A TRÁGE trag 1. tranz. 1) A mishca spre sine sau spre alt punct apucand de un capat de un maner sau de altceva. ~ dulapul. ◊ ~ pe sfoara a pacali; a inshela. ~ la raspundere a cere k cineva sa dea socoteala pentru faptele sale. ~ sapa a) a prashi; b) a munci din greu. 2) (persoane animale de tractziune mashini etc.) A face sa se mishte ducand dupa sine; a tari. Locomotiva trage vagoanele. ~ jugul a munci din greu. A(shi) ~ piciorul ~ cu piciorul (pe la cineva sau pe undeva) a intra din cand in cand pe la cineva sau pe undeva. 3) (obiecte de imbracaminte sau de incaltzaminte) A imbraca potrivind in graba pe corp. ~ pantalonii. 4) (linii urme brazde etc.) A imprima pe o suprafatza plana. 2. intranz. 1) (despre drumetzi calatori etc.) A se opri pentru un timp; a face un popas. ~ la han. 2) (despre instalatzii de ardere sau de ventilare) A asigura evacuarea normala a gazelor de ardere sau a aerului viciat. Soba trage bine. 3) A lansa un proiectil (cu ajutorul unei arme). ~ cu pushca. /<lat. trahere