trag tras a tráge v. tr. (lat. tráhere tractum a tiri de unde pin anal. cu culegcules dregdres s’a facut tragtras; it. trarre pv. fr. traire cat. traure sp. traer pg. trazer). Tiriĭ aduc spre mine saŭ dupa mine: imĭ trag scaunu spre masa calu trage carutza (locomotiva vagoanele remorcheru shlepurile). Scot: a trage sabia din teaca cizmele din picĭoare (a trage cizmele in picĭoare a te incaltza cu ele). Scot sugind cu gura saŭ cu pompa: a trage vin din butoĭ; a trage cĭubuc tutun (adica „fum de tutun” a fuma). Apuc shi intind putzin: la tras de picĭor k sa se scoale de urechĭ fiindca era obraznic. Scot din urna la noroc: a trage sortzĭ. (A trage sortziĭ inseamna shi „a te prezenta la serviciu militar” unde in ainte te recruta daca trageaĭ un numar maĭ mic de cit micu contingent necesar shitzĭ dadea drumu daca trageaĭ un numar maĭ mare). Scot din mashina tipografica: a trage o mie de exemplare dintr’o carte. Insemn duc pe pamint orĭ pe hirtie: a trage o brazda cu plugu un hotar o linie pe hirtie. Frec masez: la tras pe (saŭ la) picĭoare k sa se dezmortzeasca. Arunc sagetzĭ din arc (tragind de coarda) gloantze din pushca (tragand de pedica): a trage sagetzĭ gloantze cartushe ghĭulele. Adresez aplic (lovesc) orĭ scot (sunete): a trage cuĭva o injuratura saŭ o palma (un cutzit un glontz) a trage un cintec saŭ un plins (V. taxim). Fac ma apuc de: a trage un chef un somn. Atrag chem: s’a dus undel trage inima. Chem aduc traduc: la tras in judecata. Sufer patzesc: deash maĭ trage citeam tras eŭ de tine nu ma las (P. P.). Fac sa raceasca: m’a tras curentu shi am racit. A trage clopotele a apuca de funia lor shi a le face sa sune (fig.) a lingushi a te gudura a face curte (pin aluz. la clopotele care se trag la biserica in onoarea unuĭ preut maĭ mare). A trage folos a profita. A trage de mineca pe cineva (fig.) a te tzinea dupa el cu oferte. A trage nadejde a nadajdui: trage shi el nadejde k spinu de barba shi prepelitza de coada. Atzĭ trage pacatu cu un lucru a suferi cu el dupa ce laĭ acceptat. A trage o politza asupra cuĭva a emite o politza pe numele luĭ. Atzĭ trage sufletu a rasufla: era o imbulzeala de nu puteaĭ satzĭ tragĭ sufletu. A trage in tzeapa a pune in tzeapa (un supliciŭ medieval). A trage usha dupa tine a o in chide. V. refl. Ma retrag: a se trage la munte apele s’aŭ tras. Ma scobor am originea: Romaniĭ se trag din Romanĭ. Provin rezult: din boala ceĭa i s’a tras moartea. Tind ma indrept: acest copil se trage la invatzatura. V. intr. Min poposesc pe noapte: a trage la han. A avea curent bun shi a face sa arda bine focu: soba asta trage bine. E curent de aer shi potzĭ raci: odaĭa asta trage. A emite raceala: acest zid trage. Am greutate4 apes in cantar: acest sac trage zece chilograme trage mult (saŭ greŭ) la cantar. A trage a a tinde a a calca a: acest copil trage a soldat; apa trage la matca shi mojicu la teapa. A trage cu a da cu a lovi cu: a trage cu cĭocu cu toporu cu pushca cu tunu cu gloantze cu cartushe. A trage cu ochĭu a te uĭta pe furish. A trage cu urechea 1. a asculta pe furish 2. a asculta atent un zgomot care nu se aude lamurit. A trage de moarte a trage sa morĭ a fi aproape de ultima suflare de moarte. A trage in gazda a poposi la cineva k sa dormĭ. A trage la masea a bea a fi betziv. A trage pe sfoara a inshela a escroca.