PE prep. I. (Introduce un complement direct). 1. (Complementul este exprimat printrun substantiv nume propriu sau nume comun care indica o fiintza) Il strig pe Ion. A impushcat pe lup in cap. ♦ (Complementul este exprimat printrun substantiv comun care indica un lucru) Cui pe cui se scoate. 2. (Complementul este exprimat printrun pronume personal relativ interogativ demonstrativ nehotarat sau negativ) La intrebat pe el. Pe cine nul lashi sa moara nu te lasa sa traieshti. Pe cine sa chem? La adus shi pe celalalt. A strigat pe cineva. Nu strig pe nimeni. ◊ Expr. Unul pe altul (sau una pe alta unii pe altzii unele pe altele) = reciproc intre ei (sau intre ele). ♦ (Complementul este exprimat prin numeralul nehotarat „catzi” „cate” cu valoare de pronume relativ) Pe catzi iam ajutat. 3. (Complementul este exprimat printrun numeral ordinal cardinal distributiv) Pe al doilea nu lam vazut. Aduna pe 5 cu 7. Vedea pe cate unul zambind. 4. (Complementul este exprimat printrun adjectiv sau un numeral substantivat fiind precedat de articolul „cel”) Ia invitat pe cei harnici. 5. (Complementul este exprimat printrun substantiv sau un pronume precedat de adverbul de comparatzie „k”) Ma priveshte k pe un strain. ◊ Loc. adv. K pe el (sau pe ea pe ei pe dansa etc.) = dea binelea de tot; zdravan. II. (Introduce un complement indirect). 1. In legatura cu... fiind vorba de... Vorbea pe seama cuiva. 2. Impotriva in contra (cuiva). E pornit pe el. 3. In schimbul pentru... A dat doi lei pe bilet. ♦ (Cu o nuantza temporala shi distributiva) in schimbul unei munci (de o zi de o luna etc.); in timp de... Cat satzi dau pe an? III. (Introduce un complement circumstantzial) 1. (Introduce un complement circumstantzial de loc) Sa oprit pe o treapta. ◊ Expr. Pe lume = in cuprinsul lumii pretutindeni; in diverse puncte ale globului. ◊ (Cu o nuantza instrumentala) Emitere pe unde scurte. ◊ (Cu o nuantza temporala) Pe drum iam spus o poveste. ♦ (Da complementului pe langa care sta o nuantza de aproximatzie) Cauta pe dupa banci. ◊ Expr. Pe acasa = a) undeva in preajma sau in apropierea casei; b) in interiorul casei la casa in care locuieshte cineva sau in sanul familiei sale. ♦ (Formeaza expresii shi locutziuni) Pe cale. Pe din jos de... Pe deasupra. Pe de laturi. Pe urma... 2. (Introduce un complement circumstantzial de timp) Pe caldura asta o sa ne uscam de sete. ◊ Loc. adv. Pe maine = a) in cursul zilei de maine; b) pentru maine; pana maine. ◊ Loc. conj. Pe cand = a) in timp ce pe vremea cand; b) (cu nuantza adversativa) In acest timp insa in schimb (in acest timp); iar. ◊ Loc. prep. Pe dupa... = cam dupa... aproximativ dupa... Pe aproape de... = (cam) in apropierea... (cam) inainte de... ♦ Pe timp de... pe o durata de... in fiecare la fiecare pentru fiecare; intro perioada de... Cantitate de carbune planificata pe 5 ani. ♦ In spre inspre. Pe primavara. Penserate. ♦ (Formeaza expresii shi locutziuni) Pe atunci. Pe loc. Pe timpuri. Pe veci. Pe viitor. 3. (Introduce un complement circumstantzial de mod) A plecat pe furish. ◊ Expr. (Pop.) A ramane (sau a fi) pe a cuiva = a ramane (sau a fi) pe voia cuiva a se face dupa cum doreshte (cineva). (Pop.) Dacai pe aceea... = dacai asha... daca asha stau lucrurile... ◊ (Cu o nuantza locala) Munceau pana cadeau pe branci. ♦ In schimbul... pentru... cu pretzul... cu... ♦ (Cu o nuantza instrumentala) Cu ajutorul... prin intermediul... cu... prin...; in... ♦ (Cu o nuantza cantitativa; in expr.) Pe atat(a) sau patata = in aceasta masura intratata cu atata la atata. ♦ (Indica un raport de masura) Teren de 20 pe 25 de metri. ♦ (Cu sens distributiv) Cate trei spectacole pe saptamana. ♦ (Formeaza expresii shi locutziuni) Pe apucate. Pe larg. Pe nume. Pe din doua. Pe terminate. 4. (Introduce un complement circumstantzial de cauza adesea cu nuantza finala) Din cauza. Se contrazic pe nimicuri. ♦ In urma k urmare. La certat pe spusa unui copil. 5. (Introduce un complement circumstantzial de scop) Spre pentru; spre a... pentru a... sa... Sa ashternut pe somn. 6. (In formule de juramant) Pe cinstea mea. IV. (Urmat de un atribut) Are un semn pe toata viatza. [Var.: (inv. shi pop.) pre prep.] Lat. super per.

pe pp [At: PSALT. HUR. 114^r/3 / V: (ivp) pa pre (irg) pi (inv) pri (reg) pa pi pra pri / E: ml super per] 1 Exprima situarea in contact direct a doua elemente dintre care unul este suprapus celuilalt Sta pe masa. 2 Exprima localizarea intro parte definita a unei suprafetze Sa rupt pe mijloc. 3 Arata sprijinul pe o parte a corpului Se tzine pe picioare. 4 Situarea este intre limitele unei suprafetze Sta pe pat. 5 Suprapunerea este realizata fara contact Era ceatza pe orash. 6 Exprima trecerea printro suprafatza prin care se realizeaza accesul intrun spatziu delimitat Intra pe usha. 7 Deplasarea in spatziu se face printro mishcare longitudinala Merge pe drum. 8 Ceea ce trece dintrun spatziu in altul poate fi privirea Se uita pe fereastra. 9 Privirea poate cuprinde un spatziu delimitat Privi pe campie. 10 Exprima orientarea verticala a unui obiect spre o suprafatza cu care va intra in contact Samantza a cazut pe piatra. 11 Exprima orientarea fara contact direct Fereastra dadea pe bulevard. 12 Exprima ideea de destinatzie spatziala spre care se orienteaza o actziune Au navalit pe el. 13 (Ic) ~ la Exprima un reper spatzial accidental sau provizoriu Poftitzi pe la noi. 14 Reperul spatzial este in apropiere nu in contact direct Satul era pe apa Tisei. 15 Exprima contactul dintre un element shi un punct de sprijin spatzial Purtat pe umar: 16 (Ivp) Exprima transmiterea a ceva prin intermediar Trimite bani pe poshta. 17 Cu sens distributiv exprima incadrarea elementelor in grupuri Mergeau pe trei shiruri. 18 (Ilpp) ~ langa ~aproape ~ deasupra ~ alaturi etc. Exprima orientarea unei mishcari fatza de un reper spatzial. 19 Arata situarea precisa in dreptul unui reper Haine stramte pe talie. 20 Exprima raportarea exacta la un reper temporal Pe 19 aprilie. 21 Orientarea temporala poate fi imprecisa Plecam pe toamna. 22 Exprima incadrarea in nishte limite temporale Pe vremea lui Duca Voda. 23 (Ilav) ~ atunci ~ vremuri (Exprima departarea nedeterminata a momentului vorbirii fatza de reperul temporal trecut) Candva. 24 (Ilav) ~ drum ~ cale (Referirea se face la un moment nedeterminat din timpul deplasarii) Undeva. 25 Exprima incadrarea in tot cursul unei perioade Salariu pe luna mai. 26 (Fig) Exprima spatziul parcurs intro unitate de timp Kilometri pe ora. 27 (Ilav) ~ viitor (Exprima un reper temporal neprecizat situat dupa momentul vorbirii) De acum inainte. 28 Exprima un reper temporal viitor fatza de care este programata o actziune Plecam pe duminica. 29 Exprima depashirea de curand a unui reper temporal Nu mancase de doua zile pe a treia. 30 (Ic) ~ la Exprima un reper temporal aproximativ Pe la 1840. 31 Exprima raportul dintre timpul activitatzii shi recompensa primita SHaizeci de mii de lei pe zi. 32 Exprima incadrarea in unitatzi temporale repetabile Cinci paini pe zi. 33 (Ilav) ~ urma ~ urma (Exprima incadrarea ulterioara fatza de un eveniment) In cele din urma. 34 Exprima coincidentza a doua repere temporale A cazut 1 mai pe o duminica. 35 (Ilpp) ~ cand Exprima concomitentza a doua circumstantze. 36 Exprima raportul cauzal a doua circumstantze Band apa pe osteneala sa imbolnavit. 37 (Ilav) ~ data ~ loc (Exprima o circumstantza care reprezinta o reactzie la o alta circumstantza) Imediat. 38 (Inv) Arata asupra cui se exercita o autoritate Domn pe o tzara bogata. 39 (Ilpp) ~ seama pe socoteala Exprima asumarea unei raspunderi de catre cineva. 40 Exprima un element dominant care este o circumstantza favorabila sau nu suportata de cel dominat Necaz pe capul meu. 41 Exprima o stare sufleteasca apasatoare Sta pe ganduri. 42 (Ilav) ~ cat... ~ atat (Exprima un raport de proportzionalitate intre efectele a doua fenomene) In mod egal. 43 Circumstantza este definita printrun reper temporal de intindere nelimitata Nu adunashi bogatzii pe acest pamant. 44 Exprima o colectivitate asupra careia actzioneaza o circumstantza SHedintza pe sector. 45 Exprima o raportare cantitativa la un intreg Pe jumatate adormit. 46 (Ilpp) ~ langa ~ deasupra Exprima anexarea cumulativa la un tot. 47 Exprima aglomerarea excesiva a elementelor Veneau scrisori pe scrisori. 48 Exprima intensificarea unei actziuni Se pune pe citit. 49 Exprima intensificarea maxima shi scopul actziunii Bataie pe omor. 50 Restrange savarshirea unei actziuni la un singur domeniu de aplicare A pus sechestru pe avere. 51 (Ilpp) ~ socoteala ~ seama Restrange domeniul de aplicare al unui comentariu de obicei critic ironic. 52 Restrange sfera de cuprindere a unei tematici Poezii pe subiecte triste. 53 (Inv) Exprima scopul actziunii Sal chemam pre ajutor. 54 (Inv) Introduce beneficiarul sau destinatarul unei actziuni Are mila pre tzara noastra. 55 Insotzeshte un nume de fiintza care reprezinta destinatarul pasiv al actziunii reluat printrun pronume substitut considerat gramatical complement direct cu prepozitzia pe Ii gonea pe ei. 56 (Inv) Exprima iminentza unei actziuni sau unui proces Bolnavul era pre vindecare. 57 Introduce un determinant cu sens modal Povesti pe scurt. 58 Introduce termenul care exprima mijlocul de garantare a adevarului unei afirmatzii Pe cuvant de onoare. 59 Exprima garantarea mijlocului de finantzare Pe socoteala lui. 60 Exprima limba tzinta in care se face sau traduce o comunicare Spune asta pe sarbeshte. 61 Exprima un mijloc de identificare Il cunosc pe grai k e invatzat. 62 Exprima o modalitate de obtzinere a unui bun serviciu Pe credit. 63 Exprima un criteriu de clasificare Ashezate pe culori. 64 (Ilav) (Rand) ~ rand (Exprima ordinea de eshalonare a unor elemente) Unul dupa altul. 65 (Inv) Exprima raportul de conformare la ceea ce indica termenul de dupa prepozitzie Traiesc pre invatzaturile sfinte. 66 (Inv) Exprima motivarea savarshirii unei actziuni Pedepsit pre vina. 67 Exprima compensarea cantitativa sau calitativa in cadrul unui schimb Vinde un litru pe zece lei. 68 (Inv) Exprima adevarul unei afirmatzii Pre adevar este k... 69 Exprima nonechivalentza intre rolul unei persoane shi esentza ei Face pe mironositza. 70 (Ics) ~ motiv k Exprima argumentul explicativ al unei actziuni. 71 Exprima compatibilitatea sau nu a doua alternative Schimba obiceiurile cele bune pe cele rele. 72 (Ics) Tot atat... pe cat (de)... Exprima echivalentza intre proportziile a doua calitatzi.

PE prep. I. (Introduce un complement direct). 1. (Complementul este exprimat printrun substantiv nume propriu sau nume comun care indica o fiintza) Il strig pe Ion. A impushcat pe lup in cap. ♦ (Complementul este exprimat printrun substantiv comun care indica un lucru) Cui pe cui se scoate. 2. (Complementul este exprimat printrun pronume personal relativ interogativ demonstrativ nehotarat sau negativ) La intrebat pe el. Pe cine nul lashi sa moara nu te lasa sa traieshti. Pe cine sa chem? La adus shi pe celalalt. A strigat pe cineva. Nu strig pe nimeni. ◊ Expr. Unul pe altul (sau una pe alta unii pe altzii unele pe altele) = reciproc intre ei (sau intre ele). ♦ (Complementul este exprimat prin numeralul nehotarat „catzi” „cate” cu valoare de pronume relativ) Pe catzi iam ajutat. 3. (Complementul este exprimat printrun numeral ordinal cardinal distributiv) Pe al doilea nu lam vazut. Aduna pe 5 cu 7. Vedea pe cate unul zambind. 4. (Complementul este exprimat printrun adjectiv sau un numeral substantivat fiind precedat de articolul „cel”) Ia invitat pe cei harnici. 5. (Complementul este exprimat printrun substantiv sau un pronume precedate de adverbul de comparatzie „k”) Ma priveshte k pe un strain. ◊ Loc. adv. K pe el (sau pe ea pe ei pe dansa etc.) = dea binelea de tot; zdravan. II. (Introduce un complement indirect). 1. In legatura cu... fiind vorba de... Vorbea pe seama cuiva. 2. Impotriva in contra (cuiva). E pornit pe el. 3. In schimbul pentru... A dat doi lei pe bilet. ♦ (Cu o nuantza temporala shi distributiva) in schimbul unei munci (de o zi de o luna etc.); in timp de... Cat satzi dau pe an? III. (Introduce un complement circumstantzial) 1. (Introduce un complement circumstantzial de loc) Sa oprit pe o treapta. ◊ Expr. Pe lume = in cuprinsul lumii pretutindeni; in diverse puncte ale globului. ◊ (Cu o nuantza instrumentala) Emisiune pe unde scurte. ◊ (Cu o nuantza temporala) Pe drum iam spus o poveste. ♦ (Da complementului pe langa care sta o nuantza de aproximatzie) Cauta pe dupa banci. ◊ Expr. Pe acasa = a) undeva in preajma sau in apropierea casei; b) in interiorul casei la casa in care locuieshte cineva sau in sanul familiei sale. ♦ (Formeaza expresii shi locutziuni) Pe cale. Pe din jos de... Pe deasupra. Pe de laturi. Pe urma... 2. (Introduce un complement circumstantzial de timp) Pe caldura asta o sa ne uscam de sete. ◊ Loc. adv. Pe maine = a) in cursul zilei de maine; b) pentru maine; pana maine. ◊ Loc. conj. Pe cand = a) in timp ce pe vremea cand; b) (cu nuantza adversativa) In acest timp insa in schimb (in acest timp); iar. ◊ Loc. prep. Pe dupa... = cam dupa... aproximativ dupa... Pe aproape de... = (cam) in apropierea... (cam) inainte de... ♦ Pe timp de... pe o durata de... in fiecare la fiecare pentru fiecare; intro perioada de... Cantitate de carbune planificata pe 5 ani. ♦ In spre inspre. Pe primavara. Penserate. ♦ (Formeaza expresii shi locutziuni) Pe atunci. Pe loc. Pe timpuri. Pe veci. Pe viitor. 3. (Introduce un complement circumstantzial de mod) A plecat pe furish. ◊ Expr. (Pop.) A ramane (sau a fi) pe a cuiva = a ramane (sau a fi) pe voia cuiva a se face dupa cum doreshte (cineva). (Pop.) Dacai pe aceea... = dacai asha... daca asha stau lucrurile... ◊ (Cu o nuantza locala) Munceau pana cadeau pe branci. ♦ In schimbul... pentru... cu pretzul... cu... ♦ (Cu o nuantza instrumentala) Cu ajutorul... prin intermediul... cu... prin...; in... ♦ (Cu o nuantza cantitativa; in expr.) Pe atat(a) sau patata = in aceasta masura intratata cu atata la atata. ♦ (Indica un raport de masura) Teren de 20 pe 25 de metri. ♦ (Cu sens distributiv) Cate trei spectacole pe saptamana. ♦ (Formeaza expresii shi locutziuni) Pe apucate. Pe larg. Pe nume. Pe din doua. Pe terminate. 4. (Introduce un complement circumstantzial de cauza adesea cu nuantza finala) Din cauza. Se contrazic pe nimicuri. ♦ In urma k urmare. La certat pe spusa unui copil. 5. (Introduce un complement circumstantzial de scop) Spre pentru; spre a... pentru a... sa... Sa ashternut pe somn. 6. (In formule de juramant) Pe cinstea mea. IV. (Urmat de un atribut) Are un semn pe toata viatza. [Var.: (inv. shi pop.) pre prep.] Lat. super per.

PE prep. A. Introduce un complement direct de obicei dublat de acuzativul pronumelui personal neaccentuat; cind complementul preceda verbul pronumele personal este obligatoriu. I. Urmat de un complement direct exprimat printrun substantiv care poate fi. 1. (Nume propriu de persoane) Pe Eminescu noi poetzii tineri Zadarnic incercam nul vom ajunge. BENIUC V. 28. In trei ani a ingropat trei fete: pe Lina pe Ionitza pe Mariuca. STANCU D. 109. Deseori dureri ascutzite il cercau pe Ursu. SADOVEANU O. II 198. ◊ (Numele de persoana e precedat de art. «alde») Lau inconjurat oamenii pe alde Utzupar. STANCU D. 161. ◊ (Numele propriu indica un animal) Am adapat pe Joiana. 2. (Nume comun care indica o persoana) a) (Substantiv nearticulat) Mia raspuns k... el pe logofat il crede. STANCU D. 104. Imi facu semn sal privesc inca o data pe colonel C. PETRESCU S. 129. Iaca jupineshica draga cum invatza nevoia pe om ce sa faca. CREANGA P. 125. Nu face haina pe om ci omul face haina. ♦ (Intre substantiv shi prepozitzie se intercaleaza o determinare atributiva: adjectiv adjectiv demonstrativ relativinterogativ nehotarit) Pe care copil lai vazut? a [Crivatz] vede intiia oara pe alt tinar boier. SADOVEANU F. J. 121. Totzi au putut vedea pe tinara. nevasta. NEGRUZZI S. I 78. ♦ (Invechit introduce substantive comune care exprima o colectivitate; atestat in forma pre) Doamne... iarta greshitzilor tai! Crutza pre biata tzara. NEGRUZZI S. I 140. b) (Substantiv precedat de un articol nehotarit) Nimic din cite pot sa faca peun om fericit nui lipsea. VLAHUTZA O. A. 469. Ishi alese mire pe un fiu de imparat. ISPIRESCU la TDRG. c) (Substantiv articulat cu articolul hotarit enclitic) (Substantivul denumeshte o ruda apropiata) Bunicul la insurat shi pe cel mai mic dintre baietzii lui pe tata. STANCU D. 484. O trag pe mama de rochie in semn k vreau sai spun ceva. SAHIA N. 50. Trezeshte pe mama. CREANGA P. 79. (Substantivul e urmat de un atribut substantival prepozitzional) Imparatul... porunceshte sai aduca pe hirca de baba inaintea sa. CREANGA P. 101. (Substantivul e urmat de un atribut adjectival) SHi el el virful mindru al celor ce apasa Salutan a lui cale peaparatorul mut. EMINESCU O. I 62. (Substantivul e urmat de un adjectiv posesiv) Dar am pe Simon pe baiatul meu. SAHIA N. 101. Intrind pe poarta Grigore Iuga vazu... pe servitorii lui. REBREANU R. I 18. Pe sub colina riul Curgencins pe linga ea Tocmai cum pe draga mea O incinge briul. COSHBUC P. I 261. ◊ (Rar mai ales in poezie un adjectiv posesiv intercalinduse intre prepozitzie shi substantiv) Pasare de la granitza Nai vazut peal meu baditza? JARNÍKBIRSEANU D. 122. ◊ (Numele de rudenie la singular urmate de un pronume posesiv cu rol de atribut apar shi nearticulate) Doi copii cishtigase cu el mama pe soramea Evanghelina shi pe fratemeu Ion. STANCU D. 5. 3. (Nume comun care desemneaza un animal de obicei personificat in basme in fabule in proverbe) a) (Substantivul e nearticulat) Opri pe dobitoace de le imblinzi shi le trimise la locul lor. ISPIRESCU I. 7. Zi foarte ashteptata SHi scumpa in nevoi K sa vedem odata Pe lupi mincatzi de oi. ALEXANDRESCU M. 299. ♦ (In unele expresii in care actziunea verbala e reciproca) Lup pe lup nu se maninca. b) (Substantivul e articulat cu articolul hotarit enclitic shi e urmat de un atribut adjectival sau substantival prepozitzional) Iute doboara pe cerbii fruntashi cari veseli shi mindri Coarnencringate clateau. COSHBUC AE. 15. Leoaica mina goneshte pe ciuta cea. ingrozita. CONACHI P. 269. Dar shi mierla din padure Are pe unul anume Pe cucul cu pene sure. JARNÍKBIRSEANU D. 206. Dami pe roibul draguletz. ALECSANDRI P. P. 87. 4. (Nume comun care indica un lucru) a) (In unele expresii in care actziunea verbala e reciproca de tipul: ) Cui pe cui se scoate. Mina pe mina spala shi amindoua obrazul. b) (Rar prin atractzia unei constructzii prepozitzionale anterioare in care substantivul indica o persoana sau un animal) imbraca... pe cal cu o piele de urs shi pe friu cu una de sherpe. SBIERA P. 41. SHcoala face pe omul om SHaltoiul pe pomul pom. PANN la TDRG. c) (Rar aratind o tendintza de personificare de insufletzire a obiectului) Pe trandafir la lasat albina mai la urma. II. Urmat de un complement direct exprimat printrun pronume (cu exceptzia pronumelui nehotarit «ce») care poate fi: 1. (Pronume personal) Iar pe mine sa ma ingrijeshti cu insutzi mina ta shase saptamini. ISPIRESCU L. 3. Cind va intreba pe voi sa datzi vina pe mine shi sa lasatzi sa vorbesc eu pentru toate. CREANGA P. 9. ♦ (Pronume de politetze) De ce sa te tzina minte pe dumneata? STANCU D. 259. Dapoi asta nu va priveshte pe dvoastra; ia mai bine pazitziva gura! CREANGA P. 82. 2. a) (Pronumele relativ «care») Fiecare fir de floare carel ating ma face sa tresar. SAHIA N. 24. Blestemul parintzilor care nui asculta ci i tot necajea a facuto sa fie gheonoaie. ISPIRESCU L. 4. Era odata un flacau statut carel chema Stan. CREANGA P. 139. Se lasa incetincet intrun ostrov mindru din mijlocul unei mari linga o casutza singuratica care era crescut nishte mushchi pletos. id. ib. 213. ♦ (Rar numeralul nehotarit «citzi» «cite» cu valoare de pronume relativ) Pe citzi iau gasit iau minat spre curtea primariei. STANCU D. 148. Nu mai sta din pocnit cu biciul de shuguit cu totzi drumetzii pe citzi i intilnea. CREANGA P. 112. Ma facut maica pe mine Sa fiu doftor de copile: Pe cite leoi doftori Prea frumos mior multzumi. JARNÍKBIRSEANU D. 374. b) (Pronumele relativ «cine») Nu vin in sat numai veshti bune. Vin shi de celelalte. Ba k armata pirjoleshte satele shi omoara lumea la intimplare pe cine pun mina gradatzii ba k soldatzii nu vor sa traga in rasculatzi. STANCU D. 151. In ochii fiecaruia citeshti teama disperata la gindul k nu va regasi pe cine cauta. SAHIA N. 51. Pe cine nul lashi sa moara nu te lasa sa traieshti. c) (Pronumele interogativ «care») Pe care dintre ei sal aduc? ▭ Pe care [basm] vrei sa mil spui? STANCU D. 45. d) (Pronumele interogativ «cine») Pe cine sa chem? BENIUC V. 97. 3. (Pronume demonstrativ) Ia intrat un cui in ochi. La pierdut shi pe celalalt. STANCU D. 82. ◊ (Urmat de o determinare atributiva) Damio pe asta albastra. ▭ Ii aude pe cei de pe capra cum sar jos. SAHIA N. 6. (Pronumele demonstrative «cel» «acela» shi formele lor populare in compunere cu pronumele relativ «care» sau «ce») Notind Stanescu a fagaduit sai invetze sashi scrie numele pe hirtie pe acei care vor voi sa invetze. STANCU D. 228. Il bag in infirmerie numai pe ala care cade jos. SAHIA N. 113. La jugui el sileshte pe cei ce lau urit. EMINESCU O. I 62. 4. (Pronume nehotarit) O sa mai avem pe cineva la masa. STANCU D. 428. Pe unul din ei il cunoshtea. SAHIA N. 73. Gheonoaia... ruga pe FatFrumos sashi aleaga de sotzie pe una din cele trei fete ce avea. ISPIRESCU E. 5. Culegea la flori domneshti Culegea shi nui placea. Pe toate le azvirlea! JARNÍKBIRSEANU D. 123. (Atestat shi in forma invechita pre) Intreba pre unii shi pre altzii despre scorpie. ISPIRESCU L. 9. ◊ Expr. Unul pe altul (sau una pe alta unii pe altzii unele pe altele) = reciproc intre ei (sau intre ele). Neam gidilat unii pe altzii cu bitele. STANCU D. 167. Privise cum sau salvat unul pe altul cele doua tancuri sovietice. CAMILAR N. I 388. Una pe alta se indemnau la treaba. CREANGA P. 7. 5. (Pronumele negative «nimeni» sau «nici unul») De un ceas te uitzi la toate fetele. Pe care ai aleso? Pe nici una. STANCU D. 360. Nam mintzit pe nimeni. SAHIA N. 68. III. Urmat de un complement direct exprimat printrun numeral care poate fi: 1. (Numeral ordinal) Cele doua femei o duceau de subtziori pe a treia care tushea shi picioarele i se impleticeau. CAMILAR N. I 392. Doi sfantzi doi sfantzi o manusha! Pe a doua fara gologani! PAS E. I 44. 2 a) (Numeral cardinal hotarit care se refera la persoane sau lucruri cind e ashezat inaintea verbului shi numai la persoane cind urmeaza dupa verb) Pe doi iau evidentziat iar pe shase iau criticat. A lasat cinci pomi pe trei ia taiat. A examinat pe doi dintre ei. b) (Numeral cardinal in expresii aritmetice sau algebrice p. ext. o cantitate un numar exprimat printrun semn conventzional intro formula de algebra chimie fizica etc.) Aduna pe 5 cu 7. Scade pe 6 din 25. Inlocuieshte in polinom pe x cu a. 3. (Numeral distributiv) FatFrumos... cum punea mina shi apuca pe cite unul de coada il trintea shi astfel totzi caii cazura. ISPIRESCU L. 3. IV. Urmat de un complement direct exprimat printrun adjectiv sau numeral cardinal. (Adjectiv la gradul pozitiv precedat de articolul adjectival «cel» sau de formele populare ale acestuia) a) Nu potzi ridica gard nou. il intareshti pe cel vechi cu proptele. STANCU D. 290. Multzi care nushi gasesc pe cei ashteptatzi dau navala in vagoane sai caute. SAHIA N. 51. b) (Adjectiv la gradul superlativ relativ) Am ascultat pe cel mai bun elev. a SHi tzineascuns Sub straiul picurind de ploi Pe cel mai bun dintre eroi. COSHBUC P. I 145. Sai trimita grabnic pe cel mai vrednic dintre nepotzi. CREANGA P. 184. c) (Numeral precedat de articolul adjectival «cel») Iau laudat pe cei trei prieteni. V. Urmat de un complement direct subintzeles determinat de un pronume sau de un substantiv in genitiv. O vezi pe a lui Gidie? Pe Mandica? Lipalipa cu papucii toata ziua. STANCU D. 29. A dat ordin k ogarii impushcatzi sa fie adushi in curtea shcolii. Iam tirit cu cirligul shi noi pe ai noshtri. id. ib. 435. De mai multe ori in stringerea hirtiilor miinile lor sau atins. Lea simtzit peale furierului reci. SAHIA N. 81. El nu mai vazuse pina atunci alt chip de muiere decit peal masii. ISPIRESCU L. 125. VI. Urmat de un complement comparativ exprimat printrun substantiv sau un pronume shi precedat de adverbul de comparatzie «k». Oamenii... vin so vada cape cineva care sar fi intors dupa o lunga calatorie de pe celalalt tarim. STANCU D. 280. Gheonoaia ospata pe FatFrumos shil omeni k peun calator. ISPIRESCU L. 5. Mama lui baditza Vasile ishi petrecea baietul la Piatra bocindul k pe un mort. CREANGA A. 9. Nu ma lasa ici straina K peo floarentro gradina. JARNÍKBIRSEANU D. 11O. ◊ Loc. adv. K pe el (sau pe ea pe ei pe dinsa etc.) = dea binelea de tot nu gluma cum se cade cum trebuie cu adevarat; foarte tare zdravan. Unul apuca caii de dirlogi shi mi tzii opri k pe ei. ISPIRESCU E. 107. Ercule dovedi pe acel dulau shil omori k pe el. id. U. 56. Trinteshte baba in mijlocul casei shio framinta cu picioarele shio ghigoseshte k pe dinsa. CREANGA P. 13. B. Introduce un complement indirect. 1. (In loc. prep.) Pe seama (cuiva) = in socoteala relativ la cu privire la. Multe se ziceau pe sama fetei imparatului Rosh. CREANGA P. 233. Daca critica mea va fi... nedemna shi nepotrivita pentru scrierea cea provocato rushinea va raminea numai pe seama mea. ODOBESCU. III 10. 2. In legatura cu fiind vorba de. Cind o fi pe vitejie SHi noi avem o urgie. TEODORESCU P. P. 105. 3. Impotriva in contra (cuiva). A se supara pe cineva. ▭ Dushmancele mis multe: Cites de la noi la deal Toate tzin pe minealean. JARNÍKBIRSEANU D. 68. 4. (Complementul exprima obiectul unui schimb) In schimbul pentru. Pe cushma dumitale pot satzi dau shi o mie de lei. SBIERA P. 274. Nutzi e de vinzare [furca] shi cit mii cere pe dinsa? femeie hai! CREANGA P. 96. Cemi dai tu pe piele? TEODORESCU P. P. 120. ◊ (Legat de un sens figurat) Am dat o clipa de viatza trecatoare pe alta mai ferice shin veci nepieritoare. ALECSANDRI P. III 330. ♦ (Cu nuantza temporala shi distributiva; obiectul valorificat este exprimat printrun substantiv care denumeshte timpul de munca) In schimbul unei munci de o zi o luna un an etc. Zece lei pe luna; boiereshte te platesc. STANCU D. 463. Hai! cit satzi dau pe an k sa te tocmeshti la mine? CREANGA P. 150. C. Introduce complemente circumstantziale. I. Urmat de un complement circumstantzial de loc. 1. (Complementul arata k starea actziunea sau mishcarea are loc la suprafatza sau deasupra unui obiect) Linga el sau ridicat copiii vlastare tinere care au crescut pe maidane razletzi shi salbaticitzi. SAHIA N. 94. O casutza singuratica care era crescut nishte mushchi pletos. CREANGA P. 213. Pe un deal rasare luna k o vatra de jaratic EMINESCU O. I 76. Ce stai bade tot pe prag SHi te uitzi la noi cu drag? JARNÍKBIRSEANU D. 229. ◊ (Constructzia prepozitzionala are functziune atributiva) Poarta coade pe spate. ◊ (Cuprinde shi ideea de acoperire) Pune capacul pe oala. ▭ Moshneagul... pune cushma pe cap o indeasa pe urechi. CREANGA P. 81. ♦ (Legat de un sens figurat) Asupra. A pune vina pe cineva. ▭ Ce griji pe dinsul ce fiori Cind se gindea cai greu razboiul. COSHBUC P. I 99. Mare noroc pe Guvidi! CARAGIALE S. 124. [Fata babei] se alinta... lasind tot greul pe fata moshneagului. CREANGA P. 283. ♦ In jurul pe dupa. Port cu ochiin zari intunecate Jugul vremii aspre pe grumaji. BENIUC V. 40. Vazu un balaur care se incolacise pe un copac. ISPIRESCU L. 89. ♦ De shia spalat miinile in vin shi lea shters pe shortzul negru. STANCU D. 133. Se rezima po fereastra spre acea gradina foarte frumoasa. GORJAN H. I 4. ♦ Din sus de deasupra. Uiu iu mindrutza mea Auzi ce zice lumea: K te culci seara cu soare SHi te scoli in prinzu mare Cindui ciurdan zacatoare SHi soarele pe razoare. JARNÍKBIRSEANU D. 422. De pe. In zadar a ta suflare... SHterge urma pe carare. ALECSANDRI P. III 22. ♦ (Constructzia prepozitzionala legata de un sens figurat are functziune atributiva; cuprinde shi ideea de posesiune) Peste. TZaranii... sa ceara... Sa fie ei stapini pentreaga tzara. BENIUC V. 87. 2. (In legatura cu verbe de mishcare; complementul arata suprafatza care se desfashoara mishcarea intro directzie oarecare sau in directzii diferite) Altzii coborira pe albia Bistritzei la vale. SADOVEANU F. J. 364. Singur abatut rataci doua zile pe cheiuri shi pe plaja. BART E. 394. Peacelashi drum de soare plin Veneau doi inshi. COSHBUC P. I 228. Colonii de lumi pierdute Vin din sure vai de haos pe carari necunoscute. EMINESCU O. I 132. ◊ (Cu nuantza instrumentala) Emisiunea a fost transmisa pe unde scurte. ◊ (Cu sens local shi temporal) Pe drum calul spuse fetei cu ce tertipuri imbla tatasau sai incerce barbatzia. ISPIRESCU L. 16. 3. (In legatura cu verbe care denumesc o actziune de revarsare prelingere sau scurgere) Peste dea lungul. Perishorul i cadea pe umeri in unde. ISPIRESCU L. 20. Toarna... toata apa cea din fintina pe jaratec. CREANGA P. 65. Parul ei... se impartzea despletit pe umerii shi spatele sale. NEGRUZZI S. I 145. 4. (In legatura cu verbe care denumesc o actziune de strabatere de trecere) Prin. Jupin Iatzco... putu vedea pe fereastra pe Jder. SADOVEANU F. J. 428. Dind pinteni calului ieshi pe poarta k vintul. ISPIRESCU L. 4. Eu ma raped in crama saduc shi un cofaiel de vin k sa mearga placintele acestea mai bine pe git. CREANGA P. 10. [Caii] sentrec pe cimpul luciu scotzind aburi lungi pe nare. ALECSANDRI P. III 12. ♦ (Introduce o propozitzie atributiva cu sens local) Pe care. Se afla shi o poteca pe unde poate fi urcata ripa. STANCU D. 489. 5. (Complementul arata directzia sau tzinta unei mishcari sau actziuni) Spre inspre la catre. Iao pe dreapta. ▭ Tresari plecinduse pe spate. SAHIA N. 77. Intrun tirziu el antrebat Privind asha pe deal razletz: «Departei pinan sat?». COSHBUC P. I 228. Iese afara spariata da incolo da pe dincolo shi cind intra in bordei ce sa vada? CREANGA P. 11. 6. (In legatura cu ideea de incadrare intrun loc determinat intrun spatziu etc.) In in cadrul. Angajamentele muncitorilor sau extins pe intreaga fabrica. Pe lume = in toata lumea printre totzi oamenii. Nam pe nimeni pe lume. SADOVEANU F. J. 549. K Sageata de bogat Nici astazi domn pe lume nui. COSHBUC P. I 53. Ce nu se poate pe lumea asta? ISPIRESCU L. 193. 7. (Da complementului pe linga care sta o nuantza de aproximatzie de neprecizie indicind un spatziu mai larg decit cel aratat de constructzia fara prep. «pe») Pasarila atunci se inaltza putzin shi incepe a cotrobai pe dupa stinci. CREANGA P. 268. Avem cinepa de vara SHo minca focul peafara. JARNÍKBIRSEANU D. 457. Sa spui lui Vrincean SHi lui Ungurean K sa ma ingroape Aice peaproape in strunga de oi. ALECSANDRI P. P. 2. ◊ Pe acasa = a) undeva in apropierea casei. Nui acasa Ion? Ba da e pe acasa; b) acasa (considerat k loc de trecere sau de stabilire temporara). Acum nare timp sa vina vara... pe acasa. STANCU D. 35. Ia nu shtiu cinea fost pe la mine peacasa in lipsa mea. CREANGA P. 30. Deaca codru frunzashi lasa Totzi voinicii trag peacasa. JARNÍKBIRSEANU D. 289. 8. (In expresii shi locutziuni) Pe acolo v. acolo. Pe aici v. aici. Pe aiurea v. aiurea. Pe alocuri v. alocuri. Pe cale... v. cale. Pe deasupra v. deasupra. Pe dedesubt v. dedesubt. Pe de laturi v. latura. Pe de o parte... pe de alta parte v. parte. Pe departe v. departe. Pe dinafara v. dinafara. Pe dinainte v. dinainte. Pe dinauntru v. dinauntru. Pe din jos de... v. jos. Pe din sus de... v. sus. Pe jos v. jos. Pe loc v. loc. Pe sus v. sus. Pe unde v. unde. Pe urma... (sau urmele...) v. urma. II. Urmat de un complement circumstantzial de timp. 1. In timpul cit timp e... Acuma pe roua Trifoiul e bun de taiat. BENIUC V. 138. Pe arshitza asta o sa ne uscam de sete. CREANGA P. 204. Pe zodii singeroase porneau a lui popoara. EMINESCU O. I 91. Pasaruica cu cununa La ce cintzi seara pe luna? JARNÍKBIRSEANU D. 120. ◊ Loc. adv. Pe miine = a) miine in cursul zilei de miine. Le vreau pe mine cind se scoala Copiilor o zare mai senina. BENIUC V. 17. Pe mine sa vii la mine la amiazi. RETEGANUL P. V 70; b) pina miine; pentru miine. SHedintza sa aminat pe miine. ▭ Avetzi de grije insa k pe miine dimineatza strugurii sa fie coptzi. RETEGANUL P. II 54. ◊ Loc. prep. Pe dupa = cam dupa aproximativ dupa. Eu gindesc de mia ajuta dumnezeu pe dupaamiaza satzi pun dea binele nora in Piatra. CREANGA P. 115. (intarit prin «cam») Iara cind fu cam pe dupa miezul noptzii... se scula binishor. ISPIRESCU L. 377. Pe aproape de = aproape de in apropierea (cam) inainte de. Cind pe aproape de cintatori Scaraoschi... porneshte cu grabire la locul shtiut. CREANGA P. 303. ◊ Loc. conj. Pe cind... = a) (cu sens temporal de simultaneitate) in timp ce pe vremea (sau timpul) cind. Pescari care traisera acolo pe cind balta avea peshte. SADOVEANU P. M. 11. Pe cind se petreceau acestea iaca saud scirtziind nishte care. CREANGA P. 14; b) (cu sens adversativ) in acest timp insa in schimb (in acest timp); iar. Noi care shtim munci vom avea totul... Pe cind cei ceo duc acum in huzur shi lenevesc au sa rabde. CAMILAR N. I 399. Jupin Iatzco gemea... cerind moartea pe cind eu ma bateam cu gindurile. SADOVEANU F. J. 414. La adus in gradina... sai laude florile... pe cind ar fi trebuit sa mearga mai intii la grajduri. ISPIRESCU L. 20. ♦ Pe timp de pe o durata de. Bravii mineri din aceasta mina lupta acum k pina in ianuarie 1950 sa extraga cantitatea de carbune planificata pe 5 ani. CONTEMPORANUL S. II 1949 nr. 161 7/1. SHapoi ia sa nu raspunda k dracui a lor pe shepte ani. CREANGA A. 142. In. Era pin iarna... de la ’49... ba mi se pare k era pe primavara la ’50. CARAGIALE S. N. 41. ♦ Spre inspre. Incet incet penserate sau imputzinat drumetzii. CARAGIALE S. N. 254. Pe toamna se pomeneshte cu un argat cai aduce un burdushel de brinza. ISPIRESCU L. 209. Taind... o bucata de carne de broasca k sa o friga pe sara ceialanta ramashitza au udato cu apa de mare. DRAGHICI R. 88. ◊ (In legatura cu virsta cu un numar de ani luni etc.) Trei luni pea patra na cazut strop shi nu sa vazut nor. C. PETRESCU R. DR. 151. Eu babei mele k merge pe douazeci shi patru de ani de cind mam luat cu dinsa... shi tot nu iam spus. CREANGA P. 122. 2. (Urmat de determinari care arata distributzia) In (la pentru) fiecare; intro perioada de. Intre timp i se mari leafa cu cinci lei pe zi. SAHIA N. 109. Eu ma tocmesc pe trei ani o data. CREANGA P. 151. Ma barbieresc de trei ori pe saptamina. NEGRUZZI S. I 199. ◊ (Invechit) Pe toata ziua (sau luna saptamina etc.) sau pe fiecare zi (sau saptamina luna an etc.) = in fiecare zi (sau saptamina luna an etc.). Sami dea... pe fiecare zi o banitza de jaratec. ISPIRESCU L. 15. Ma mustra cugetul de atitea dovezi mincinoase cemi ceri pe toata ziua. ODOBESCU S. III 45. Le veneau pe tot anul calendare cu poveshti la sfirshit. NEGRUZZI S. I 3. 3. (In expresii shi locutziuni) De azi pe miine v. azi. De pe acum v. acum. Pe atunci v. atunci. Pe data (ce) v. data. Pe loc v. loc. Pe innoptat v. innoptat. Pe timpuri v. timp. Pe urma v. urma. Pe veci v. veac. Pe viatza v. viatza. Pe viitor v. viitor. Pe vremea... v. vreme. III. Urmat de un complement circumstantzial de mod. 1. (Cu sens local shi modal) SHi nevastasa shi fetele umblau altadata descultze munceau pina cadeau pe brinci. STANCU D. 41. Se duc la casa leneshului il umfla pe sus il pun intrun car cu boi k pe un butuc nesimtzitori. CREANGA P. 329. 2. (Cu sens modal propriuzis) Soarele dorind sa vaza Pruncul meshter ce direge Pe furish cu miini de raza Frunzan laturi mio alege. BENIUC V. 51. De dimineatza a certato pe Tina fiindca a trimis pe ascuns omul de serviciu sa faca tirguieli in orash. C. PETRESCU A. 277. Noaptea ishi intindea pe incetul tristul sau hobot. NEGRUZZI S. I 263 ◊ (In constructzii corespunzatoare gerunziului) Nu tzia merge tot asha pe somn pe mincare shi pe bere. ALECSANDRI T. 611. ♦ In conformitate cu... potrivit cu... dupa...; in baza... Am izbutit maicutza sa facem acum pe cheful spinului. CREANGA P. 227. Deash avea pe gindul meu Un cal aprig k un leu! ALECSANDRI O. 63. Imbodolite in surtuce shi jachete croite nu pe masura lor. NEGRUZZI S. I 105. Orashele... constituinduse pe principiul comunal se ocirmuiau de o magistratura. BALCESCU O. II 14. Eu pe deal mindra pe shes SHo cunosc numai pe mers. JARNÍKBIRSEANU D. 34. ◊ (Constructzia prepozitzionala are functziune atributiva) In zadar il tot recheama la regulament shi la deciziuni cu sperantza k astfel dlor ti vor lucra un dictzionar pe placul dsale. ODOBESCU S. III 333. ◊ Expr. A ramine (sau a fi) pe a (cuiva) = a ramine (sau a fi) pe voia (cuiva) sau dupa cum voieshte (cineva). Indata o apucau de obraz baba shi cu fiicasa shi trebuiau numaidecit sa ramiie pe a lor. CREANGA P. 284. Dacai pe aceea... = dacai asha... daca asha stau lucrurile... Nu tzio da tata itzi dau eu dacai peaceea. POPA V. 51. Dacai pe aceea domnitza apoi eu pot sa pun capat necazului shi amariciunii mariei tale. CARAGIALE S. N. 279. ♦ Cu. Vladica lo trintit la butuc trei zile shi trei noptzi numai pe apushoara shi pe o mina de hrishca. La TDRG. 3. (Complementul denumeshte o valoare de schimb) In schimbul pentru cu pretzul cu. De unde au ei atitea avutzii... Daca shi leau cumparat pe ce shi leau cumparat? CAMILAR N. I 400. «TZil duc eu!» [sacul]. «Cum?». «Pe plata!». COSHBUC P. I 63. Mai bine ar fi sa se duca cu. [oul] in tirg sal dea pe bani. ISPIRESCU L. 266. Da ginsacul pe o punga. CREANGA P. 43. 4. (Cu intzeles instrumental adesea shi local) Cu ajutorul prin intermediul cu prin. Veshti mai mindre can poveshti A zvonit pe frunza vintul. BENIUC V. 105. Din cind in cind pe vintul ushor veneau fulguiri albe din livezile inflorite. SADOVEANU O. I 258. Arald peun cal negru zbura. EMINESCU O. I 92. Poruncitumia mindra Pe un pui de rindunea Sa ma duc pina la ea. JARNÍKBIRSEANU D. 132. ♦ (In constructzii care denumesc limba k mijloc de comunicare) In. Pe romineshte. ▭ Sint mecanic. Pe limba noastra de la tzara fierar. STANCU D. 366. 5. (Cu intzeles cantitativ; in locutziuni) Pe atit(a) sau patit(a) = in aceasta masura intratita cu atita la atita. Mila imparatzieitale ma ingaduit patita. GORJAN H. IV 145. Pe atit nu se lasa Ci de minal apuca SHi la baie mil ducea. TEODORESCU P. P. 477. Pe cit = a) (cu intzeles restrictiv) dupa cum in masura in care. Pe cit se vede pina acuma na ratacit [calea]. SADOVEANU F. J. 371. Pe cit shtiu aceasta armata shia creat singura... mijloacele sale de existentza. ODOBESCU S. III 578; b) (cu intzeles comparativ mai ales in corelatzie cu pe atita sau cu atita) Pe masura ce cu cit. Au inceput a se ivi nishte nourashi carii pe cit mergea acoperea ceriu cu un hohot intunecat. DRAGHICI R. 9. Pai cit se uita la dinshii cu atit se umplea mai mult de bucurie. GORJAN H. I 59; c) (cu intzeles multiplicativ) inca o data atit... cit. Asta nash faceo eu dear mai fi el pe cit este. CREANGA P. 229. Mai na bani pe cit tziam dat. BIBICESCU P. P. 284. 6. (Indica un raport de masura) Casa este cladita pe un loc de 20 pe 25 de metri. ◊ (In fractzii) Trei pe patru (scris 3/4). 7. (Cu intzeles distributiv) Intii spectacolele acelea oribile se dadeau pe divizii mai apoi pe regimente.CAMILAR N. I 371. ◊ (Constructzia prepozitzionala are functziune atributiva) Sau organizat intreceri socialiste pe profesiuni. CONTEMPORANUL S. II 1949 nr. 161 7/3. 8. (In expresii shi locutziuni) A fi pe cale sa... v. cale. A se pune pe (fuga lucru carte plins etc.) v. pune. Cit peaci (sau paci paci) v. aici. Pe apucate v. apucat. Pe baza sau pe baza de... v. baza. Pe credit v. credit. Pe deantregul v. intreg. Pe din doua v. doi. Pe larg v. larg. Pe neashteptate v. neashteptat. Pe nerasuflate v. nerasuflat. Pe nume v. nume. Pina pe acolo v. pina. Pe terminate v. terminat. IV. (Introduce un complement circumstantzial de cauza) Din cauza. (Cu nuantza finala) La ce sint bune bulendrele care va sfaditzi voi? ISPIRESCU E. 215. (Cu nuantza modala) Ishi sleia toate puterile mintzii pe certuri. VLAHUTZA la TDRG. ♦ In urma. Un profesor era destituit pe spusa unui calugar... k auzise pe acest profesor enuntzind idei liberale. GHICA la TDRG. V. (Introduce un complement circumstantzial de scop; la origine cu sens local) Spre pentru; spre a... pentru a... sa... Au venit armiile pornite oricind pe jaf pe macel. STANCU D. 8. Sui in carutza shi te ashterne pe somn. CREANGA P. 130. Foaie verde iarbarea Poruncitumia maica Peo frunzutza de smochina Sa ma duc la ea pe cina. JARNÍKBIRSEANU D. 179. ◊ (In constructzie cu supinul; de obicei exprima o actziune intensa) Sa pus Lina pe tacut. COSHBUC P. I 50. Sau adunat cu toatele... shi unde nu sau ashternut pe mincate shi pe baute veselinduse impreuna. CREANGA P. 34. VI. (In formule de juramint) Pe cinstea mea. Pe viatza mea. D. (Urmat de un atribut) Singura se desprinde zgaiba. Pielea a ramas alba... semn pe toata viatza. STANCU D. 278. Vezi peun rege cempinzeshte globun planuri pe un veac. EMINESCU O. I 130. E. (Invechit construit cu «a fi») Pe cale (de a) in curs de. Cind era pe adormire Le cinta cunduioshire. ALECSANDRI P. II 182. Toate stau pe o schimbare. CONACHI P. 123. Cinipa miam semanat Dar cind fu pe adunat Boalan trupumi a intrat. ALECSANDRI P. P. 310. F. In prepozitzii compuse. De pe = a) din jur de linga; de deasupra. Noi sintem cei mai multzi de pe Argesh. STANCU D. 149. Cei doi muncitori nu pling ishi shterg de pe frunte sudoarea shi singele. SAHIA N. 45. Eu mam uitat de pe prag Pina lau jurat sub steag. JARNÍKBIRSEANU 296. ◊ (In constructzii atributive) Padurea de brad de pe Magura clipi din cetini shi dadu shi ea zvon. SADOVEANU B. 24. Piatra de pe groapa crapind in doua sare. EMINESCU O. I 95. Sa vezi shoimul de pe stinca Cum senaltza. ALECSANDRI P. I 17; b) din. Gem shi ma intorc de pe o parte pe alta. STANCU D. 128. Faci reclama mergind sau de pe loc? SAHIA N. 104; c) (modal) dupa. In zori de zi el a trecut Cu plugul pe la noi. SHi de pe bici lam cunoscut. COSHBUC P. I 93. Frunza verde de ovaz Floricica de pe shes Team indragit de pe mers. ALECSANDRI P. P. 403. Pina pe = pina la pina deasupra. SHi caii stropitzi pina pe spinare de noroi par obositzi. STANCU D. 418. Boierul se azvirle peun cal shi tzine numai o fuga pina pe lanuri. CREANGA P. 159. Pe la v. la. Pe linga v. linga. Variante:(regional) pa (invechit) pre prep.

PE prep. I. 1) (exprima un raport locativ indicand suprafatza unui obiect) Floarea e pe fereastra. 2) (exprima un raport temporal) A venit pe trei zile. Programa pe trimestru. 3) (exprima un raport modal) A ieshit pe furish. 4) (exprima un raport instrumental) Cu; cu ajutorul. Merge pe cal. 5) (exprima un raport completiv) Lam chemat pe Vasile la mine. 6) (exprima un raport de echivalentza) Pentru. A dat multe mii de lei pe casa. 7) (exprima un raport de referintza) Poarta pica pe el. II. (in locutziuni) 1) Pe deasupra a) (exprima un raport spatzial indicand situarea mai sus de ceva sau de cineva) Pe deasupra caselor treceau in zbor stoluri de pasarele; b) in plus; mai mult. sa acordat shi un premiu pe deasupra. 2) Pe din (exprima un raport spatzial sau modal indicand directzia modul realizarii actziunii) Pe din laturi. Pe din dos. 3) Pe dupa a) (exprima un raport temporal indicand cu aproximatzie timpul posterior) SHedintza se amana pe dupa sarbatori; b) (exprima un raport spatzial indicand cu aproximatzie situarea de dincolo de ceva sau de cineva) Drumul trece pe dupa shcoala. 4) Pe la a) (exprima un raport locativ indicand cu aproximatzie locul) Pe la sud seceta a fost mai mare; b) (exprima un raport temporal indicand cu aproximatzie timpul) A sosit pe la amiaza. 5) Pe langa a) (exprima un raport spatzial) Prin apropiere. A trecut pe langa casa noastra; b) (exprima un raport comparativ) In comparatzie cu; fatza de. Parea un copil pe langa acest om zdravan; c) (exprima un raport cumulativ) In afara de. Pe langa necazul cel avea shi grindina i strivise via. 6) Pe sub a) (exprima un raport spatzial indicand locul situarii mai jos de ceva) Mergeam pe la umbra pe sub copaci; b) (exprima un raport temporal indicand cu aproximatzie timpul) Spre; inspre. Au ajuns pe sub amiaza. 7) Pe cand v. CAND. III. (in componentza formelor de juramant) Pe cinstea (sau onoarea) mea. Pe cuvant de cinste. /<lat. super per

pe prep. serva a exprima: 1. locul asupra caruia sta ceva ori cineva: a shedea pe scaun; 2. locul asupra caruia se mishca cineva: a incaleca pe cal; 3. partea asupra careia se face ceva: se spala pe maini; 4. un spatziu de timp: pe un an; 5. o modalitate: pe fatza pe voie; 6. acuzativul la fiintze (k un mijloc de diferentziere de nominativul omonim): leul invinge pe urs. [Lat. PER].

pe shi (vechĭ) pre prep. (lat. per it. vsp. per fr. par sp. pg por. V. pin 2). 1. Deasupra: paharu e pe masa shed pe scaun pe cal (is calare); ma suĭ pe scaun pe cal (incalec); dorm pe ĭarba merg pe drum pe apa; scriŭ pe hirtie ma spal pe fatza pe cap (V. spal). Ce era pe el! In ce stare era (de murdarie de bucurie de frica). Fig. A trai pe spinarea altuĭa a trai din munca altuĭa. 2. In timpu: pe drum (in timpu calatoriiĭ) pe vremea mea (in timpu tineretzeĭ mele) pe atuncĭ (in timpu de atuncĭ). 3. Pin: iĭ curge singe pe nas shi pe gura a ĭeshit pe fereastra merg pe soare pe luna pe’ntuneric pe ger. Fig. (in juraminte). Jur pe Dumnezeŭ pe vĭatza mea pe onoarea mea. 4. Pin cutare loc: merg pe aci pe la dreapta pe unde e drumu maĭ bun pe supt apa pe deasupra pe dedesupt. 5. Pentru (aratind timpu): pe mine pe viitor pe totdeauna un franc pe zi opt chilometri pe ora. 6. Pentru in schimbu: a da un franc pe o carte a da cinstea pe rushine (V. rushine) a strica orzu pe gishte (in schimbu folosuluĭ care tzi lar aduce gishtele) a da vrabia din mina pe cĭoara din par (V. cĭoara) a vinde pe aur a lupta pe vĭatza shi pe moarte. 7. Cam aproape: pe la dreapta pe la ceafa pe la toaca pe inserate. 8. Dupa conform: pe voĭe pe plac pe gust asha se zice pe (fals in!) romaneshte pe limba romaneasca. 9. Cit egal cu: pe un sfert pe jumatate vind pe atit pe acest pretz. 10. Asupra contra (adica: „rapezitziva!”): pe eĭ maĭ Romanĭ! 11. Arata acuzativu: Romaniĭ ĭaŭ invins pe Dacĭ shi aŭ invins multe alte popoare care leaŭ asimilat. Pe cine nul lashĭ sa moara nu te lasa sa traĭeshtĭ. (La pronume se pune totdeauna pe la acuzativ ĭar la substantive nu se pune cind is indefinite saŭ articulate: lupu maninca oĭ lupu maninca oile dar: lupu le maninca pe oĭ lupu le maninca pe oile cele fara cinĭ). 12. Formeaza adverbe (saŭ loc. adverbiale) de mod: pe fatza pe dos (k adj. om pe dos om sucit) pe ascuns pe furish pe jos (pe picĭoare adica „mergind”) pe sus (in carutza) la luat pe sus (cu fortza la dus la arest) pe supt mina (pe ascuns) pe rind pe scurt pe deplin pe intrecute pe sarite pe furate pe nedrept. 13. Aritm. Arata o fractziune: 5/8 („5 pe 8” saŭ „cincĭ optimĭ” dar o odaĭe 5 pe 8 arata 5 metri in latzime shi 8 in lungime). Pe din in partea din: pe din auntru pe din afara pe din fatza pe din dos (orĭ pin auntru pe afara pin fatza pin dos). Cind inseamna „pe de rost” se zice numaĭ pe din afara). Pe din doŭa in jumatate pe jumatate (impartzind). Pe cit intru cit atit cit: pe cit shtiŭ pe cit se poate. De pe incepind de pe la: de pe la toaca de pe la cintatu cocoshilor. In Munt. pop. pa: pa jos p’afara; in est pi.

de pe pp vz de

pa² pp vz pe

pa pp vz pe

pra pp vz pe

pre pp vz pe

pri pp vz pe

pri pp vz pe

PA prep. v. pe.

PRE prep. v. PE.

pre prep. V. pe.

pa V. pe.

pi V. pe.

1) pre prep. (lat. per. V. pe). Vechĭ. Pe: mintuĭeshtel pre el Doamne! Azĭ e numaĭ prefix k’n prefac.

pri V. prin.

pe prep.

pe prep.

pe.

PE prep. 1. (local) v. deasupra. 2. (local) (inv.) spre. (~ fatza pamantului.) 3. (local) v. in. (Au poposit ~ culme.) 4. (local) (reg.) intre. (Ia cojocul ~ umeri.) 5. (local) v. peste. (Cade ploaia ~ noi.) 6. (termen comercial; modalinstrumental) pentru per. (900 de lei ~ kg de grau.)

PE prep. 1. (local) deasupra peste. (~ masa era pusa mushamaua.) 2. (local) (inv.) spre. (~ fatza pamintului.) 3. (local) in. (Au poposit ~ culme.) 4. (local) (reg.) intre. (Ia cojocul ~ umeri.) 5. (local) peste. (Cade ploaia ~ noi.) 6. (termen comercial; modalinstrumental) pentru per. (2 lei ~ kg de griu.)

Pe ≠ sub

pe prep. 1. Peste deasupra: pe bolta alburie (Eminescu); cum shade? bolnav in pat? Nu sanatos pe pat (Alecsandri). 2. La in: saruta fata pe frunte (Sadoveanu); pe ginduri cad (Eminescu). 3. Peste (indica ideea de repetitzie): scrisori pe scrisori (N. Costin). 4. Indica o relatzie bidimensionala: camera secretarului mare de vreo trei metri pe patru (Cocea). 5. Spre inspre (sens local): usha se deschidea peafara (Fundescu); hai sa ne’ntoarcem peacasa (Alecsandri). 6. In (sens temporal): pe o frumoasa zi de vara (Odobescu). 7. Pina (sens local shi temporal): o sticlutza de spitzerie plina pe sfert (Bassarabescu). 8. Pina la (indica anii neimplinitzi ai virstei): unai de 16 pe 17 (Alecsandri). 9. Circa mai mult sau mai putzin (arata aproximatzia): pleca de acasa pe la rasaritul soarelui (Gane). 10. Cu pe timpul (sens temporal): pe toamna (Ghica). 11. Prin intermediul cu ajutorul (sens modal): au strins oaste pe bani (Urechia); gaseshte usha salii pe pipaite (Caragiale). 12. Pentru (arata scopul): eu nam venit pre bataie ce pre pace (Neculce); zaharicale pe diseara (Alecsandri); jucau uneori pe citeo prajitura (Bassarabescu). 13. Contra impotriva: atzi trimis cu pira pre Urechia (Doc. Mold. 1617). 14. Fiecare (sens distributiv): am un bucatar cu zece galbeni pe luna (Alecsandri); minca pe zi cite trei care de pine (Sbiera). 15. Formeaza acuzativul numelor de persoana: ashtept pe soramea (Alecsandri). 16. Introduce adv. shi locutziunile adv. (sens expletiv): cum ai ajuns pe aici? (Ispirescu); pe la noi in provincie (Alecsandri). Var. (inv.) pre (Mold.) pi (Munt. vulg.) pa. Mr. megl. pri istr. pre. Lat. per (Pushcariu 1293; CandreaDens. 1396) cf. alb. për it. per (calabr. pe) fr. par sp. port. por. In mod general reproduce sensurile rom. ale lui per shi super; in anumite sensuri totushi pare sa reproduca ngr. ϰατά. Pentru acuzativul personal cf. sp. a shi MeyerLübke Rom. Gramm. III 351 (explicatzia lui Gr. Nandrish Mélanges M. Roques Paris 1952 III 159965 care se bazeaza pe sl. na nu e convingatoare). Intrebuintzarea acestui acuzativ nu este generala. Se evita folosirea lui pe cu s. articulat shi fara atribut: cunosc omul cunosc pe om cunosc pe omul bun dar niciodata cunosc pe omul. Paralelismul cu sp. nu e intimplator. Sensul lui pre › pe folosit pentru a indica acuzativul este k shi in sp. cel al lui ad lat. k in multe dintre sensurile 511 din acelashi intzeles se explica folosirea lui expletiva cind introduce un adv. Comp. presus adv. (pe deasupra; superior); prejos adv. (dedesubt inferior) ambele folosite doar la comparativ; precum adv. (cum asha cum). Cf. peste.