JOS JOÁSA joshi joase adv. adj. I. Adv. 1. Aproape de pamant la nivelul pamantului; intrun loc mai putzin ridicat (decat altul). ♦ De sus pana jos = in intregime. De sus in jos = in directzie verticala coboratoare. Cu fatza in jos = (culcat) pe burta. Cu capul in jos = a) cu capul plecat; b) atarnat sau spanzurat de picioare; c) pe dos alandala anapoda. Cu nasul in jos = suparat trist; umilit rushinat. ◊ Loc. adj. (Pop.) Din jos = a) care se afla intro regiune ashezata mai la vale sau mai la sud; b) care vine din mase din popor; c) care face parte din multzimea oamenilor de rand. ◊ Loc. prep. (Substantivat) In (sau din) josul = in (sau din) partea inferioara de la baza unui loc a unui obiect. In josul apei = in directzia curgerii apei; la vale; in aval. ◊ Expr. A (se) da jos = a (se) cobori. A lasa jos = a lasa din mana punand in alta parte. A lasa ochii in jos = a privi spre pamant (rushinat timid etc.). A nu fi (sau a nu se lasa a nu ramane) mai pe jos (sau prejos) = a nu fi intrecut a nu ramane in urma. A privi (sau a masura) pe cineva de sus in jos = a privi pe cineva cu dispretz. ♦ (Cu valoare de interj.) Exprima o comanda de ashezare sau ostilitatea dezaprobarea etc. fatza de cineva sau de ceva. ♦ Fig. In stare de decadere morala materiala sau sociala. ◊ (Ironic) Munca de jos = munca la care este trimis cineva retrogradat dintro functzie de raspundere. 2. La nivelul locului care umbla cineva; la picioarele cuiva. ◊ Pe jos = a) pe pamant; b) cu piciorul. ◊ Loc. adj. De pe jos = care se afla pe pamant sau pe dushumele. II. Adj. 1. Care este putzin ridicat de la pamant; scund. ♦ (Despre frunte) Ingust. 2. (Despre terenuri) Ashezat intrun loc mai coborat in vale; p. ext. apatos mocirlos. 3. (Despre glas shi despre sunetele muzicale) Care are o tonalitate coborata; grav gros adanc profund. 4. (Fiz.; despre temperatura presiune etc.) Scazut mic coborat. 5. (Fiz.; despre frecventze) Cu un numar mic de perioade pe unitatea de timp. Lat. deo[r]sum.

jos joasa [At: CORESI EV. 13/22 / Pl: joshi joase / E: mlp deosum] 1 av La nivelul pamantului. 2 av Aproape de pamant. 3 av Intrun loc mai putzin ridicat decat altul. 4 av (D. etajele unei case) La un nivel inferior. 5 av (Pex) La parter. 6 av (D. etajele unei case) La subsol. 7 av (Ie) A se muta ~ A se muta la un etaj inferior. 8 av (Iae) A se muta la parter. 9 av (Iae) A se muta la subsol. 10 av (Inv; d. o afacere; ie) A ramane ~ A fi lasat fara sprijin. 11 av (In legatura cu verbe de mishcare) In directzia pamantului. 12 av La pamant. 13 av (Pex) La vale. 14 av La nivelul locului care umbla cineva. 15 av La picioarele cuiva. 16 av (Ioc a urca a pune sus; ie) A da ~ A lua (pe cineva sau ceva) dintrun loc mai inalt shi a pune la pamant Si: a cobori. 17 av (Iae) A dobori ceva sau pe cineva. 18 av (Ioc a se urca; ie) A se da ~ A cobori. 19 av (Complinit cu de pe cal; iae) A descaleca. 20 av (Inv; ie) A frange ~ A infrange. 21 av (Ie) A lasa ~ A lasa din mana. 22 av (Inv; iae) A renuntza de a mai face ceva. 2324 av (Ie) A (se) lasa ~ A(shi) da drumul spre pamant. 2526 av (Iae) A (se) tranti la pamant. 2728 av (Iae) A (se) culca la pamant. 29 av (Ie) A pune ~ A lasa din mana. 30 av (Iae) A pune pe masa pe pamant etc. 31 av (Trs; dupa mg letenni; iae) A pune (banii) pe masa in mana altcuiva etc. 32 av (Ie) A sta ~ A se asheza. 33 av (Iae) A shedea. 34 av (Ie) A trage ~ A jupui de piele. 35 av (Iae) A scoate manusha cizmele etc. 36 av (Ie) Ashi da ~ Ashi scoate un obiect de imbracaminte. 37 av (Ie) A lasa ochii in ~ A privi in pamant din cauza rushinii timiditatzii etc. 38 av (Ie) A privi (sau a masura) pe cineva de sus in ~ A se uita la cineva cu atentzie dispretz etc. 39 av (Ilav) De sus in ~ In directzie verticala descendenta. 40 av (Ilav) De ~ in sus in directzie verticala ascendenta. 41 av (Ilav) De sus pana ~ Peste tot. 42 av (Ial) In intregime. 43 av (Ilav) In ~ La vale. 44 av (Ial) Spre pamant. 45 av (Ilav) Cu fatza in ~ Pe burta. 46 av (Ilav) Cu capul in ~ Cu capul plecat. 47 av (Ial) Rasturnat. 4849 av (Ial) Atarnat sau spanzurat de picioare. 50 av (Ial) Pe dos. 51 av (Fig; ial) Anapoda. 52 av (Ilav) Cu nasul in ~ Suparat. 53 av (Ial) Umilit. 54 av (Ial) Rushinat. 55 av (Ial) Trist. 5657 av (Ila) De ~ Care se afla intro regiune din vale sau din sud. 58 av (Ial) Care provine din popor. 59 av (Pex; ial) Inferior. 60 av (Ilpp) Din ~ Dinspre pamant. 61 av (Ial) Din vale. 62 av (Ial) Inferior. 63 av (Ial) Mai la vale de... 64 av (Ial) La sud de... 6566 av (Inv; ilpp; indica aceeashi directzie) Pe din ~ Dinspre pamant sau din vale. 67 av (Ilav) Pe ~ Arata o situatzie neprecizata mai indeaproape. 68 av (Ial) La o inaltzime mai mica. 69 av (Ial) Pe pamant. 70 av (Ial) Pe podele covor dushumea etc. 71 av (Ial) Pedestru. 7273 av (Ila; ilpp) De pe ~ (Care se afla) pe pamant. 7475 av (Ial) (Care se afla) pe dushumele podea covor etc. 76 av (Is) TZarilede~ Olanda Belgia shi Luxemburg. 77 av (Inv; ics) Chilipir de pe om pe ~ Afacere buna la care se poate ajunge ushor. 78 av (Iacs) Cashtig de care cineva nu shtie sa se foloseasca. 79 av (Fig; ilav) De ~ pe ~ Sub limita. 80 av (Fig) In stare de decadere morala materiala sau sociala. 81 av (Irn; is) Munca de ~ Munca la care este trimis cineva retrogradat dintro functzie de raspundere. 82 av (La comparativ; d. un pasaj dintro carte o iscalitura) Mai incolo. 83 av (Pex) La urma. 84 av (D. locurile la o masa) La coada. 85 av (Ie) A fi sau a ramane (mai pre)~ A fi intrecut de cineva. 86 av (Ie) A nu se lasa mai pre~ A se stradui sa fie egal cu cineva. 87 av (Iae) A nu se lasa intrecut de cineva. 88 av (D. varsta; inv; ilav) In ~ Mic. 89 av (D. luna soare) La asfintzit. 9091 a (Ggf; inv) (Spre sau) la miazazi. 92 av (Ic) TZarade~ Regiuni sudice ale Moldovei dupa vechea impartzire administrativa. 93 av (Pfm) In regiunea organelor genitale. 9495 a av (Fig) (Care este) de rand. 9697 a av (Fig) (Care este) inferior. 9899 a av (Fig) (Care este) prost. 100101 a av (Fig) (Care este situat) pe o pozitzie sociala mai putzin inalta. 102103 a av (Fig) (Care este) intro situatzie materiala mai putzin buna. 104105 a av (D. voce) (Care este) profunda. 106107 a av (D. voce) (Care este) de bas. 108109 a av (D. pretz) (Care este) ieftin. 110111 a av (D. pretz) (Care este) scazut. 112 a Care este putzin ridicat de la pamant Si: scund. 113 a (D. frunte) Ingust. 114 a (D. sunete muzicale) Care are o tonalitate coborata. 115 a (Fiz; d. temperatura shi presiune) Scazut. 116 a (Fiz; d. frecventze) Cu numar mic de perioade pe unitatea de timp. 117 a (inv; d. vocale) Inchis. 118 a (Pop; d. terenuri) Apos mocirlos nepotrivit pentru construirea caselor. 119 sn (De obicei art.) Parte inferioara a unui lucru. 120 sn Parte mai coborata a unui teren. 121122 sn (Inv; ilpp) In a ~ulea (Pe apa) in aval. 123124 sn (Ilpp) In (sau din) ~ (In sau) din partea inferioara. 125 sn (Ial) De la baza unui obiect a unui loc. 126 sn (Ilpp) In ~ul apei In directzia curgerii apei. 127 av (Ial) La vale. 128 sn Sfarshit al unui document al unei scrisori al unui articol etc. 129131 i Exprima (o comanda de ashezare) (ostilitatea) dezaprobarea fatza de ceva sau cineva. 132 i (Ie) ~ palaria Exprima admiratzia sau respectul fatza de cineva.

JOS JOÁSA joshi joase adv. adj. I. Adv. 1. Aproape de pamant la nivelul pamantului; intrun loc mai putzin ridicat (decat altul). ◊ De sus pana jos = in intregime. De sus in jos = in directzie verticala coboratoare. ◊ Cu fatza in jos = (culcat) pe burta. Cu capul in jos = a) cu capul plecat; b) atarnat sau spanzurat de picioare; c) pe dos alandala anapoda. Cu nasul in jos = suparat trist; umilit rushinat. ◊ Loc. adj. (Pop.) Din jos = a) care se afla intro regiune ashezata mai la vale sau mai la sud; b) care vine din mase din popor; c) care face parte din multzimea oamenilor de rand. ◊ Loc. prep. (Substantivat) In (sau din) josul = in (sau din) partea inferioara de la baza unui loc a unui obiect. In josul apei = in directzia curgerii apei; la vale; in aval. ◊ Expr. A (se) da jos = a (se) cobori. A lasa jos = a lasa din mana punand in alta parte. A lasa ochii in jos = a privi spre pamant (rushinat timid etc.). A nu fi (sau a nu se lasa a nu ramane) mai pe (sau pre) jos = a nu fi intrecut a nu ramane in urma. A privi (sau a masura) pe cineva de sus in jos = a privi pe cineva cu dispretz. ♦ (Cu valoare de interj.) Exprima o comanda de ashezare sau ostilitatea dezaprobarea etc. fatza de cineva sau de ceva. ♦ Fig. In stare de decadere morala materiala sau sociala. ◊ (Ieshit din uz; azi ironic) Munca de jos = munca la care era trimis cineva retrogradat dintro functzie de raspundere. 2. La nivelul locului care umbla cineva; la picioarele cuiva. ◊ Pe jos = a) pe pamant; b) cu piciorul. ◊ Loc. adj. De pe jos = care se afla pe pamant sau pe dushumele. II. Adj. 1. Care este putzin ridicat de la pamant; scund. ♦ (Despre frunte) Ingust. 2. (Despre terenuri) Ashezat intrun loc mai coborat in vale; p. ext. apatos mocirlos. 3. (Despre glas shi despre sunete muzicale) Care are o tonalitate coborata; grav gros adanc profund. 4. (Fiz.; despre temperatura presiune etc.) Scazut mic coborat. 5. (Fiz.; despre frecventze) Cu un numar mic de perioade pe unitatea de timp. Lat. deo[r]sum.

JOS¹ adv. 1. (In opozitzie cu sus) Aproape de pamint; intrun loc relativ mai putzin ridicat (decit altul). Hai acum jos in tirg sa vedem ce e acolo. CAMIL PETRESCU U. N. 286. Colo jos pe mlashtina Santilnit un pui de cioara Cun bitlan de bashtina. TOPIRCEANU B. 46. ◊ (Precizind pozitzia unei locuintze intro casa cu mai multe etaje) Mi sa spus de jos cind team cautat la birou k au venit sus la dumneata cei din comitetul de fabrica. DEMETRIUS C. 20. ◊ (Precedat de prepozitzia «in» aratind directzia) Eu ma fac k pornesc in jos pe strada. COSHBUC P. I 106. Ea privi atunci in jos Trece mina pe la timple Iara inimai se imple De un farmec dureros. EMINESCU O. I 103. ◊ Expr. A da jos = a lua pe cineva sau ceva dintrun loc mai ridicat (shi al pune intrun loc mai putzin ridicat); fig. a obliga pe cineva sa coboare sa se dea jos de undeva. A se da jos = a veni jos dintrun loc mai ridicat; a cobori. Se dete fata jos din pom. ISPIRESCU L. 28. Iedul cel mic se da iute jos din horn shi incuie usha bine. CREANGA P. 25. A lasa jos = a lasa din mina punind sa stea in alta parte. SHtefan shia lasat lingura jos linishtit shi a inceput sa soarba shi el supa din farfurie cu gura. SAHIA N. 57. A lasa ochii in jos = a privi spre pamint (din modestie sau sfiala). Da stapine zise HarapAlb lasind ochii in jos. CREANGA P. 208. A nu fi (sau a nu se lasa a nu ramine) mai pe (sau pre) jos = a nu fi intrecut a nu ramine in urma a nu se face de rushine. Sau batut bine baietzii noshtri... dar... shi noi nam fost mai pe jos. GHICA la TDRG. Cu fatza in jos = culcat pe burta. Il culca pe pat cu fatza in jos. Cu capul in jos = a) cu capul plecat. Cu capul in jos ramase o clipa pe ginduri. MIRONESCU S. A. 34; b) atirnat sau spinzurat de picioare; fig. pe dos alandala anormal. Lumea asta e pe dos. Toate merg cu capun jos. CREANGA P. 248. Cu nasul in jos = suparat umilit; amarit trist. Ceash mai ride sa te vad intorcindute cu nasul in jos! ISPIRESCU L. 15. De sus in jos = in directzie verticala coboritoare. Aduna cifrele de sus in jos. A privi (sau a masura) (pe cineva) de sus in jos = a privi (pe cineva) cu dispretz. De sus pina jos = in intregime tot. Nea stropit cu noroi de sus pina jos. ▭ Se batura shi se batura pina ce armasarul sfishiat hartanit de sus pina jos shi plin de singe fu razbit shi biruit. ISPIRESCU L. 28. (Popular) Pe din jos de... = dintro regiune inferioara intro parte situata mai jos. Pe din jos de Orashtie vin doi fratzi din catanie. JARNÍKBIRSEANU D. 310. Pe din jos de ochishori Rumeiorii obrajori Sint tocmai k doi bujori. id. ib. 136. ◊ Loc. adj. (Invechit shi popular) Din jos = care se afla intro regiune ashezata mai in vale sau mai la sud. Nu miau venit inca butzile cu vin de la viile din jos. NEGRUZZI S. I 82. De jos = a) arata pozitzia geografica a sudului sau cea topografica a unui teren coborit inferior. TZarile de jos; b) care vine din mase. Critica de jos constituie o puternica expresie a democratismului regimului nostru a legaturilor sale indestructibile cu masele largi ale poporului a relatziilor de deplina incredere reciproca dintre partid guvern shi popor. SCINTEIA 1953 nr. 2799; c) (despre oameni sau clase sociale oglindind mentalitatea claselor exploatatoare) care face parte din multzimea exploatata care apartzine acestei multzimi. Eminescu a fost reprezentantul claselor de jos vechi romineshti. IBRAILEANU SP. CR. 166. (Expr.) Munca de jos = munca la care este trimis cineva pentru k nu a corespuns intro munca de raspundere. ♦ (Cu valoare de interjectzie) Arata ostilitatea fatza de unele persoane institutzii etc. Jos tirania! ♦ Fig. In stare de decadere morala sau materiala. Nu ma ashteptam sa ajungi atit de jos. 2. La nivelul pamintului sau al locului care umbla cineva; la picioarele cuiva. Ma trintesc jos cu oamenii care se tzin dupa mine. CAMIL PETRESCU U. N. 360. Se lasa oleaca jos pe iarba shi adormi dus. CREANGA P. 158. Flacaii jos la umbra stau rezematzi in coate. BELDICEANU P. 62. Cinta cucu jos pe iarba Necajitas fara treaba. JARNÍKBIRSEANU D. 220. ◊ (Intarit prin «pe pamint») Era jos pe pamint. DUMITRIU N. 149. ◊ Loc. adv. Pe jos = a) pe pamint. Ishi pusese cobilitza pe jos. DUMITRIU N. 104. SHi atunci o data pornesc shi turturica shi calul fugind pe intrecute cind pe sus cind pe jos dupa cum cerea trebuintza. CREANGA P. 273. Pe jos e un verde covor TZesut cu mii tinere flori. EMINESCU O. IV 3; b) cu piciorul (shi nu cu un vehicul sau purtat de cineva). Ieshi in orash pe jos. DUMITRIU N. 105. Nime nu sar fi riscat a merge pe jos singur pe ulitzi dupa ce innopta. NEGRUZZI S. I 15. Tui mere (= merge) pe sus cintind Iara eu pe jos plingind. JARNÍKBIRSEANU D. 301. ◊ (Precedat de alte prepozitzii) SHi acum parcal vad cit era de ferfenitzos shi cum ishi culegea boarfele de pe jos. CREANGA P. 148. ◊ Loc. adj. De pe jos = care se afla pe pamint sau pe dushumele. Se uita... la covorul de pe jos. DUMITRTU N. 45. 3. (In legatura cu modul de a cinta) Profund gros grav. Cinta prea jos. 4. (Invechit shi regional; in legatura cu pretzurile) Putzin ieftin. Moshia a ramas tot cu nume rau... shi de aceea sa dat cel putzin cu 2000 de galbeni mai jos decit face. I. IONESCU D. 355.

JOS¹ adv. 1) La o inaltzime relativ mica fatza de pamant sau fatza de alt loc; aproape de pamant. ◊ A (se) da ~ a (se) cobori. A lasa ~ a pune pe pamant sau pe podea. A lasa ochii in ~ a manifesta sfiala; a privi rushinat spre pamant. A privi (sau a masura pe cineva) de sus in ~ a privi (sau a masura pe cineva) cu o privire dispretzuitoare. Cu nasul in ~ umilit; rushinat. De sus pana ~ in intregime. Din ~ dintrun loc ashezat mai la vale (sau mai la sud); din vale. In ~ in partea inferioara a unui obiect. De ~ a) de mai la vale; b) de la sud; c) din mase; din popor. 2) La acelashi nivel cu pamantul sau cu locul pe unde se umbla. * Pe ~ a) pe pamant; pe podea; b) cu picioarele; fara nici un mijloc de locomotzie. De pe ~ de pe pamant sau de pe podea. /<lat. deo(r)sum

JOS³ n. Parte inferioara a unui obiect; parte de jos. ◊ In ~ul apei in directzia scurgerii apei; la vale; in aval. /<lat. deo(r)sum

JOS⁴ interj. 1) (exprima comanda adresata cuiva de a se asheza) La pamant; ashazate! 2) (exprima dezaprobarea fatza de cineva sau ceva) La o parte! Sa plece! Sa fie destituit din post! /<lat. deo(r)sum

jos a. putzin ridicat: casa joasa. [Lat. DEO(R)SUM]. ║ n. partea de jos: in josul scarei. ║ adv. in partea inferioara: date jos; pe jos umbland cu picioarele: a plecat pe jos. ║ int. strigat de dezaprobare de ura: jos tiranul!

jos adv. (lat. pop. jossum shi dejuso cl. deosum shi deorsum din *devorsum compus din de de sus in jos shi vorsum vórtere shi vértere a invirti a intoarce; it. giu shi giue [ild. giúso] vfr. jus sp. ayuso. V. rutes). In partea inferioara (stind orĭ mergind): el e jos se da jos arunc jos. Pe jos 1. pe partea inferioara pe pamint pe pardoseala la picĭoarele noastre: pe jos eraŭ numaĭ florĭ nu scuipa de jos. 2. umblind mergind (in opoz. cu „pe sus in carutza pe cal sh.a.”): ma duc acasa pe jos. De jos 1. din partea inferioara de pe pamint de pe pardoseala: a ridica ceva de jos. 2. inferior in loc (fatza de nivelu mariĭ): Episcopia Dunariĭ de jos. Inferior in rang: ceĭ de jos (ceĭ micĭ). Fig. TZaran tzaranesc suburban: acest om e de folos dintr’o familie de jos. Daŭ jos 1. scobor; 2. trintesc. Ma daŭ jos ma scobor. SHed (or staŭ) jos: shed ashezat pe scaun (nu in picĭoare). Ramin pe jos is intrecut raman in urma perd din vaza. Las pe jos intrec intunec vaza cuĭva. Adj. Jos joasa nu mult ridicat scund tupilat: casa joasa. Gras cu putzine vibratziunĭ pe secunda: sunet jos. Josnic: purtare joasa. Sn. pl. urĭ. Partea de jos partea inferioara: josu scariĭ ashtept in josu scariĭ. A inota in josu apeĭ a inota la vale cum se mishca curentu. A rasturna cu susu’n jos (casa lucrurile) a face mare dezordine (v. hushtĭulĭuc harapara). Interj. de reprobare saŭ de ura: Jos Jidaniĭ! Jos cu eĭ!

Berteshti (de jos) pl. comuna in jud. Braila adesea ocupata de Rushi in rasboaiele lor cu Turcii: 2000 loc.

Doljiu n. numit shi Jiul de jos judetz ashezat in partea de S.V. a Olteniei in basinul de jos al Jiului: (de unde shi numele): 438.000 loc. cu cap. Craiova. [Adica Doljiu sau Jiul din vale (in opozitziune cu Gorjiu); slav. DOL(INA) vale].

Dunaredejos f. eparhie episcopala cu reshedintza la Galatzi shi a carii autoritate se intinde peste judetzele Covurluiu Braila Tulcea shi Constantza.

TZaradeJos f. od. numele partzii septentrionale a Moldovei coprinzand tzinuturile: Hotin Dorohoiu Harlau Cernautzi Suceava Neamtzu Bacau.

Vintz n. nume a doua sate in Ardeal: 1. Vintzul de jos comuna rurala in judetzul Alba: 3854 loc.; 2. Vintzul de sus sau Alvintz comuna rurala in judetzul Turda 1840 loc.

jos² adv.

jos adv.

jos

de jos.

JOS adj. adv. 1. adj. coborat scoborat. (Un teren ~.) 2. adv. v. dedesubt. 3. adj. v. scund. 4. adj. v. scazut. 5. adj. v. gros. 6. adj. v. ieftin.

JOS adj. adv. 1. adj. coborit scoborit. (Un teren ~.) 2. adv. dedesubt. (Locul era situat ~.) 3. adj. marunt mic scund (reg.) pitulat. (Casa ~; persoana ~.) 4. adj. coborit redus scazut scoborit. (Temperatura ~.) 5. adj. adinc grav gros profund (fig.) cavernos. (O voce ~; un timbru ~.) 6. adj. avantajos convenabil ieftin mic scazut (Transilv. shi Ban.) lesne. (Pretzuri ~.)

jos adj. v. INCHIS.

Jos ≠ inalt sus

jos adv. 1. Aproape de pamint in loc mai putzin ridicat (decit altul). In jos in partea inferioara. 2. La nivelul pamintului pe sol. 3. In ton grav. 4. (Adj.) Scund care este putzin ridicat de la pamint. 5. (S. n.) Parte inferioara baza. Var. (Mold.) gios. Mr. (d)gios megl. (an)jos istr. jos. Lat. deorsum prin intermediul var. pop. deosum diosum (Diez I 216; Pushcariu 912; CandreaDens. 907; REW 2566) cf. it. giuso (calabr. jusu sard. giòssu) v. fr. jus sp. ayuso. Dupa Cipariu Gramm. 103 shi Scriban din lat. pop. jussum jossum. Daca se admite primul etimon care pare cel mai probabil rezultatul di › j este acelashi k adiungere › ajunge sau adiutare › ajuta cf. shi jumatate; shi in acest caz mr. gios care Meyer Alb. St. IV 64 il considera inexplicabil este normal cf. mr. agiunge agiuta. Der. josean s. m. (locuitor al unui sat situat mai jos decit altul; in general locuitor din Moldova de Sud); josime s. f. (plebe strat inferior al societatzii; josnicie mirshavie); josnic adj. (scund; scurt cirn; mirshav abject lipsit de demnitate); josnicie s. f. (mirshavie ticaloshie); injosi vb. (a umili a dezonora); injositor adj. (care injoseshte); injosora vb. (a umili a injosi); injosa vb. (a injosi); inaljos s. n. (prapastie abis; nedreptate umilire) de la formatzia adverbiala in al josului „in jos; iute precipitat” (Tiktin DAR); prejos adv. (in expresia mai prejos in inferioritate mai putzin).

APOLDU DE JOS com. in jud. Sibiu; 1.635 loc. (1991). Biserica de lemn (sec. 18).

ARPASHU DE JOS com. in jud. Sibiu; 2.939 loc. (1991). Centru pomicol. Statzie de c. f. Biserica (sec. 18). Importanta ashezare getodacica fortificata (sec. 1 i. Hr.2 d. Hr.).

BEICA DE JOS com. in jud. Muresh; 2.286 loc. (1991). Biserica de lemn (sec. 18).

BERTESHTII DE JOS com. in jud. Braila pe Calmatzui; 3.043 loc. (1991).

BUDACU DE JOS com. in jud. BistritzaNasaud; 2.676 loc. (1991). Biserica (sec. 16). Biserica (sec. 18) in satul Monariu. Biserica (sec. 15; 18) in satul Jelna.

BUGHEA DE JOS com. in jud. Argesh; 3.280 loc. (1991).

CEAMURLIA DE JOS com. in jud. Tulcea; 2.791 loc. (1991). Importante vestigii neolitice (cultura Hamangia) shi din epoca romana (sec. 23).

CHIHERU DE JOS com. in jud. Muresh; 2.035 loc. (1991).

CRACIUNELU DE JOS com. in jud. Alba pe Tirnava; 4.388 loc. (1991). Viticultura. Statzie de c. f.

CRASANII DE JOS sat in com. Balaciu (jud. Ialomitza) in apropierea caruia a fost descoperita o dava getica pe Piscul Crasanilor (sec. 31 i. Hr.).

CRISHTIORU DE JOS com. in jud. Bihor; 2.140 loc. (1991).

FILDU DE JOS com. in jud. Salaj pe Almash; 1.593 loc. (1995). Biserica de lemn; (sec. 18) in satul Fildu de Sus. Centru de prelucr. artistica a lemnului.

GALDA DE JOS com. in jud. Alba pe raul Galda; 4.414 loc. (1995). Bisericile Nashterea Maicii Domnului (1715 cu pictura murala din 1752) Sf. Arhanghel Mihail (sec. 17) shi Cuvioasa Paraschiva (1782) in satele Galda de Jos Galda de Sus shi Mesentea.

IDECIU DE JOS com. in jud. Muresh pe raul Muresh; 2.054 loc. (1998). Ape minerale clorosodice. In satul Ideciu de Jos mentzionat documentar in 1319 se afla un castel din sec. 16 in stilul Renashterii.

JICHISHU DE JOS ocm. in jud. Cluj; 1.285 loc. (1998). Satul Jichishu de Jos este mentzionat documentar in 1292.

LAPUGIU DE JOS com. in jud. Hunedoara situata in Depr. Lapugiu la poalele de NV ale Mtzilor Poaiana Ruscai pe Paraul Lapugilor; 1.667 loc. (2000). Statzii de c. f. in satele L. de J. shi Holdea shi halta de c. f. in satul Ohaba. In satul Lapugiu de Sus mentzionat documentar in 1439 se afla un punct fosilifer cu fauna marina datand din Miocen iar in satul L. de J. atestat documentar in 1439 exista o biserica de lemn cu hramul Adormirea Maicii Domnului (sec. 18).

LUGASHU DE JOS com. in jud. Bihor situata in partea de V a depr. VadBorod la poalele de SV ale Mtzilor Plopish pe dr. Crishului Repede; 3.175 loc. (2000). Hidrocentrala (18 MW) intrata in functziune in 1989. Pomicultura. In satul L. de J. mentzionat documentar in perioada 12911294 se afla o biserica de zid cu hramul Nashterea Maicii Domnului (sec. 17) o biserica de lemn cu hramul Buna Vestire (1720 cu picturi interioare din sec. 18) shi un conac (1840).

LUNCA CERNII DE JOS com. in jud. Hunedoara situata la poalele de SE ale Mtzilor Poiana Ruscai pe raul Cerna; 1.205 loc. (2005). Satul Lunca Cernii de Jos este mentzionat documentar in 1360.

LUNCA DE JOS com. in jud. Harghita situata la poalele Mtzilor Ciuc in zona pasului Trotush; 5.379 loc. (2000). Statzie de c. f. (in satul L. de J.). Expl. shi prelucr. lemnului (cherestea). Fabrica de panouri de lemn. Moara de apa. Centru de prelucr. artistica a lemnului. Muzeu satesc de istorie. Piua pentru cergi. Bisericile de lemn Schimbarea la Fatza (sec. 18) shi Sf. Anton (sec. 20) in satul Valea Rece.

LUNCOIU DE JOS com. in jud. Hunedoara; 1.985 loc. (2000). Satul L. de J. este atestat documentar in 1439.

MACESHU DE JOS com. in jud. Dolj situata in Campia Desnatzui pe malul de E al lacului Bistretz; 1.726 loc. (2000). Pescuit. Biserica Sf. Nicolae (1833) in satul Maceshu de Jos.

MESESHENII DE JOS com. in jud. Salaj situata in depr. SHimleu la poalele de NV ale Mtzilor Mesesh; 2.961 loc. (2000). Centru etnografic shi folcloric. Izvoare cu ape minerale carbogazoase. carbogazoase shi sulfuroase. In satul M. de J. mentzionat documentar in 1341 se afla o biserica din sec. 15. Pana la 1 ian. 1965 satul shi com. M. de J. sau numit Catzalusha.

MUNTENII DE JOS com. in jud. Ialomitza situata in partea de E a Colinelor Tutovei pe raul Barlad; 3.700 loc. (2000). Statzie de c. f. in satul M. de J. (care apare mentzionat documentar in 1491). Biserica Sf. Nicolae (ante 1809 refacuta in 1866) in satul Manjeshti.

OARTZA DE JOS com. in jud. Maramuresh situata in zona Dealurilor Asuajului pe raul Oartza; 1.380 loc. (2003). Pe terit. satului Oartza de Sus atestat documentar in 1391 au fost descoperite vestigii neolitice (unelte de silex fragmente de vase ceramice) precum shi urmele unei ashezari omeneshti din Epoca Bronzului apartzinand culturii Wietenberg (sec. 1613 i. Hr.). In satul Ortitza mentzionat documentar in 1391 se afla o biserica din lemn cu hramul Sfintzii Arhangheli Mihail shi Gavril (sec. 18).

ORLAM SLUCEAETSEA I NIJE KUR SPUSKATSEA (OPЛAM CЛYЧAETCЯ И HИЖE KYP CПYCKATЬCЯ) (rus.) vulturilor li se intampla sa zboare mai jos decat gainile Krilov „Orel i kuri”. „Orlam sluceaetsea i nije kur spuskatsea no kuram nikogda da oblak ne podneatsea” („Vulturilor li se intampla sa zboare mai jos decat gainile dar gainile nu se pot ridica niciodata la nori”). Oamenilor superiori li se poate intampla sa fie cateodata mediocri dar mediocrii nu se pot ridica niciodata la nivelul acestora.

PARTESHTII DE JOS com. in jud. Suceava situata in pod. Sucevei pe raul Solonetz; 3.024 loc. (2003). Halta de c. f. (Varfu Dealului). Olarit (Varfu Dealului).

PETRESHTII DE JOS com. in jud. Cluj situata in depr. Petreshti la poalele mtzilor Trascau pe raul Hajdate; 1.888 loc. (2003). Biserica de lemn Sfintzii Arhangheli Mihail shi Gavriil (18421846) in satul Livada. In arealul com. se afla rezervatzia complexa Cheia Turzii.

PLAIESHII DE JOS com. in jud. Harghita pe cursul superior al raului Cashin; 2.997 loc. (2003). Centru de arta populara. Muzeu etnografic. Rezervatzie botanica cu vegetatzie de mlashtina oligotrofa. In satul P. de J. mentzionat documentar in 1744 se afla o biserica romanocatolica (sec. 14) cu zid de incinta din sec. 18 iar in satul Imper atestat documentar in 1333 exista un conac din 1833.

PORUMBACU DE JOS com. in jud. Sibiu. situata in V depr. Fagarash pe cursul mijlociu al Oltului shi pe raul Porumbacu; 3.114 loc. (2003). Statzie de c. f. (in satul P. de J.) shi halte de c. f. (in satele Colun shi Scoreiu). Expl. de calcar (Porumbacu de Sus). Pomicultura. Centru de prelucr. artistica a lemnului de tzesaturi shi cusaturi populare. In satul P. de J. mentzionat documentar in 1466 se afla vechiul Oficiu poshtaltranzit (17561760) bisericile Nashterea Maicii Domnului (1806) shi Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul (1811) in satele Sarata shi Colun.

RACARII DE JOS sat in com. Bradeshti jud. Dolj in apropierea caruia au fost descoperite vestigiile unui castru roman construit in primul sfert al sec. 2 d. Hr. shi refacut in prima jumatate a sec. 3. Utilizat din nou in sec. 46. In preajma ashezarea civila.

ROATA DE JOS com. in jud. Giurgiu situata in C. GavanuBurdea pe raul Dambovnic; 8.266 loc. (2005). Nod rutier. Expl. de petrol shi gaze naturale (in satele Roata de Jos shi Cartojani). In satul Sadina se afla biserica Adormirea Maicii Domnului (1668) iar in satul R. de J. bisericile Sf. Nicolae (18251902) shi Adormirea Maicii Domnului (1880).

RONA DE JOS com. in jud. Maramuresh situata in N depr. Maramuresh pe raul Rona; 2.080 loc. (2005). In satul R. de J. atestat documentar in 1360 se afla biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului (sec. 18).

jos adv. (er.) in zona aparatului genital; in sex; la sex.

a matura pe jos cu hainele expr. a purta imbracaminte exagerat de lunga.

a trece (pe cineva) la munca de jos expr. (d. shefi) 1. a trasa (unui subaltern) o sarcina neplacuta. 2. a retrograda (pe cineva) dintro functzie.

fostai lele cat ai fost dar teai dus pe pula in jos expr. (obs.) timpul trece in mod implacabil.

jos bishtarii! expr. (vulg.) scoate banii!

jos labele / mainile! expr. ia mana (de pe cineva sau ceva)!

jos palaria! expr. (admirativ) bravo!

laso jos! expr. termina! inceteaza!

laso jos k macane! expr. 1. termina cu prostiile! 2. inceteaza! termina!

nici alba nici neagra / nici cal nici magar / nici calare nici pe jos / nici in car nici in carutza expr. 1. (d. o situatzie) nehotarat indecis. 2. ambiguu de o calitate sau o compozitzie incerta.