GROS¹ GROÁSA groshi groase adj. adv. s. n. s. m. I. Adj. 1. (Despre corpuri cilindrice) Care are diametrul sau circumferintza mai mari decat dimensiunile obishnuite. Trunchi gros. ◊ Intestinul gros = parte a tubului digestiv cu sectziunea mai mare cuprinsa intre ileon shi anus. ♦ (Despre fiintze sau despre partzi ale corpului lor) Dezvoltat mult in latzime. ♦ (Pop.; la f.) Gravida insarcinata. 2. Care are un volum mare care depasheshte prin volum dimensiunile obishnuite; voluminos. Carte groasa. ◊ Expr. Gros la punga = bogat. ♦ (Despre litere) Care este mai lat decat literele obishnuite. 3. Mare in sens vertical de la suprafatza in adancime sau de la suprafatza pana la baza. Strat gros. ◊ Expr. Gros la (sau de) obraz = a) obraznic; b) nesimtzit. Gros la piele sau cu pielea groasa = nesimtzit. Gros la (sau in) ceafa sau cu ceafa groasa = badaran. ♦ Care este tzesut din fire groase (I 1). Haina groasa. 4. (Despre fluide) Care curge sau se imprashtie greu; dens. ♦ Fig. (Despre intuneric umbra ceatza etc.) Adanc compact. II. Adj. Fig. 1. (Despre voce glas sunete adesea adverbial) Adanc grav. 2. (Inv.) Grosolan badaran; incult; care tradeaza pe omul badaran sau incult. III. Adv. 1. (Pop. shi fam.) Mult din plin din belshug. Cashtiga gros. 2. (Inv.) In linii mari superficial in mod grosolan. IV. S. n. 1. Partea cea mai numeroasa dintro colectivitate dintrun ansamblu de obiecte de fenomene (de acelashi fel); greu. ◊ Loc. adv. Din gros = in cantitate mare din belshug. 2. (Pop. shi fam.) Inchisoare. V. S. m. (Reg.) Bushtean trunchi; barna (groasa). Lat. grossus.

gros¹ ~oasa [At: VARLAAM C. 63 / Pl: ~oshi ~oase / E: ml grossus] 1 a (D. fiintze sau d. partzi ale corpului lor) Dezvoltat mult in latzime. 2 a (D. obiecte) Voluminos. 3 af (Pop; d. femei) Insarcinata. 4 a (Pfm; fig; ie) A fi ~ la (sau de) obraz ori a fi ~ la piele (sau cu pielea oasa) A fi nesimtzit. 5 a (Pfm; iae) A fi obraznic. 6 a (Pfm; fig; ie) A fi ~ la ceafa (sau cu ceafa ~oasa) A fi bogat. 7 a (Pfm; fig; iae) A fi badaran. 8 a (Pfm; fig; ie) A fi ~ de cap A intzelege (mai) greu anumite lucruri. 9 a (Pfm; ie) A fi ~ la punga (sau cu punga groasa) A fi instarit. 10 a (Inv; fig; d. fiintze) Grosolan. 11 a (Inv; fig; d. fiintze) Incult. 12 a (D. corpuri cilindrice) Care are diametrul sau circumferintza mai mare decat dimensiunile obishnuite. 13 a (Is) Intestinul ~ Parte a tubului digestiv cu sectziunea mai mare cuprinsa intre ileon shi anus. 14 a (Spc; d. tzesaturi) TZesut din fire groase (12). 15 a (D. materii lichide sau gazoase) Dens. 16 a (Fig; d. intuneric umbra ceatza etc) Compact. 17 a (Inv; is) ~ negru Negru inchis. 1819 a av (Fig; d. voce glas sunete shi in relatzie cu verbele „a vorbi” „a canta”) (Care este) grav. 20 a (Pfm; d. ocupatzii meshteshuguri etc.) Care nu tinde la perfectziune. 21 a (Fig) Lipsit de finetze. 22 a (Ccr; fig; d. minciuni) Gogonat. 2324 a av (Care este) din belshug Si: mult. 25 a (Pfm; ie) A avea bani groshi A fi foarte avut. 26 a (Pfm; ie) A impinge bani groshi A mitui. 27 a (Ccr; d. litere) Care este mai lat decat literele obishnuite. 28 av (In relatzie cu verbele „a scrie”) Ingroshat. 29 av (Inv) Superficial. 30 av (Inv) In mod grosolan. 31 sna Partea cea mai numeroasa dintro colectivitate dintrun ansamblu de obiecte de fenomene (de acelashi fel). 32 sna Partea cea mai grea (a unui lucru). 33 sn (Pfm; ilav) Din ~ (sau cu ~ul) Din greu. 34 sn (Pfm; ial) In cantitate mare. 35 sm (Reg; ccr) Bushtean. 36 sm (Reg; ccr) Barna (mare). 37 sm (Inv) Scandura cioplita intrun anumit mod shi prevazuta cu lacat cu care se incatushau picioarele celor arestatzi. 38 sn (Pfm) Inchisoare. 39 a (Iuz; is) Banii ~ului Amenda ce se platea de catre cei arestatzi.

GROS¹ GROÁSA groshi groase adj. adv. s. n. s. m. I. Adj. 1. (Despre corpuri cilindrice) Care are diametrul sau circumferintza mai mari decat dimensiunile obishnuite. Trunchi gros. ◊ Intestinul gros = parte a tubului digestiv cu sectziunea mai mare cuprinsa intre ileon shi anus. ♦ (Despre fiintze sau despre partzi ale corpului lor) Dezvoltat mult in latzime. ♦ (Pop.; la f.) Gravida insarcinata. 2. Care are volum mare care depasheshte prin volum dimensiunile obishnuite; voluminos. Carte groasa. ◊ Expr. Gros la punga = bogat. ♦ (Despre litere) Care este mai lat decat literele obishnuite. 3. Mare in sens vertical de la suprafatza in adancime sau de la suprafatza pana la baza. Strat gros. ◊ Expr. Gros la (sau de) obraz = a) obraznic; b) nesimtzit. Gros la piele sau cu pielea groasa = nesimtzit. Gros la (sau in) ceafa sau cu ceafa groasa = badaran. ♦ Care este tzesut² din fire groase ( I 1). Haina groasa. 4. (Despre fluide) Care curge sau se imprashtie greu; dens. ♦ Fig. (Despre intuneric umbra ceatza etc.) Adanc compact. II. Adj. Fig. 1. (Despre voce glas sunete adesea adverbial) Adanc grav. 2. (Inv.) Grosolan badaran; incult; care tradeaza pe omul badaran sau incult. III. Adv. 1. (Pop. shi fam.) Mult din plin din belshug. Cashtiga gros. 2. (Inv.) In linii mari superficial in mod grosolan. IV. S. n. 1. Partea cea mai numeroasa dintro colectivitate dintrun ansamblu de obiecte de fenomene (de acelashi fel); greu. ◊ Loc. adv. Din gros = in cantitate mare din belshug. 2. (Pop. shi fam.) Inchisoare. V. S. m. (Reg.) Bushtean trunchi; barna (groasa). Lat. grossus.

GROS¹ adv. Mult din plin. Pe linga asta era shi ageamie shinfumurata k nimeni nu shtie juca mai bine k ea shi sentzelege pierdea gros. CARAGIALE O. III 34. [La cartzi] tot meshteshugui dea giuca gros. ALECSANDRI T. I 118. ◊ Expr. A bate (pe cineva) gros = a bate (pe cineva) tare ai trage o bataie buna zdravana. Hai ma so batem gros. BIBICESCU P. P. 193.

GROS¹ adv. pop. fam. In cantitate mare; mult. * Din ~ din plin; din belshug. /<lat. grossus

gros a. 1. de volum mare (in opozitziune cu subtzire): lemn gros; 2. des: fir gros; 3. ordinar: postav gros; 4. prost: cap gros; 5. fig. grosolan: vorbe groase. [Lat. GROSSUS]. ║ n. 1. partea cea mai groasa: grosul arborelui; 2. partea cea mai insemnata: grosul armatei. ║ adv. mult: a cheltui a juca gros.

gros groása adj. (lat. grŏssus it. pg. grosso pv. fr. cat. gros sp. grueso). Lat in toate directziunile (vorbind de lucrurile lungĭ in ceĭa ce priveshte volumu lor transversal): fir trunchĭ stilp om gros. Des dens: lapre gros. Fem. (Serbia). Gravida (k fr. grosse). Fig. Grav jos: voce nota groasa. Nesimtzitor impertinent: obraz gros. Grosolan aspru greŭ: vorbe groase. Prost: cap gros. Gros de (saŭ la) obraz obraznic nesimtzitor. Gros de (saŭ la saŭ in) ceafa grosolan barbar ordinar: Bulgaroĭ cu ceafa groasa (Em.). Gros la (saŭ de) cap la minte prost. Gros la punga bogat. S. n. pl. urĭ. Butuc gros de fixat picĭoarele criminalilor. Fig. (pin aluz. la butuc). Arest inchisoare: a baga pe cineva la gros. Partea cea maĭ groasa (maĭ mare) a unuĭ lucru duĭumu: grosu armateĭ (k it. il grosso dell’esército). Adv. Fam. Mult: a cishtiga a bea a cheltui a juca gros (a juca pe gros pe sume marĭ). Din gros in mare cantitate: fura din gros (VR. 1915 5 286).