pe shi (vechĭ) pre prep. (lat. per it. vsp. per fr. par sp. pg por. V. pin 2). 1. Deasupra: paharu e pe masa shed pe scaun pe cal (is calare); ma suĭ pe scaun pe cal (incalec); dorm pe ĭarba merg pe drum pe apa; scriŭ pe hirtie ma spal pe fatza pe cap (V. spal). Ce era pe el! In ce stare era (de murdarie de bucurie de frica). Fig. A trai pe spinarea altuĭa a trai din munca altuĭa. 2. In timpu: pe drum (in timpu calatoriiĭ) pe vremea mea (in timpu tineretzeĭ mele) pe atuncĭ (in timpu de atuncĭ). 3. Pin: iĭ curge singe pe nas shi pe gura a ĭeshit pe fereastra merg pe soare pe luna pe’ntuneric pe ger. Fig. (in juraminte). Jur pe Dumnezeŭ pe vĭatza mea pe onoarea mea. 4. Pin cutare loc: merg pe aci pe la dreapta pe unde e drumu maĭ bun pe supt apa pe deasupra pe dedesupt. 5. Pentru (aratind timpu): pe mine pe viitor pe totdeauna un franc pe zi opt chilometri pe ora. 6. Pentru in schimbu: a da un franc pe o carte a da cinstea pe rushine (V. rushine) a strica orzu pe gishte (in schimbu folosuluĭ care tzi lar aduce gishtele) a da vrabia din mina pe cĭoara din par (V. cĭoara) a vinde pe aur a lupta pe vĭatza shi pe moarte. 7. Cam aproape: pe la dreapta pe la ceafa pe la toaca pe inserate. 8. Dupa conform: pe voĭe pe plac pe gust asha se zice pe (fals in!) romaneshte pe limba romaneasca. 9. Cit egal cu: pe un sfert pe jumatate vind pe atit pe acest pretz. 10. Asupra contra (adica: „rapezitziva!”): pe eĭ maĭ Romanĭ! 11. Arata acuzativu: Romaniĭ ĭaŭ invins pe Dacĭ shi aŭ invins multe alte popoare care leaŭ asimilat. Pe cine nul lashĭ sa moara nu te lasa sa traĭeshtĭ. (La pronume se pune totdeauna pe la acuzativ ĭar la substantive nu se pune cind is indefinite saŭ articulate: lupu maninca oĭ lupu maninca oile dar: lupu le maninca pe oĭ lupu le maninca pe oile cele fara cinĭ). 12. Formeaza adverbe (saŭ loc. adverbiale) de mod: pe fatza pe dos (k adj. om pe dos om sucit) pe ascuns pe furish pe jos (pe picĭoare adica „mergind”) pe sus (in carutza) la luat pe sus (cu fortza la dus la arest) pe supt mina (pe ascuns) pe rind pe scurt pe deplin pe intrecute pe sarite pe furate pe nedrept. 13. Aritm. Arata o fractziune: 5/8 („5 pe 8” saŭ „cincĭ optimĭ” dar o odaĭe 5 pe 8 arata 5 metri in latzime shi 8 in lungime). Pe din in partea din: pe din auntru pe din afara pe din fatza pe din dos (orĭ pin auntru pe afara pin fatza pin dos). Cind inseamna „pe de rost” se zice numaĭ pe din afara). Pe din doŭa in jumatate pe jumatate (impartzind). Pe cit intru cit atit cit: pe cit shtiŭ pe cit se poate. De pe incepind de pe la: de pe la toaca de pe la cintatu cocoshilor. In Munt. pop. pa: pa jos p’afara; in est pi.