicovala. 162 vt (Ie) A ~ o piele A prelucra o piele. 163 vt (ie) A ~ pe (sau la) calapod A intinde pe calapod. 164 vt (Irg; ie) A ~ canepa A melitza canepa cu melitza mai mica. 165 vt (Reg; ie) A ~ in piepteni (sau in fushalai in hecela) A daraci (1). 166 vt (Reg; ie) A ~ (o tzesatura) la piua A supune o tzesatura unei operatzii mecanice la piua pentru a o face mai deasa. 167 vt (Ie) A ~ pe roata A modela pe roata (un vas de pamant). 168 vt (Inv; iae) A supune torturii pe roata. 169 vt (Ilv) A ~ la rindea A rindelui. 170 vt (Inv; ie) A ~ (pe cineva) la munci A tortura¹ (1). 171 vt (Reg; ie) A ~ cu acul A coase (1). 172 vt (Ie) A ~ la mashina A coase la mashina. 173 vt (Pfm; gmtz; ie) A ~ in dintzi sau ai ~ falci A mesteca¹. 174 vt (Reg; gmtz; ie) A ~ pe sub nas A manca. 175 vt (ivp; ilv) A la cantar A cantari (1). 176 vt (Fam; ie) A ~ la cantar A fura la cantar. 177 vi (D. cantar) A fi defect. 178 vt (Inv; ie) A ~ cu funia (sau cu odgonul) A masura cu funia. 179 vt (Reg; ie) A ~ raful (sau fierul panta) pe roata A pune shina pe roata. 180 vi (Ilv) A ~ cu coasa (sau in la coasa) A cosi² (1). 181 vi (Ilv) A ~ cu secera A secera. 182 vi (Ilv) A din vasle sau pop la rame ori la (din) lopata (ori la lopetzi cu lopetzile) la opacina (sau la opacini) A vasli. 183 vi (Irg; ie) A ~ din fuior (sau din caier din furca) A toarce (2). 184 vt (Ie) A ~ matasea (sau borangic gogoshile) A depana matasea de pe gogoshi. 185 vt (Inv; ie) A ~ panza A intinde panza netezindo astfel dupa ce a fost inalbita. 186 vt (Reg; ie) A ~ apa A vasli. 187 vt (Ie) A ~ navodul sau a ~ cu navodul (ori cu volocul) A pescui cu navodul cu volocul etc. 188 vt (Ilv) A ~ la tipar (sau la mashina) A tipari (5). 189 vt (Ilv) A ~ la shapirograf A shapirografia. 190 vt (Ilv) A ~ o copie (sau copii) A copia (1). 191192 vtr (Pfm; ilv) A (se) ~ in poza (sau in chip in tablou) A (se) fotografia. 193 vt A mishca un corp (in toata lungimea lui) pe suprafatza (sau in lungimea) altui corp Si: a freca. 194 vt (ie) A~ pe piatra (sau pe amnar pe curea) sau cu gresia cu cutea A ascutzi (4). 195 vt (Ie) A ~ un chibrit (sau chibritul) A freca un chibrit pentru al aprinde. 196 vt(a) (Ilv) A cu matura A matura. 197 vt(a) (Ilv) A ~ cu aspiratorul A aspira praful murdaria etc. dintro incapere. 198 vt(a) (Pfm; ie) A cu buretele (sau cu condeiul) peste ceva A shterge. 199 vi (Pfm; iae) A considera k shi cum nar fi existat. 200 vi A trece prin... 201 vt (Pfm; ie) A ~ banul (sau gologanul) prin barba A freca de barba un ban cashtigat (cu credintza superstitzioasa k acest gest atrage un cashtig ulterior). 202 vt (Pfm; ie) Ashi ~ banul sau ashi ~ osanza (dintro afacere) A dobandi un cashtig important (pe cai ilegale). 203 vt (Reg; ilv) A ~ spanz A spanzui. 204 vt (Ivr; ie) A ~ sub ascutzitul sabiei A ucide cu sabia. 205 vt (Teh) A intinde shi a subtzia un material ductil facandul sa treaca printro filiera pentru a obtzine bare fire sau tzevi. 206 vt (Pfm; de obicei ccd etic) A face (ceva) din plin cu multa energie cu pasiune cu vioiciune. 207 vt (Pfm; ie) A ~ un pui de somn sau a la soamne (ori la aghioase) A dormi adanc. 208 vt (Pfm; ie) A o spaima A se speria tare. 209 vt (Pfm; cu determinari care indica instrumentul; shie a ~ o cantare) A canta (1). 210 vt (Pfm; c. i. dans hora etc.) A dansa (1). 211 vt (Reg; ic) ~tzihora Dans popular nedefinit mai indeaproape. 212 vt (Reg; cu sensul reieshind din determinari) A injura. 213 vt (Pfm) A face un lucru deosebit de mare de frumos. 214 vt (Pfm; ie) A ~ un chef (sau o petrecere o betzie) A face o petrecere cu mult alcool. 215 vi (Reg; ie) A ~ cu ochiul (sau cu coada ochiului din ochi ori cu geana cu mustatza) A face (cuiva) un semn discret cu ochiul sau cu mustatza. 216 vt (C. i. o lovitura) A da cu putere Si: a bate a lovi a plesni. 217 vi (Reg; ie) A ~ (cu cineva sau cu ceva) de pamant A izbi de pamant. 218 vt (Reg; ie) Ai ~ (cuiva) un shfichiu A spune cuiva vorbe usturatoare Si: a certa. 219 vi A descarca o arma spre tzinta. 220 vi (Ie) A ~ la tzinta (sau la semn) A face exercitzii de lovire a unei tzinte cu sagetzi gloantze etc. 221 vi (Iae) A lovi tzinta cu un glontz cu o sageata etc. 222 vi (Ie) A ~ la tir A face exercitzii de lovire a unei tzinte de tragere la tzinta cu o arma de foc. 223 vi (Ie) A ~ in vant (sau in sec) sau a ~ gresh A descarca arma fara a nimeri tzinta. 224225 vti (Spt) A lovi mingea cu putere Si: a shuta. 226 vt (Pop) A frictziona in scopuri terapeutice Si: a masa¹. 227 vt (Reg; ie) A ~ (pe cineva) de galci Ai cauza cuiva neplaceri. 228 vi (D. vant) A bate (incet). 229 vt (Pop; ie) A ~ (sau ai ~ cuiva) vant (sau rar boare) A pune in mishcare aerul pentru ai face cuiva racoare. 230 vt (Pfm; ie) A ~ un vant (sau vanturi sau pop o bashina bashini un partz sau partzuri) A elimina gaz intestinal prin anus Si: (pfm) a se bashi. 231 vim A se produce un curent de aer. 232 vt (Subiectul indica un curent de aer) A cuprinde pe cineva provocandui o senzatzie de racoare brusca shi neplacuta (urmata adesea de imbolnavire). 233 vr A descinde din... Si: (inv) a obarshi a rasari¹. 234 vt (Ivr; ie) Ashi ~ inceputul din... A proveni din... 235 vr A fi originar din... 236 vr A proveni din... sau de la... 237 vt (Inv; ie) Ashi ~ originea (sau obarshia) din... A proveni de la... 238 vi (Pfm; ie) Ashi ~ peste maini (sau peste picioare) Ashi provoca singur eshecul. 239 vr (Pfm; ie) A se ~ de shireturi (sau de bracinar) (cu cineva) A fi de aceeashi varsta. 240 vr (Pfm; iae) A fi in relatzii de prietenie cu cineva. 241 vi (Pfm; ie) A ~ de cineva A incerca sa convingi pe cineva sa faca un anumit lucru. 242 vi (Pfm; d. persoane de sex opus; iae) A incerca sa cashtigi simpatia unei persoane dragi care nu are aceleashi sentimente fatza de tine. 243 vt(a) (Ie) A ~ de fir (sau de un fir) A deshira un obiect de imbracaminte tricotat sau croshetat. 244 vi (Fam; fig; iae) A incepe investigatziile intro situatzie. 245 vt (Pfm; ie) A ~douazeci shi cinci la fundul altuia A pune pe cineva sa faca un efort foarte mare. 246 vi (Pfm; ie) A ~ tare A invatza mult. 247 vi (Pfm; iae; shie a ~ la plug) A munci mult. 248 vi (Pfm; ie) A ~ tare pe ultima suta (de metri) A munci foarte mult inainte de finalul foarte apropiat al unui lucru. 249 vi (Pfm; iae) A invatza foarte mult inainte de un examen de finalul unui an semestru etc. 250 vi (Spt; fam; iae) A alerga cu viteza mare inainte de sosire. 251 vi (Pfm; ie) A (o) ~ inainte cu traiasca regele A o tzine una shi buna. 252 vt (Pfm; ie) A ~ o fuga pana la... A se duce in viteza undeva. 253254 vir (Pfm; urmat de determinari locale introduse prin pp „la”) A se duce (manat de o dorintza). 255 vi (Pfm; fig) A se simtzi atras catre... 256 vi (Arg; ie) Aio ~ cuiva A pacali pe cineva. 257 vt (Arg; iae) A avea relatzii sexuale cu cineva. 258 vi (Iuz; ie) A ~ la galere A ispashi o condamnare pe o galera. 259 vi (Pfm; iae) A munci foarte mult shi greu.

TRÁGE trag vb. III. I. 1. Tranz. A face efortul de a mishca de a deplasa ceva apucandul pentru al da la o parte sau pentru al indrepta spre un anumit punct. ◊ Expr. A trage (pe cineva) de maneca = a) ai face (cuiva) un semn ai atrage atentzia spre un anumit lucru; b) a imbia a indemna. A fi tras de par = a fi relatat in mod exagerat fortzat tendentzios. A trage (pe cineva) la (sau in) judecata = a cita pe cineva in fatza justitziei. A trage pe sfoara = a pacali. A trage pe roata = a supune torturii cu ajutorul rotzii de tortura. A trage la raspundere = a cere cuiva sa dea socoteala de faptele sale a face raspunzator. A trage la fund (pe cineva) = a pune (pe cineva) intro situatzie grea; a antrena (pe cineva) cu sine intro afacere intro intreprindere dezavantajoasa sortita eshecului. ♦ (Cu complementul „clopotul”) A face sa sune (prin deplasare intro parte shi in alta). ♦ A intinde a incorda un fir o sfoara (smucind). ◊ Expr. A trage sforile = a conduce in ascuns din culise (o actziune reprobabila); a unelti. ♦ Fig. (Inv.) A indemna; a atrage (asupra sa). 2. Tranz. A duce a tari dupa sine. ◊ Expr. A trage targa pe uscat = a trai in lipsuri in saracie; a o scoate greu la capat. A trage un picior sau a trage piciorul = a shchiopata. ♦ (Despre animale de tractziune) a face k un vehicul sa se deplaseze (ducandul dupa sine). 3. Tranz. A pune (sau a scoate) (de) pe sine un obiect de imbracaminte sau de incaltzaminte; a infunda pe cap o boneta o caciula; a duce un accesoriu de imbracaminte inspre o parte a corpului (spre a o acoperi); a aranja a potrivi. 4. Intranz. (Pop.) A avea greutatea de... a cantari a atarna. 5. Tranz. A infige (intrun corp ascutzit). 6. Tranz. A indrepta shi a opri un vehicul o ambarcatzie la locul de imbarcare sau de coborare. 7. Intranz. A se opri undeva spre a fi gazduit; a se instala undeva pentru un timp limitat. 8. Refl. shi intranz. (Reg. shi fam.; urmat de determinari locale introduse prin prep. „la”) A se duce (manat de o dorintza) a se indrepta spre o tzinta. ♦ Intranz. Fig. A tinde spre... a se simtzi atras catre... ♦ Intranz. A prevesti o anumita stare. Trage a rau. 9. Refl. (Pop.) A se da la o parte a se feri din cale; a se retrage. ◊ Expr. (Tranz.) Ashi trage mana de deasupra cuiva = a inceta sa mai ocroteasca pe cineva. 10. Tranz. Fig. A indura a suporta a patimi. ◊ Expr. A trage o spaima = a se speria foarte tare. ♦ A suporta consecintzele unui fapt reprobabil; a ispashi. II. 1. Tranz. A lua a scoate; a smulge; a extrage. ◊ Loc. vb. A trage un profit = a profita. A trage invatzaminte din (sau de pe urma)... = a invatza (dintro experientza). ◊ Expr. A trage foloase din (sau de pe urma)... = a avea a obtzine un avantaj de pe urma... 2. Intranz. Fig. (in expr.) A trage cu urechea = ashi incorda auzul pentru a prinde zgomote ushoare vorbe shoptite; a asculta pe furish. A trage cu ochiul (sau cu coada ochiului) = a se uita pe furish pentru a nu fi observat. 3. Tranz. A inspira; a respira; a inhala. ◊ Expr. Ashi trage sufletul (sau rasuflarea) = a respira greu din cauza oboselii batranetzii etc.; a se odihni dupa un efort greu. (Intranz.) A trage sa moara = a fi in agonie ashi trai ultimele clipe. ♦ A fuma a priza. 4. Intranz. (Despre sobe) A avea tiraj bun. 5. Tranz. A sorbi a inghitzi a bea. ◊ Expr. (Absol.) A trage la masea (sau la mustatza) = a fi betziv. III. Tranz. A trasa a marca a desena o linie un contur. ◊ Expr. (A fi) tras cu sfoara = (a fi) drept aliniat. (Intranz.) A trage (peste ceva) cu condeiul (sau cu buretele) = a shterge; a anula; a face uitat a uita. IV. 1. Tranz. (In diverse procese de munca sau in actziuni care presupun un efort fizic; cu sensul reieshind din determinari) A trage la rindea = a rindelui. A trage (o tzesatura) la piua = a supune o tzesatura unei operatzii mecanice la piua pentru a o face mai deasa. A trage la tipar = a tipari. A trage la shapirograf = a shapirografia. A trage pe piatra (sau pe amnar pe curea) = a ascutzi. A trage pe calapod = a intinde pe calapod. (Intranz.) A trage cu acul = a coase a broda. A trage cu coasa = a cosi. A trage la rame (sau la din lopata) = a vasli. ♦ A trece prin... Trage firele prin spata. ◊ Expr. A trage banul (sau gologanul) prin barba = a freca de barba un ban cashtigat (in credintza superstitzioasa k acest gest atrage un cashtig ulterior bun). Tras (k) prin inel se spune despre o persoana cu trupul subtzire mladios. ♦ A intinde shi a subtzia un material ductil trecandul printro filiera. ♦ Refl. (In expr.) A se trage la fatza (sau la obraji la chip) = a slabi a avea figura obosita palida. 2. Tranz. (Fam.) A face ceva cu placere cu multa energie cu pasiune. ◊ Expr. A trage un (pui de) somn sau a trage la soamne (ori la aghioase) = a dormi adanc. 3. Tranz. A da una sau mai multe lovituri; a bate a plesni. 4. Intranz. A descarca o arma spre tzinta a face k proiectilul sageata etc. sa porneasca spre tzinta. 5. Tranz. A freca o anumita regiune a corpului in scopuri terapeutice; a masa. ♦ A frictziona. V. 1. Intranz. (Despre vant) A bate a sufla. 2. Tranz. (Adesea impers. subintzeleganduse k subiect aerul rece curentul etc.) A invalui pe cineva provocandui o senzatzie neplacuta de racoare (urmata adesea de imbolnavire). VI. Refl. 1. A descinde din... a fi din neamul... ♦ A fi originar din... 2. A proveni; a fi provocat (de...). [Perf. s. trasei part. tras] Lat. *tragere (= trahere).

TRÁGE trag vb. III. I. 1. Tranz. A face efortul de a mishca de a deplasa un lucru apucindul pentru al da la o parte al aduce spre sine sau spre un punct voit. Doua fetishcane adapau nishte vite. Trageau anevoie in jos ciutura. DUMITRIU N. 227. El cu miini puternice il trasese din fatza primejdiei. C. PETRESCU C. V. 330. Dan ishi trase scaunul mai aproape. VLAHUTZA O. A. III 76. Trase perdelele sus. EMINESCU N. 72. Il ajunge cu laba il trage la dinsul shil sfishie in bucatzi. GHICA S. 524. ◊ (Poetic) Uite cum te trage pe furish apa la adinc. CREANGA A. 36. ◊ (Urmat de determinari aratind partea de care se apuca) Mam simtzit tras de haina. GALACTION O. I 104. (Refl. reciproc) Am doi moshnegi cu barba sharga Cind sentilnesc se trag de barba (Pieptenii cu ciltzii). SBIERA P. 320. Doi pureci de par se trag. BIBICESCU P. P. 181. ◊ Expr. A trage zavorul = a manevra zavorul pentru a incuia (sau a descuia) usha. Iezii inchid usha dupa dinsa shi trag zavorul. CREANGA P. 20. A trage (pe cineva) de mineca = a apuca pe cineva de mineca pentru ai face un semn discret ai atrage atentzia intro directzie. Serdici ma trage de mineca vestonului. Spune: sami opreshti mantaua. SAHIA N. 118. Cit vei auzi k incep a croi cite una mai deocheata tu sa ma tragi de minica hainei caci eu indata voi indreptao dupe fiintza adevarului. ODOBESCU S. III 46. A trage mitza (sau pe dracul) de coada v. coada (1). A trage (pe cineva) de limba v. limba. E tras de par = este relatat sau expus in mod exagerat fortzat tendentzios ducind (intentzionat) la concluzii false. Actziunea zic ei e incurcata trasa de par. GHEREA ST. CR. II 253. Se incercara a netezi poezia asta trasa de par. NEGRUZZI S. I 340. A trage nadejde v. nadejde. A trage nadejde k spinul de barba v. barba. (Refl.) A se trage in degete (cu cineva) v. deget. A trage cenusha pe turta sa v. cenusha. A trage tzarina (pe cineva) = a inmorminta a ingropa. Cinta cucul pe shindila Pe Barbu trage tzarina. SHEZ. I 144. A trage pe roata = a supune torturii rotzii. Horia a fost tras pe roata. A trage pe sfoara = a pacali a inshela. Sa lasat dus de nas shi tras pe sfoara de totzi sharlatanii. VLAHUTZA O. A. III 43. Vrei sa ma tragi pe sfoara tu pe mine? Hehei baiete! CARAGIALE O. III 55. A trage (pe cineva) la (sau in) judecata = a aduce a cita pe cineva in fatza justitziei. Se jura pe copiii lui cal va trage in judecata shi nu se va lasa pina ce nul va vedea in temnitza. REBREANU I. 94. Plateshtemi antereul k te trag la judecata. GANE N. II 151. TZaranul a fost tras pe oaien judecata. DONICI F. 79. A trage la raspundere = a chema pe cineva sa dea socoteala de faptele sale; a face raspunzator. Va veni vremea cind sa fitzi trashi la raspundere. ISPIRESCU M. V. 59. A trage bobii v. bob³. A trage in cartzi = a ghici in cartzi. Mai trasai in cartzi cumnatzico? ALECSANDRI T. I 175. (Intranz.) A trage la sortzi v. sortz. (Despre ambarcatzii) A trage la fund = a incepe sa se scufunde. ♦ (Cu complementul «clopotul») A face sa sune sa bata. Popa SHtefan dadu porunca dascalului sa se suie in turnul bisericii shi sa traga clopotele. SADOVEANU O. VII 113. Dascalii pe la biserici voioshi clopotele trag. BELDICEANU P. 123. ◊ Intranz. (Cu subiectul «clopotul») Cind vor trage clopotele de ieshit din biserica. RETEGANUL P. I 25. Cind era la miez de noapte Trageau clopote de moarte. BIBICESCU P. P. 357. ◊ Refl. El o ashezat deasupra dealurilor o furca shi un clopot care se trage singur la suflarea vintului. SHEZ. II 26. 2. Tranz. Fig. (Invechit) A indemna a atrage a da ghes. Asha ash fi patzit eu sa ma fi incredintzat lor shi sa ma fi lasat tras de dinshii. SBIERA P. 86. Papa shi imparatul se cercau a trage toate stapinirile Europei intro legatura impotriva turcilor. BALCESCU O. II 39. ◊ Expr. Al trage (pe cineva) inima v. inima (II 1 c). Al trage (pe cineva) atza la ceva v. atza (1). ◊ Intranz. Prietenele au tras de ea so aduca la joc shi la cintece. DUMITRIU P. F. 56. ♦ (Construit cu prep. «asupra») A provoca a atrage. Cita hula shi defaimare voi trage asuprami. DRAGHICI R. 15. Subt acest chip de nimic voi putea sa trag vreo inima asuprami k sa ma iubeasca? GORJAN H. IV 31. 3. Tranz. A pune (mai rar a scoate) un obiect de imbracaminte sau de incaltzaminte depunind oarecare efort. Ne tragem caciulile pe urechi. STANCU D. 257. Damian ishi trasese cizmele. CAMIL PETRESCU O. I 556. Tragetzi lele cununa Cam pe ochi cam pe sprincene. JARNÍKBIRSEANU D. 17. 4. Tranz. (Cu privire la anumite fluide energii) A abate din drum pentru a aduce in directzia voita. Am pus la cale apoi k sa traga in ograda shi izvorul ce era aproape. DRAGHICI R. 165. 5. Tranz. A intinde a incorda a smuci sfori fire sau obiecte facute din astfel de materiale apucind de unul din capete. Constantin trase scurt shi cu putere hatzurile de fringhie. DUMITRIU N. 247. Cu murgul tragind de friu. TEODORESCU P. P. 640. Trage atza cit sa nu se rupa. ◊ Expr. A trage sforile = a unelti in ascuns a pune ceva la cale prin intrigi uneltiri. Take Georgescu tragea sforile cultivind un vag spirit corporatist. PAS Z. I 301. 6. Intranz. A avea greutatea de... a cintari a atirna. Trage poate 800 de litre. NEGRUZZI S. I 40. Carnea ei putea sa traga 40 oca. DRAGHICI R. 84. Din cinci sute buzdugane Alegea unul mai mare La cintar k mil punea Cinci sute oca tragea. ANT. LIT. POP. I 342. ◊ Fig. Ce trage parerea domnului? E hotaritoare. DELAVRANCEA O. II 259. ◊ Expr. A trage (greu) in cumpana v. cumpana (2). 7. Tranz. A infige (in frigare in tzeapa sau in alt corp ascutzit). Il trag in lancie k pun iepuren frigare. CARAGIALE O. III 144. Le presara cu sare SHi le tragentro frigare. JARNÍKBIRSEANU D. 456. 8. Tranz. A duce a cara a tiri dupa sine. Am tras bushtenii in Copca. GALACTION O. I 62. Cind se intoarse... trase dupa el un shervet. C. PETRESCU I. I 13. Eu trag grapa dupa mine; Eu o trag shi ea nu vine. JARNÍKBIRSEANU D. 429. ◊ Expr. A trage (sau refl. impers. a se trage) targa pe uscat = a o scoate greu la capat a o duce greu; a trage pe dracul de coada. Pina prin postul mare uneori de bine de rau se mai tragea targa pe uscat. PAS Z. I 131. A trage un picior (sau piciorul) = a shchiopata. Paraschiv circiumarul tragea un picior shishi pusese singur firma «La shchiopul». PAS Z. I 54. Pashea tragind piciorul incet dar pea lui fatza Zbura k o lumina de glorie mareatza. ALECSANDRI P. A. 210. 9. Tranz. Fig. A aduce dupa sine a provoca a isca a atrage. Cea mai mica mishcare produsa in vreuna din aceste natzionalitatzi trage dupa sine imediata convulsiune a tuturor celorlalte. HASDEU I. V. 127. Toata fapta trage dupa sine rasplata sa. BALCESCU O. I 140. 10. Tranz. (Despre animale de tractziune) A face sa mearga un vehicul; a duce. Duman shi Viorica impodobitzi cu flori de tei trageau mindri carul incarcat. BUJOR S. 35. ◊ (Poetic) O cojitza de aluna trag locuste podul scutur. EMINESCU O. I 87. ◊ Intranz. Caii trageau greu la deal cu giturile spinzurind cu narile aburind. DUMITRIU N. 145. Indemna blind shi staruitor vacile care trageau din rasputeri incovoindushi spinarea. REBREANU I. 93. Boii nu trag nici mai tare nici mai incet. GIRLEANU L. 38. ◊ Expr. A trage la jug v. jug. 11. Tranz. Fig. A indura a suporta a patimi. Statea acum gindinduse cu groaza la pedeapsa ce urma so traga pentru adormirea la post. MIRONESCU S. A. 75. Cit am tras cu boala lui numai inima mea shtie. VLAHUTZA O. A. 428. Ai sa tragi inca multe nacazuri. CREANGA P. 222. Deash mai trage citeam tras Eu de tine nu ma las. TEODORESCU P. P. 308. ◊ Expr. A trage o spaima = a se speria foarte tare. ♦ A suporta consecintzele unei gresheli ale unei fapte rele; a ispashi. Ii veni rindul shi lui SHtefan Furtuna veteranul sashi traga pacatele. MIRONESCU S. A. 24. Zi shi dta k ai avut sa tragi un pacat stramoshesc. CREANGA P. 220. ◊ Absol. Capul face capul trage. 12. Tranz. A indrepta shi a opri un vehicul o ambarcatzie la un loc fix de statzionare (de obicei pentru k oamenii sa se poata urca sau cobori). Am tras binishor luntrea la tzarm linga nishte stuharishuri. V. ROM. octombrie 1953 24. Stoica se scarpina iar in cap shi iscusit trase poshtalionul linga pridvorul cu geamlic. CAMIL PETRESCU O. I 179. ◊ Absol. Zi vezeteului sa traga la scara. ALECSANDRI T. 297. 13. Intranz. A poposi a se opri (la o casa) pentru a fi gazduit; a se instala undeva pentru un timp limitat. Trasera la un han urit. SADOVEANU O. VII 78. Anuntzama din vreme cind vii. Tragi la mine negreshit. CARAGIALE O. VII 263. Imi pare rau k nu trage aci in gazda directorul. ALECSANDRI T. I 275. ♦ A se opri (cu un vehicul) la un adapost. Am tras cu carutza sub un plop mare. CREANGA O. A. 97. ◊ Tranz. Sub streshinile acelea puteai trage shi o carutza. DUMITRIU P. F. 48. 14. Refl. A se tiri a merge cu greutate. Abia se putu trage pina acasa de nacaz. RETEGANUL P. II 55. Sosi shi tziganul cu biata baba care abia se tragea de batrinetze shi de slabiciune. SBIERA P. 118. Copii mici de se trag inca pe brinci. SHEZ. IV 135. 15. Refl. (Urmat de determinari locale introduse mai ales prin prep. «la») A se duce (minat de o dorintza) a se indrepta spre o tzinta. [Copiii] iar se trageau la mal. SADOVEANU O. VIII 136. Dau de o fintina in cale shi boii sa trageau catra ea semn k le era sete. RETEGANUL P. V 31. ◊ Fig. Na ramas iniman mine SHi cita a mai ramas Toata la neica sa tras. HODOSH P. P. 40. ◊ Intranz. TZineam ceaslovul deschis shi cum erau filele cam unse trageau mushtele shi bondarii la ele. CREANGA O. A. 35. 16. Intranz. Fig. A tinde spre a se simtzi atras catre. Nam ce zice tragi la bine. PAS Z. I 168. Cum trage puiul la closhca asha sa traga ei la casa. SEVASTOS N. 261. Vezi dacai militar tot la vitejie trage. ALECSANDRI T. I 72. Omul la om trage shi vita la vita. PANN P. V. I 13. Banul la ban trage. ◊ Refl. Se bucura grozav cind vedea k ma trag la carte. CREANGA O. A. 38. ♦ (Urmat de determinari introduse prin prep. «a») A tinde spre a prevesti (o anumita stare). Obosite shi tragind a moarte ele [apele] nici nu incearca sa se trezeasca din somnul greu care lea cuprins. BOGZA C. O. 156. Jachetele lui calcate zilnic trageau a mare. BASSARABESCU S. N. 41. Cel ce maninca din mina trage a saracie. SHEZ. XII 164. 17. Refl. (Invechit shi arhaizant) A se retrage din locul unde se afla p. ext. din institutzia postul colectivitatea din care face parte. Soldatzii se trageau indarat in dezordine. DUMITRIU N. 112. Razashul se trase la cuibul de pe Raut. SADOVEANU O. VII 100. Apoi moi trage de la sfat mariata. DELAVRANCEA O. II 89. Domnul meu sa te tragi. Ashtept pe imparat. ODOBESCU S. I 250. Ma facu sa ma trag de la fereastra. NEGRUZZI S. I 58. Navala se trase inapoi spaimintata de piepturile goale a vitejilor. RUSSO O. 34. ◊ Tranz. Domnu abate sa traga pre bezadele de la shcoala publica. KOGALNICEANU S. 64. ◊ Expr. Ashi trage mina de deasupra cuiva = a inceta de a mai ocroti pe cineva; a parasi. Imparatzia ishi trage de deasupra lui mina. SADOVEANU Z. C. 251. ♦ (Despre ape) A se retrage. Apa heleshteului se trase intro parte shi intralta. ISPIRESCU L. 37. Riul inapoi se trage... muntzii virful ishi clatesc. ALEXANDRESCU M. 14. A inceput atmosfera a sa linishti valurile marii a sa alina... apa a sa trage la matca ei. DRAGHICI R. 112. II. 1. Tranz. A lua a scoate; a smulge. Ii trage inelele din deget. ISPIRESCU L. 109. ◊ Fig. Dsa de la aceasta conceptzie prima trage un plan pentru o drama. GHEREA ST. CR. II 267. Subiectele mai tutulor acestor productzii au fost trase din istoria natzionala. CARAGIALE O. III 221. ◊ Expr. A trage concluzii v. concluzie. A trage foloase din (sau de pe urma) = a folosi de pe urma. A trage un profit = a profita. A trage invatzaminte din (sau de pe urma) = a invatza (dintro experientza). ♦ (Cu complementul «dintzi» «masele») A extrage. Nici un doctor nu tragea maselele mai repede shi fara durere k dinsul. REBREANU I. 120. 2. Tranz. A scoate (o arma) din teaca (pentru a incepe lupta). Zacea pe pietre Lara cu spada linga el Pe jumatate trasa. MACEDONSKI O. I 263. Credetzi k trage spada sa pedepseasca repede pe acei cutezatori? CARAGIALE O. III 256. 3. Tranz. (Cu privire la un lichid) A scoate (dintrun recipient) a extrage. Se duce la putz trage apa umple o galeata. DUMITRIU P. F. 60. Ia tragetzimi incoa citeo cinzeaca de la cep. ODOBESCU S. I 84. ◊ (Poetic) Trage miere dintro planta fara beteji pe floare. CONACHI P. 278. ◊ Expr. A trage vinul de pe drojdie = a scoate vinul limpezit din vasul in care shia depus drojdia. A trage bautura in sticle = a scoate bautura dintrun vas mai mare shi a o turna in sticle. 4. Tranz. (Cu privire la puroi la copturi etc.) A face sa se colecteze sa se stringa. Satzi dee mnealui ce are acolo... sa traga o coptura. POPA V. 148. 5. Tranz. A lua (cu fortza) a obtzine (cu dificultate). Andrii Popa hotz barbat! Zi shi noapte de calare Trage bir din drumul mare. ALECSANDRI P. I 36. Bezadelile shi Vogoridi au a trage banii lor de la pastorul la inceputul fieshtecarei luni. KOGALNICEANU S. 129. Mai adastama nitzel K sami dau socoteala K sami trag simbrioara. TEODORESCU P. P. 668. ♦ A lua indarat a retrage. Cind ieshi boierul din tovarashia dumitale ishi trase partea lui 20000 de galbeni. DELAVRANCEA O. II 278. ♦ A retzine. Nici ei nu maninca... shi trag shi plata lucratorilor. RETEGANUL P. V. 55. 6. Intranz. Fig. (In expr.) A trage cu urechea = a asculta pe furish pentru a prinde zgomote ushoare sau vorbe shoptite; ashi incorda auzul ashi ascutzi urechea. Nevestele trag cu urechea se folosesc de intuneric shishi dau cu cotul chicotesc cind prind citeo frintura din vorba unchiashului. SP. POPESCU M. G. 24. TZrase cu urechea shi simtzi k cineva jumuleshte pomul de mere. ISPIRESCU L. 74. Trage cu urechea shi aude bine k sapropie drumetz. CARAGIALE O. III 52. (Tranz.) Toate acestea leau tras Pepelea cu urechea. SBIERA P. 17. A trage cu ochiul (cu ochii sau cu coada ochiului) = a se uita pe furish a privi din fuga fara a fi observat. Prizonierul ishi fuma pe furish tzigara tragind cu coada ochiului la fatza aspra a sergentului. SADOVEANU O. VI 15. Tot trag cu ochii la pojijia casei. SEVASTOS N. 51. Tragea cu coada ochiului spre a vedea daca o baga in seama cei de primprejur. ISPIRESCU U. 21. Intratzi in codru shi tragetzi cu ochiul; nu cumva itzi zari zmei pe dupa copaci! ALECSANDRI T. I 426. (Tranz. rar) A intors capuncolo shi a inceput sa bea din tzigara... Dar ma tragea cu coada ochiului. CARAGIALE O. I 47. ( Regional) A trage de seama = a baga de seama. Fata mai k leshina de bucurie dar iarashi trase de seama shi multzami oamenilor. RETEGANUL P. II 68. 7. Tranz. A inspira a respira; a inhala. Tragea cu lacomie pe nari mireasma ascutzita. SADOVEANU O. VIII 13. Tragea aerul rece al noptzii adinc pina in fundul plaminilor. BART E. 56. ◊ Expr. Ashi trage sufletul (sau rasuflarea) = a respira (greu). Navea puteren el sashi traga Nici sufletul. COSHBUC P. I 243. Ishi trase sufletul adinc shi cu placere. CONTEMPORANUL IV 83. (Intranz.) A trage de moarte (sau a trage sa moara) = a se zbate in chinurile mortzii ashi trai ultimele clipe; a fi pe moarte. Seara primisera vorba in sat k vitele lor aflate pe culmile Hashmashului Mare sint bolnave shi trag sa moara. BOGZA C. O. 25. Cind tragea tata de moarte ma chemat la patul lui. RETEGANUL P. V 80. Leul cel infricoshat... trage de moarte shii aproape de sfirshit. TZICHINDEAL F. 8. Barbatu mii dus la moara Soacramea trage sa moara. HODOSH P. P. 50. ♦ (Cu complementul «tutun» «tabac» p. ext. «ciubuc») A fuma a priza. Intreaba pe un arnaut care tragea ciubuc la alta masa. CARAGIALE O. III 43. Iar i tragi tiutiun soro? ALECSANDRI T. I 175. Dragu mii baditza drag Care nu trage tabac. JARNÍKBIRSEANU D. 409. ◊ Absol. Tutunul este o otrava... Da tu de ce tragi mantrerupe maiorul. CARAGIALE M. 131. ◊ Intranz. Vasile statea in margine tragind din tzigara shi simtzea cum i se lipeshte limba uscata de cerulgurii. DUMITRIU N. 230. A tras iar adinc din pipa. SADOVEANU N. P. 27. Soarbe din cafea mai alene trage din tutun mai greoi. BASSARABESCU V. 36. 8. Intranz. (Despre aparate sau instalatzii de ardere) A arde bine a avea tiraj. De dimineatza se facuse foc la inceput soba nu tragea shi tot fumul ieshise in odaie. VLAHUTZA O. A. 296. 9. Tranz. (Folosit shi absolut) A sorbi a inghitzi a bea bauturi alcoolice. Ceva rom baiete rusesc tare detzi crapa maseaua! Trage un git shi te dezmortzeshte. SADOVEANU O. VI 31. Primarul Ion Pravila se abatea mai des sa traga citeo tzuica. REBREANU R. II 309. SHtii ce?... Nar fi bine oare sa tragem shi noi o dushca? ALECSANDRI T. I 91. ◊ (Intarit prin «pe git») De necaz trasera bautura pe git shi cei care se aflau in preajma ofitzerilor. PAS Z. IV 75. ◊ Expr. A trage la masea (sau la mustatza) = a bea mult alcool a fi betziv. (Cu parafrazarea expresiei) Cind tragi sorcovetzii la musteatza de ce nu te olicaieshti atita? CREANGA A. 17. III. Tranz. A trasa a marca a desena a duce a cresta (linii semne contururi). Cu un creion lat continua sa traga linii pe o scindura. C. PETRESCU I. II 181. Zugravelile ce inchipuiau razboaiele lui Moamet... ereau trase de miini ingereshti. GORJAN H. IV 155. ◊ (Poetic) Fluviul curge domol tragind in jurul orashului o panglica lata de ape turburi shi grele. BOGZA M. S. 19. [Acest stat] ale carui hotare le trasese cu sabia sa. BALCESCU O. II 289. De la casa pina la casa tot funii shi atze trase (Drumul). GOROVEI C. 136. (Refl.) Vine albastre se trageau pe fatza ei alba k o marmura vie. EMINESCU N. 4. ◊ (In contexte figurate) Soarta a tras o dunga brutala peste combinatziile lui. REBREANU R. I 46. ◊ Fig. (Despre trasaturile fetzei mai ales despre ochi shi despre sprincene) Chiar de nar avea sprincenile trase k din condei... tot nar da cu foitza shi cu muc de luminare. DELAVRANCEA S. 9. Pe deasupra ochilor Trasai peana corbilor. JARNÍKBIRSEANU D. 136. ◊ Loc. adj. Tras cu sfoara (sau cu fringhia) = aliniat cu ajutorul unei sfori bine intinse. Ulitzile orashelor europeneshti trase cu sfoara au multa monotonie. NEGRUZZI S. I 69. Toate drumurile sint trase cu fringhia casale in linie. KOGALNICEANU S. 4. ◊ Expr. A trage (o) brazda = a ara. Cite un plug se mishca incet tragind o brazda adinca. BOGZA C. O. 153. Hai ho tza ho Bourean Trage brazda pe tapshan. ALECSANDRI P. P. 168. IV. 1. Tranz. (Folosit shi absolut) In diverse procese de munca in diverse operatzii sau in actziuni care presupun un efort fizic. V. da³ (I 10). A trage la rindea = a netezi cu ajutorul rindelei. A trage (o tzesatura) la piua = a supune (o tzesatura) unei operatzii mecanice cu ajutorul ciocanelor pivei (pentru a o face deasa shi pisloasa). Caltzunii... sint trashi la chiua shis cu dungi roshii. SHEZ. IX 34. A trage la tipar = a tipari. A trage la shapirograf = a imprima cu ajutorul shapirografului. (Familiar) A trage (pe cineva) in poza = a fotografia. A trage pe piatra (sau pe amnar pe curea etc.) = a ascutzi. Urita vreme grai mosh Matei tragind apasat peo curea o custura. MIRONESCU S. A. 41. Palosh din teaca scotea pe amnar k mil tragea. TEODORESCU P. P. 668. A trage pe calapod = a intinde pe calapod. A trage cu acul = a coase a broda. Cindui trage cu acul sa se rumpa bumbacul. JARNÍKBIRSEANU D. 347. A trage cu coasa = a cosi. Ma usuc k cucuta Cind o tragi cu coasa. SEVASTOS N. 164. Unde tirg erea mai bun Tragi cu coasa sa faci fin. TEODORESCU P. P. 488. (Intranz.) A trage la rame la (sau din) lopata = a visli. Adam shi cu Trofim nu trageau la rame. DUMITRIU P. F. 4. Mindrul trage din lopata Trece Dunarea indata. ALECSANDRI P. P. 51. A trage in dintzi = a mesteca. Friptura tare de no puteau trage in dintzi. SHEZ. I 234. A trage in fushalai (sau in piepteni) = a daraci. Dute shi vezi de trage pina in sara in fushalai lina care tziam pregatito. SADOVEANU B. 19. ♦ A toarce. Lasa pinza sa mai steie K miai torso prin cosire SHi miai traso prea subtzire. MARIAN S. 97. Din caier tragind Din ochi lacramind. SEVASTOS C. 296. ♦ A trece prin... a viri prin... a petrece. Ishi trase unghiile prin barba rara. C. PETRESCU R. DR. 130. ◊ Expr. A trage banul (sau gologanul) prin barba = a freca de barba un ban cishtigat (cu credintza superstitzioasa k acest gest atrage bogatzia). Tragind gologanul prin barba shi bagindul in buzunar. PAS Z. I 104. Tras prin (printrun sau k prin) inel sau (mai rar) tras prin margea se spune despre o persoana cu trupul subtzire mladios gratzios. Trupushorui gingashel Parea tras pintrun inel. ALECSANDRI P. I 91. Cine mia vazut Mindru ciobanel Tras printrun inel. ANT. LIT. POP. I 331. Mindra nalta suptzirea Parcai trasa prin margea. JARNÍKBIRSEANU D. 41. (Refl.) A se trage la fatza = a slabi a avea figura obosita palida a arata rau. Flacaul incepea sa doarma mai putzin shi sa se traga la fatza. SADOVEANU B. 171. 2. Tranz. A deforma plastic un material ductil facindul sa treaca printro filiera pentru a obtzine bare sirme sau tzevi. 3. Tranz. (Familiar de obicei construit cu dativul etic; cu sensul precizat de determinari) A face (ceva) din plin cu multa energie cu pasiune cu vioiciune. Trag o hora de tremura pamintul. SEVASTOS N. 82. Apoi au tras o nunta romineasca care a tzinut doua saptamini. RETEGANUL P. V 44. Pacat k nu sintetzi shi voi aici sai tragem penfundate un chef la caldurica. CARAGIALE O. VII 20. Miau tras o frecatura buna cu otzet de leushtean. CREANGA A. 15. Ii tragem un stos in astaseara? ALECSANDRI T. 1702. (Absol.) Va sa zica i tragi la gazeta zdravan... C. PETRESCU C. V. 125. ◊ Expr. A trage un somn (sau un pui de somn) sau a trage (la) soamne (sau la aghioase) = a dormi (adinc). Am tras cu totzii un pui de somn spre ziua. STANCU D. 178. De la Ieshi shi pinaici mai k nici nai cind trage un somn bun shiai ajuns. MIRONESCU S. A. 133. Sa pus sai traga la soamne. CARAGIALE O. III 50. Dupa ce team gazduit... tu gogeamite flacau in putere sai tragi la aghioase. id. ib. 55. Ai trage (cuiva) butucul v. butuc. A trage condeiul v. condei. A trage (cuiva) chiulul v. chiul. (Intranz.) A trage la fit v. fit. ♦ A cinta a striga puternic. Flacaii trageau chiote de rasunau vaile. BUJOR S. 39. Cu totzii intrun glas i trasera un cintec haiducesc de clocoteau vaile. VLAHUTZA O. A. I 152. Privighetorile prin cringuletzele inflorite tragea nishte geamparale detzi lua auzul. ISPIRESCU L. 292. ◊ Expr. A trage o gura = a certa cu asprime a mushtrului. El se mai shi obraznicise cind stapinusau ia tras o gura. SLAVICI N. I 234. ◊ Intranz. Dodata auzi nishte balauri de lautari tragind din viori de gindeai k maninca foc. ISPIRESCU L. 109. Eu cind trag din cimpoi... sar caprioarele de se prapadesc. ALECSANDRI T. 243. 4. Intranz. (In expr.) A trage cu coada ochiului (mai rar cu geana sau cu mustatza) = a face un semn discret Flacaiishi trag cu geana Rid apoi shi ei. COSHBUC P. II 56. El i trase cu mustatza iara ei i facu inima sfirr! ISPIRESCU U. 119. Mai zimbitzi soro draga... mai tragetzi cu coada ochiului... k altele. ALECSANDRI T. I 160. 5. Tranz. A da o lovitura a bate a plesni. Pui acum detzi trage la talpi atita cit nu potzi duce. ISPIRESCU L. 178. ◊ Absol. (Cu indicarea instrumentului actziunii) Au inceput amindoi sa zbiere shi sashi tragan cap cu toiegele. CARAGIALE O. III 200. Fiul craiului i shi trage atunci cu friul in cap. CREANGA P. 195. ◊ (Instrumentul actziunii este complement direct) Imi trageai palme demi venea ametzeala. DUMITRIU N. 128. Zicind acestea Dardarot ia tras un picior. CARAGIALE O. III 50. Ciocoieshu satului... Trage pinteni calului. MARIAN S. 175. 6. Intranz. A descarca o arma spre tzinta a face k glontzul sageata etc. sa porneasca spre tzinta. Soldatzii incepura sa traga. DUMITRIU N. 141. La inceput tragem totzi cu furie. CAMIL PETRESCU U. N. 321. Daco veni ursul trage fara temere. BOLINTINEANU O. 330. Copii tragetzi... eu vreu astazi sa mantrec in arc cu voi. ALECSANDRI P. I 33 ◊ (Cu indicarea tzintei) Eram pe cimp azi amindoi shi trageam la becatze. DUMITRIU B. F. 39. Trage cineva din noapte in noi. CAMIL PETRESCU U. N. 267. ◊ (Cu indicarea instrumentului actziunii) Un vinator trage cu pushca. SADOVEANU O. VIII 179. Tragind mereu din carabina Sariran front. COSHBUC P. II 40. ◊ Tranz. (Instrumentul actziunii p. ext. detunatura focul etc. devin complemente directe) Trasera focuri de pushca in aer. DUMITRIU N. 12. Aprozii trag citeva sagetzi. DELAVRANCEA O. II 140. Cadinele trageau pushti shi pistoale dupa ferestre. GHICA S. 19. 7. Tranz. A freca o regiune a corpului in scopuri terapeutice; a masa. Venii sa ma tragi nitzel pe spate k nu mai pot. STANOIU C. I. 188. La purcelul il scalda il trage frumushel cu untura din opaietz pe la toate incheieturile. CREANGA P. 76. ◊ Intranz. (Cu determinari indicind boala shi introduse prin prep. «de») SHtie sa traga de gilci. CARAGIALE O. III 47. V. Intranz. (Despre vint) A bate (incet) a sufla (ushor). Tragea un vint subtzire dinspre balta. SADOVEANU O. I 27. Tragea un vintishor care abia adia. ISPIRESCU L. 6. Vremea e frumoasa dar cam ger!... Trage un vint rece «de ustura». RUSSO O. 152. ♦ Tranz. (Despre un curent de aer) A invalui a cuprinde (pe cineva) provocindui o senzatzie de racoare brusca shi neplacuta (care poate cauza imbolnavirea). Sa nu te traga raceala duduie! C. PETRESCU R. DR. 79. ◊ (Prin metonimie) Ma tras shi fereastra. CARAGIALE O. I 60. VI. Refl. 1. A descinde din... a fi din neamul... a fi urmashul... Nu contenea a dovedi cui vrea shi cui nu vrea sal asculte k se trage direct din Porfirogenitzii Bizantzului... C. PETRESCU A. R. 11: Se tragea shi el din vitza de imparat. ISPIRESCU U. 8. De se trag din neam mare Asta e o intimplare. ALEXANDRESCU M. 321. ◊ (Tranz. in expr.) Ashi trage neamul din... v. neam. ♦ A fi originar din... Dupa mama se tragea din Pipirig. SADOVEANU E. 103. 2. A proveni din... a fi provocat de... Din asta i sa tras shi moartea CARAGIALE O. III 101. A pomeni ea baba mea cite zilishoarea avea de nacazul acesta k numai din pricina ei mi se trage. CREANGA P. 128. ◊ Tranz. Orashul Constantinopole sha tras marirea lui de la un Constantin. BALCESCU la TDRG.

tráge (ashi) vb. III Ashi cladi sau cumpara ceva de obicei cu mijloace nu tocmai licite mai ales de catre noii imbogatzitzi de dupa 1989 ◊ „Am primit aurul inapoi [tziganii] neam tras casele astea cum sa nul votam pe Iliescu [...]” R.l. internatz. 28 XI 94. ◊ „SHmecherii shiau tras vile mashini shi costume in valuta.” R.lit. 35/94 p. 24; v. shi Expr. Mag. 19/95 p. 2

A TRÁGE trag 1. tranz. 1) A mishca spre sine sau spre alt punct apucand de un capat de un maner sau de altceva. ~ dulapul. ◊ ~ pe sfoara a pacali; a inshela. ~ la raspundere a cere k cineva sa dea socoteala pentru faptele sale. ~ sapa a) a prashi; b) a munci din greu. 2) (persoane animale de tractziune mashini etc.) A face sa se mishte ducand dupa sine; a tari. Locomotiva trage vagoanele. ~ jugul a munci din greu. A(shi) ~ piciorul ~ cu piciorul (pe la cineva sau pe undeva) a intra din cand in cand pe la cineva sau pe undeva. 3) (obiecte de imbracaminte sau de incaltzaminte) A imbraca potrivind in graba pe corp. ~ pantalonii. 4) (linii urme brazde etc.) A imprima pe o suprafatza plana. 2. intranz. 1) (despre drumetzi calatori etc.) A se opri pentru un timp; a face un popas. ~ la han. 2) (despre instalatzii de ardere sau de ventilare) A asigura evacuarea normala a gazelor de ardere sau a aerului viciat. Soba trage bine. 3) A lansa un proiectil (cu ajutorul unei arme). ~ cu pushca. /<lat. trahere

A SE TRÁGE ma trag intranz. 1) (despre fiintze) A se mishca abia tarandushi corpul; a se deplasa anevoie. Ranitul se trase pana la transhee. ◊ ~ la fatza (sau la chip) a) a slabi; b) a arata rau (obosit palid etc.). 2) Ashi avea originea; a descinde. 3) A proveni a descinde din... /<lat. trahere

trage v. (activ) 1. a mishca spre sine sau dupa sine: a trage masa mai incoace boii trag plugul; a trage de maneca a provoca de a spune: tot ce are pe inima; 2. a trage prin aspiratziune: a trage vin din bute; a trage tutun a fuma; a trage cu urechea a asculta cu luare aminte; a trage la masea a bea; 3. a respira greu: ashi trage sufletul; a trage de moarte a fi in agonie; 4. a face sa iasa a scoate: a trage sabia din teaca a trage cishmele; fig. a trage folos; 5. a lungi a intinde tare: a trage o funie a trage de urechi; 6. a desena: a trage o linie; 7. a tipari: a trage o carte in mii de exemplare; 8. a lua intr’o doara: a trage la sortzi; a trage o politza a adresa cuiva plata ei; 9. a arunca sagetzi a descarca o arma de foc: a trage cu arcul sau cu pushca a trage cu tunurile; 10. a da repede: a trage o injuratura o palma; 11. a face: a trage un somn un chef; 12. a suporta a suferi urmarile (obishnuit rele): capul face capul trage; fig. a trage nadejde necaz; 13. a indemna: nul trage inima la nimica; 14. a chema inaintea justitziei: a trage in judecata; 15. a face sa sune tragand: a trage clopotele; 16. a scoate sunete: a trage din vioara; 17. a face masaj: l’a tras pe tot corpul.║ (neutru) 1. a sufla tare (de vant); 2. a fi un curent de aer: casa asta trage; fig. a trage a saracie; 3. se zice de soba cand arde bine; 4. a fi greu a cantari: a trage ia cumpana; 5. a se opri in treacat: a trage in gazda. ║ (reciproc) 1. a se retrage: s’a tras la casa lui CR.; 2. a avea origina a se cobori: se trage din neam mare GR. Al.; 3. fig. a proveni: nu voiu sa tzi se traga moartea dela mine CR. [Lat. TRAHERE].

tráge in piept loc. vb. A inshela a mintzi ◊ „El ne «trage in piept» [k are 70 de ani] fiindca de fiecare data el implineshte numai douazeci de ani.” Lit. 1213/96 p. 1. ◊ „Cum au tras fratzii Paunescu in piept Renelul” R.l. 15 XII 96 p. 9

tráge la xérox loc. vb. 1978 A reproduce cu xeroxul v. xerox (R. Zafiu in R.lit. 35/94 p. 9)

trag tras a tráge v. tr. (lat. tráhere tractum a tiri de unde pin anal. cu culegcules dregdres s’a facut tragtras; it. trarre pv. fr. traire cat. traure sp. traer pg. trazer). Tiriĭ aduc spre mine saŭ dupa mine: imĭ trag scaunu spre masa calu trage carutza (locomotiva vagoanele remorcheru shlepurile). Scot: a trage sabia din teaca cizmele din picĭoare (a trage cizmele in picĭoare a te incaltza cu ele). Scot sugind cu gura saŭ cu pompa: a trage vin din butoĭ; a trage cĭubuc tutun (adica „fum de tutun” a fuma). Apuc shi intind putzin: la tras de picĭor k sa se scoale de urechĭ fiindca era obraznic. Scot din urna la noroc: a trage sortzĭ. (A trage sortziĭ inseamna shi „a te prezenta la serviciu militar” unde in ainte te recruta daca trageaĭ un numar maĭ mic de cit micu contingent necesar shitzĭ dadea drumu daca trageaĭ un numar maĭ mare). Scot din mashina tipografica: a trage o mie de exemplare dintr’o carte. Insemn duc pe pamint orĭ pe hirtie: a trage o brazda cu plugu un hotar o linie pe hirtie. Frec masez: la tras pe (saŭ la) picĭoare k sa se dezmortzeasca. Arunc sagetzĭ din arc (tragind de coarda) gloantze din pushca (tragand de pedica): a trage sagetzĭ gloantze cartushe ghĭulele. Adresez aplic (lovesc) orĭ scot (sunete): a trage cuĭva o injuratura saŭ o palma (un cutzit un glontz) a trage un cintec saŭ un plins (V. taxim). Fac ma apuc de: a trage un chef un somn. Atrag chem: s’a dus undel trage inima. Chem aduc traduc: la tras in judecata. Sufer patzesc: deash maĭ trage citeam tras eŭ de tine nu ma las (P. P.). Fac sa raceasca: m’a tras curentu shi am racit. A trage clopotele a apuca de funia lor shi a le face sa sune (fig.) a lingushi a te gudura a face curte (pin aluz. la clopotele care se trag la biserica in onoarea unuĭ preut maĭ mare). A trage folos a profita. A trage de mineca pe cineva (fig.) a te tzinea dupa el cu oferte. A trage nadejde a nadajdui: trage shi el nadejde k spinu de barba shi prepelitza de coada. Atzĭ trage pacatu cu un lucru a suferi cu el dupa ce laĭ acceptat. A trage o politza asupra cuĭva a emite o politza pe numele luĭ. Atzĭ trage sufletu a rasufla: era o imbulzeala de nu puteaĭ satzĭ tragĭ sufletu. A trage in tzeapa a pune in tzeapa (un supliciŭ medieval). A trage usha dupa tine a o in chide. V. refl. Ma retrag: a se trage la munte apele s’aŭ tras. Ma scobor am originea: Romaniĭ se trag din Romanĭ. Provin rezult: din boala ceĭa i s’a tras moartea. Tind ma indrept: acest copil se trage la invatzatura. V. intr. Min poposesc pe noapte: a trage la han. A avea curent bun shi a face sa arda bine focu: soba asta trage bine. E curent de aer shi potzĭ raci: odaĭa asta trage. A emite raceala: acest zid trage. Am greutate4 apes in cantar: acest sac trage zece chilograme trage mult (saŭ greŭ) la cantar. A trage a a tinde a a calca a: acest copil trage a soldat; apa trage la matca shi mojicu la teapa. A trage cu a da cu a lovi cu: a trage cu cĭocu cu toporu cu pushca cu tunu cu gloantze cu cartushe. A trage cu ochĭu a te uĭta pe furish. A trage cu urechea 1. a asculta pe furish 2. a asculta atent un zgomot care nu se aude lamurit. A trage de moarte a trage sa morĭ a fi aproape de ultima suflare de moarte. A trage in gazda a poposi la cineva k sa dormĭ. A trage la masea a bea a fi betziv. A trage pe sfoara a inshela a escroca.

tráge (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. trag imperf. 3 sg. trageá perf. s. 1 sg. traséi 1 pl. tráseram; part. tras

tráge vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. trag imperf. 3 sg. trageá perf. s. 1 sg. traséi 1 pl. tráseram; part. tras

TRÁGE vb. 1. v. tari. 2. v. intinde. 3. a infige. (~ in tzeapa.) 4. v. smulge. 5. v. suna. 6. a cobori a lasa. (A ~ perdelele.) 7. v. incuia. 8. v. feri. 9. v. sufleca. 10. v. dezbraca. 11. v. imbraca. 12. v. descaltza. 13. v. incaltza. 14. v. indesa. 15. v. absorbi. 16. v. inspira. 17. v. inhala. 18. v. priza. 19. v. sufla. 20. v. bea. 21. v. frictziona. 22. v. masa. 23. v. ascutzi. 24. v. arunca. 25. v. bate. 26. v. descarca. 27. v. izbi. 28. v. tipari. 29. v. trasa. 30. a da (rar) a aplica (fam. fig.) a arde a carpi a lipi. (Ia ~ o palma.) 31. ai plesni (fam. fig.) ai croi. (Ii ~ una peste obraz.) 32. v. poposi. 33. a manea (pop.) a salashlui (reg.) a salashi (prin Transilv.) a masalui a salui (inv.) a conaci a salashui. (A ~ acolo vreo doua zile.) 34. v. instala. 35. v. slabi. 36. v. descinde. 37. v. proveni. 38. v. indura.

TRÁGE vb. v. avea cauza cantari deriva extrage face fuma pricinui produce proveni provoca retrage rezulta scoate veni.

trage vb. v. CAUZA. CINTARI. DERIVA. EXTRAGE. FACE. FUMA. PRICINUI. PRODUCE. PROVENI. PROVOCA. RETRAGE. REZULTA. SCOATE. VENI.

TRAGE vb. 1. a tiri a tirii a tirshii (reg.) a tagirtza. (A ~ ceva dupa sine.) 2. a incorda a intinde a tensiona. (~ firele textile.) 3. a infige. (~ in tzeapa.) 4. a smulge. (A ~ un cui cu cleshtele.) 5. a suna. (Te rog sa ~ clopotzelul.) 6. a cobori a lasa. (A ~ perdelele.) 7. a inchide a incuia a pune. (A ~ zavorul la usha.) 8. a se feri. (Sa ~ repede intro parte.) 9. a indoi a rasfringe a ridica a sufleca a sumete (reg.) a sumeca a supune (prin Munt. shi Dobr.) a sumeteca. (Ishi ~ minecile poalele.) 10. a (se) dezbraca a scoate (pop.) a lepada (inv.) a (se) dezveshti (fam.) a (se) dezechipa. (~ camasha de pe tine.) 11. a imbraca a pune. (~ camasha pe tine.) 12. a descaltza a scoate (reg.) a descultza. (~ pantofii din picior.) 13. a(shi) incaltza a(shi) pune. (Ishi ~ bocancii.) 14. a baga a indesa a infunda a viri. (~ caciula pe cap.) 15. a absorbi a aspira a incorpora a inghitzi a resorbi a sorbi a suge. (Pamintul ~ apa de precipitatzii.) 16. a aspira a inspira. (~ cu nesatz aerul in piept.) 17. a aspira a inhala. (~ pe nari o substantza medicamentoasa.) 18. a priza (Mold.) a sfircii. (A ~ tabac.) 19. a sufla. (Te rog satzi ~ nasul!) 20. a bea (reg.) a tzucsui (fam. fig.) a pili. a suge. (E betziv ~ mult.) 21. (MED.) a freca a frictziona. (Il ~ pe spate.) 22. (MED.) a masa. (A ~ un mushchi.) 23. a ascutzi. (~ coasa pe cute.) 24. a arunca a azvirli a lansa (pop.) a slobozi. (~ sagetzi.) 25. a bate. (Arma ~ departe.) 26. a descarca (inv. shi pop.) a slobozi. (A ~ pistolul in el.) 27. a da a izbi a lovi (pop.) a pali. (A ~ cu toporul in lemn.) 28. a imprima a tipari. (A ~ 1000 de exemplare din aceasta carte.) 29. a duce a trasa. (~ linii paralele.) 30. a da (rar) a aplica (fam. fig.) a arde a cirpi a lipi. (Ia ~ o palma.) 31. ai plesni. (Ii ~ una peste obraz.) 32. a se opri a poposi a sta a shedea a zabovi. (A ~ la umbra unui stejar.) 33. a minea (pop.) a salashlui (reg.) a salashi (prin Transilv.) a masalui a salui (inv.) a conaci a salashui. (A ~ acolo vreo doua zile.) 34. a se instala. (La ce hotel ai ~?) 35. a slabi. (A se ~ la fatza.) 36. a cobori a descinde a proveni. (Se ~ din os de domn.) 37. a fi a proveni. (De unde se ~?) 38. a indura a patimi a patzi a rabda a suferi a suporta (astazi rar) a purta (inv. shi reg.) a petrece a tirpi (prin Bucov.) a joi (Transilv.) a paula (Ban.) a pesti (prin Transilv.) a pristui (inv.) a bineviea a cerca a obicni a panata (fig.) a inghitzi. (Cite na ~!)

tráge (g as) vb. A deplasa ceva spre sine. 2. A atrage a tirii a tiri. 3. A extrage a smulge a scoate. 4. A obtzine a procura. 5. A suporta a patimi a suferi. 6. A intinde a lungi. 7. A fugi a aluneca. 8. A arunca a azvirli a lansa. 9. A lovi a descarca. 10. A repeta cu zel o actziune. 11. In general a executa actziunea proprie a unui obiect de terminat; a trage cismele; a trage clopotele; ashi trage sufletul; a trage usha; a trage cu buretele; a trage cu urechia; a trage din fluier; trage in tzeapa; a trage un somn etc. 12. A aspira a inghitzi. 13. A sorbi a absorbi. 14. A bea a trage la masea. 15. (Inv.) A retrage. 16. A face masaj. 17. (Arg.) A imperechea. 18. A scoate un tiraj. 19. A face o fotografie. 20. A emite o trata. 21. A deveni tzeapan. 22. A descarca o arma de foc. 23. A se indrepta catre a merge in directzia. 24. A aspira a pretinde. 25. A avea simpatie a avea inclinatzie catre. 26. A descinde a se instala a ramine. 27. A semana a aduce cu. 28. A prezice a profetzi a da semne. 29. (Refl.) A ieshi a scapa. 30. (Refl.) A se prelungi a dura. 31. (Refl.) A descinde din a proveni a avea originea. 32. (Refl.) A purcede a rezulta. 33. (Refl.) A se retrage a retroceda. Mr. trag trashu traptu tradzire; megl. trag tradziri; istr. trǫgu trǫs. Lat. *tragere var. vulgara de la trahĕre (Pushcariu 1752; REW 8841) cf. vegl. truar it. trarre prov. fr. traire cat. traure sp. traer port. trazer. Der. tragaci adj. (bun de tras; s. m. tragator; s. n. cocosh de arma; s. n. Arg. pistol); tragator s. m. (persoana care trage; animal de tractziune; eliberator de politze; s. n. cocosh de arma; instrument de tras linii); tragatoare s. f. (curea de sha; bici cravasha; maritza scaunel de descaltzat cizmele; ureche de gheata; cocosh de pushca; vas de cereale); tragula s. f. (Olt. Banat pilnie); trasatura s. f. (faptul de a trage linie contur; urma); trasura s. f. (trasatura; urma; liniutza de unire; vehicul). Der. neol. contrage vb. dupa lat. contrahere forma rara substituita de contracta; retrage vb. dupa fr. retirer; sustrage vb. dupa fr. soustraire.

tráge trag vb. tranz. A zice a interpreta la un instrument muzical sau vocal a canta. Probabil sensul primar a fost de „a canta la vioara; a trage cu arcushul”: „Eu sami trag una de jele” (Ieud 1987). Lat. *tragere (= trahere) (SHaineanu Scriban; Pushcariu cf. DER; DEX MDA).

tráge trag vb tranz. A zice a intepreta la un instrument muzical sau vocal a canta. Probabil sensul primar a fost de „a canta la vioara; a trage cu arcushul”: „Eu sami trag una de jele” (Ieud 1987). Lat. *tragere (= trahere).

trage trag I. v. t. 1. a suferi a patimi a indura 2. a inregistra pe banda magnetica II. v. i. 1. a mana a poposi 2. a face un lucru cu mare consum de energie 3. (sport) a reprezenta un club sportiv; a evolua sub culorile unui club III. v. r. a proveni

a i se trage boala de la dop expr. (glum.) a se imbolnavi din cauza excesului de bauturi alcoolice.

a io trage la cercul maro expr. (vulg. d. barbatzi) a practica sexul anal.

a nui (mai trage) pompa expr. (er. d. barbatzi) a deveni impotent.

a o trage groasa expr. (intl.) a comite un furt de mare valoare.

a o trage sub coada (cuiva) expr. (vulg. d. barbatzi) a avea un contact sexual (cu cineva).

a se trage de shireturi (cu cineva) expr. a fi in relatzii bune (cu cineva) a fi bun prieten (cu cineva); a se purta foarte familiar (cu cineva).

a trage (cuiva) un frecush expr. 1. a certa cu asprime. 2. a bate (pe cineva).

a trage (cuiva) un toc de bataie expr. a bate foarte tare (pe cineva).

a trage (cuiva) o smeche / un zbing in barba expr. a trage (cuiva) un pumn.

a trage (cuiva) o sapuneala expr. a certa cu asprime (pe cineva) a mustra (pe cineva).

a trage (cuiva) o mama de bataie expr. a bate (pe cineva) foarte tare.

a trage (cuiva) un perdaf expr. a certa cu asprime (pe cineva) a mustra (pe cineva).

a trage (pe cineva) de limba expr. a incerca sa obtzina (de la cineva) informatzii confidentziale prin viu grai; a iscodi (pe cineva) cu intrebari facandul sa divulge involuntar un secret.

a trage (pe cineva) expr. a profita in mod exagerat de pe urma cuiva.

a trage (cuiva) clopote expr. (obs. d. barbatzi) a avea un contact sexual.

a trage bashini / vanturi expr. (vulg.) a elimina gaze intestinale / partzuri.

a trage chiulul / la fit expr. a lipsi de la shcoala sau de la serviciu; a se eschiva de la indeplinirea unor sarcini.

a trage clopotele (cuiva) expr. 1. a raspandi o shtire. 2. (d. barbatzi) a face curte unei femei.

a trage cu oblonul (la ceva sau cineva) expr. a privi a se uita.

a trage cu ochiul expr. a privi pe furish.

a trage cu urechea expr. a asculta pe furish.

a trage de timp expr. (in sport) a incerca mentzinerea scorului printrun joc pasiv.

a trage din condei expr. (d. comerciantzi ospatari etc.) a incarca o nota de plata a inshela un client prin incarcarea notei de plata.

a trage din greu expr. a depune eforturi mari.

a trage fermoarul expr. 1. a tacea (din gura) a pastra un secret. 2. (glum. in fotbal) a introduce mingea printre picioarele adversarului.

a trage in cosor expr. (obs. d. barbatzi) a avea contact sexual cu o femeie.

a trage in piept / pe sfoara expr. a inshela a pacali.

a trage in plopi expr. (la fotbal) a expedia mingea mult peste poarta adversa.

a trage in plumbi expr. (intl.) a impushca.

a trage in tzeapa expr. (vulg. d. barbatzi) a avea un contact sexual.

a trage la calendar expr. (prst.) a se prostitua peste masura din dorintza de a strange rapid o suma mare de bani.

a trage la masea / la mustatza expr. a consuma bauturi alcoolice in exces a fi betziv.

a trage la shaiba expr. 1. a se speti muncind a trudi din greu. 2. a face o munca bruta.

a trage limbi expr. (obs.) 1. a practica cunilitzia sau anilitzia. 2. a lingushi a flata.

a trage matza de coada expr. 1. a fi sarac / nevoiash. 2. a trandavi a pierde vremea.

a trage nadejde k ursul de coada expr. a nadajdui lucruri imposibil de realizat.

a trage o clantza expr. (obs.) a practica sex oral.

a trage o contra (cuiva) expr. a pacali (pe cineva) a inshela cu tupeu (pe cineva).

a trage o tzeapa (cuiva) expr. 1. a inshela (pe cineva) a escroca (pe cineva). 2. a pleca dintrun restaurant dintrun bar etc. fara a plati. 3. a nu plati suficient sau deloc pentru un bun sau pentru un serviciu.

a trage pe dreapta expr. 1. (d. conducatorii auto mai ales la somatzia politziei) a opri automobilul pe banda din dreapta (langa bordura). 2. a inceta o activitate desfashurata pe o perioada limitata de timp. 3. a se duce la culcare.

a trage pe facaletz expr. (vulg. d. barbatzi) a avea un contact sexual.

a trage pe matzele altuia expr. (intl.) a canta la vioara.

a trage ponoasele expr. a suferi consecintzele nefaste ale unei actziuni; a ramane pagubit.

a trage sforile expr. a unelti pe ascuns / cu abilitate.

a trage targa pe uscat expr. a fi stramtorat material a o scoate greu la capat.

a trage tzignale expr. (detz.) a face un apropo.

a trage un clei expr. (obs.) a practica sex oral.

a trage un cui expr. (tox.) a fuma o tzigara de marijuana.

a trage un ochean expr. (intl.) a cauta cu privirea.

a trage un tighel expr. (vulg. d. barbatzi) a avea un contact sexual.

a trage un tun expr. 1. (intl.) a da o lovitura de mare anvergura. 2. a cashtiga o suma mare la un joc de noroc.

ai trage (cuiva) la poarta expr. (glum. d. barbatzi) a avea contact sexual (cu cineva).

ai trage (cuiva) un ibrishin pe la nas expr. (reg.) a ironiza a rade (de cineva).

ai trage (cuiva) una de adoarme in Gara de Nord / de joaca zaruri cu maselele din gura / de se plictiseshte in aer expr. (adol.) a lovi (pe cineva) a bate (pe cineva) rau.

al trage atza (la ceva) expr. a se simtzi atras (de ceva).

ashi trage (ceva) expr. a(shi) procura (ceva) ashi face rost (de ceva).

ashi trage spuza pe turta sa expr. a incerca sashi creeze un avantaj / sa profite de pe urma cuiva.

ashi trage televizor expr. (glum. d. oameni) a se ingrasha a face burta.

trage apa! expr. lasa demagogia! termina cu minciunile!

tragi de ele! expr. (adol.) exagerezi!