TOT TOÁTA totzi toate adj. nehot. pron. nehot. adv. s. n. I. Adj. nehot. 1. (La sg.) Intreg; integral complet; din care nu lipseshte nimeni sau nimic; cat exista cat este cat are; cat e de mare cat se intinde cat cuprinde; cat dureaza cat tzine. Tot orashul. Tot timpul. ◊ Loc. prep. Cu tot... = in ciuda... 2. (La sg.) Perfect. ♦ (Da ideea de superlativ) Cum nu exista (altul) mai mare mai mult. ◊ Loc. adj. De tot... = cum nu se poate mai mult. 3. (La sg.) Fiecare (dintre...) oricare; care se repeta. ◊ Loc. adj. De toata ziua sau de toate zilele = care se face se intampla se poarta in fiecare zi. ♦ Loc. adv. Peste tot = pretutindeni. 4. (La pl.) Care este in numar complet fara sa lipseasca nici unul; care este in serie completa fara sa lipseasca ceva. ◊ Loc. adv. In toate partzile = pretutindeni. ♦ (Alcatuieshte impreuna cu un num. card. numerale colective) Totzi cinci. ◊ Expr. A vari (sau a baga) pe cineva in totzi sperietzii = a infricosha. II. Pron. nehot. 1. (La pl.; cu nuantza de num. nehot.) Lucrurile sau fiintzele cate intra in discutzie sau care sunt de acelashi fel (fara sa lipseasca nici unul). ◊ Loc. adv. Inainte de toate = in primul rand mai presus de orice altceva. ♦ (Precedat de conj. „shi” rezuma o enumeratzie) Restul care na fost amintit; celelalte. ♦ (Predomina ideea de varietate de diversitate) Orice lucru fara alegere. ◊ Expr. Toate k toate (sau toatele) dar... (sau insa...) = celelalte ar mai merge dar...; treacamearga dar... 2. Lucrurile care considerate impreuna formeaza un ansamblu. ♦ Loc. adv. Cu totul (shi cu totul) = pe deantregul in intregime. Cu totul = a) in total; b) cu desavarshire in intregime. In tot sau (in) totului tot = a) la un loc una cu alta; in total; b) intrun cuvant la urma urmelor. Tot in tot = pe deantregul. De tot = a) (cu sens modal) cu desavarshire in intregime; b) (cu sens temporal) pentru totdeauna definitiv; c) foarte extrem de... ◊ Loc. prep. Cu tot cu... sau cu (cineva sau ceva) cu tot = impreuna la un loc. ◊ Expr. Astai tot sau atata (ori atatai) tot = doar atat (shi nimic mai mult). 3. (Intra in compunerea unor adjective) Atotcuprinzator. III. Adv. (Exprima continuitatea persistentza) 1. SHi acuma in continuare inca; (in constructzii negative) nici acuma pana acuma nu... ♦ SHi mai departe k shi alta data. 2. Mereu tot timpul toata vremea totdeauna pururea; necontenit neincetat intruna. ◊ Expr. Sa tot aiba... = ar putea sa aiba (cel mult)... Sa tot fie... = ar putea sa fie (cel mult)... ♦ Statornic permanent. 3. De repetate ori adeseori de multe ori. 4. (Exprima o gradatzie a intensitatzii) Din ce in ce. IV. Adv. (Stabileshte identitatea similitudinea simultaneitatea) 1. (De) asemenea la fel; in acelashi chip. ◊ Expr. Tot asha (sau astfel atata acelashi) = intocmai exact asha (sau atata acelashi). ◊ (In corelatzie cu „asha” sau „atat de...” formeaza gradul de egalitate al comparativului) Tot atat de bun. ◊ Expr. Mie tot atata = mie perfect egal. 2. (Urmat de substantive shi pronume arata k fiintza sau lucrul respectiv revine apare intro situatzie similara) Iarashi din nou (sau k totdeauna). ♦ (Urmat de un substantiv precedat de art. nehot.) Acelashi. ♦ (Urmat de numeralul „unu”) Unu singur. 3. Numai in mod exclusiv. ◊ Expr. Tot unul shi unul = de seama de frunte ales. ♦ (Urmat de un adjectiv sau de un substantiv la pl.) Fara exceptzie unul shi unul. ♦ De tot cu totul in intregime pe deantregul complet. 4. De fiecare data intotdeauna regulat. V. Adv. 1. SHi astfel shi asha oricum. 2. Totushi shi inca. VI. S. n. 1. Intreg unitate (rezultata din totalitatea partzilor) totalitate. ♦ Fig. Lume univers. 2. Fig. (Art.) Lucru esentzial (la care se reduc toate celelalte). ◊ Expr. Aici e totul = in asta consta tot asta explica tot. [Gen.dat. pl. (a) tuturor (a) tuturora] Lat. totus a um.

tot² toata [At: PSALT. HUR. 5715 / V: (reg) tat anh av (irg) ~ulush anh / Pl: totzi toate (inv) tute af (ivr) tus am / GD pl: tuturor tuturora (ivr) toturor (reg) tutulor / E: ml totus] 1 anh (Lsg) Intreg. 2 anh (D. oameni) Cu intreg corpul. 3 anh (Indica alcatuirea componentza unui ansamblu) Din care nu lipseshte nimeni sau nimic. 4 anh (Indica cantitatea) Cat exista. 5 anh (Ilpp) Cu ~ (sau toata totzi toate)... ori cu toate acestea In pofida... 6 anh (Lsg) Deplin (4). 7 anh (Pfm; indica ideea de superlativ; ila) De sau de toata... Cum nu se poate mai mult. 8 anh (Ilav) In toata libertatea Neconstrans. 9 anh (Indica intinderea cuprinsul) Cat e de mare. 10 anh (Indica durata) Cat dureaza. 11 anh (Lpl) in numar complet. 12 anh (Sugerand varietatea) De diferite feluri. 13 anh (Ilav) Din (sau inv de in) toate partzile De pretutindeni. 14 anh (Ilav) In toate partzile (sau inv locuri) ori peste (sau rar prin) ~ locul sau peste ~ Pretutindeni. 15 anh (Pop; ie) A asculta cu toate urechile A asculta cu mare atentzie. 16 anh (Pop; ie) A rade cu totzi dintzii A rade astfel incat sa i se vada totzi dintzii. 17 anh (Pop; iae) A rade foarte tare. 18 anh (Pop; ie) A vari (sau a baga) pe cineva in totzi sperietzii (sau in toate boalele in toate grozile mortzii) A infricosha pe cineva foarte tare. 19 anh (Alcatuieshte impreuna cu un nc numerale colective) Totzi shase. 20 anh (Ivp; lsg) Fiecare (dintre...) Si: oricare. 21 anh (Ila) De toata ziua (sau de toate zilele) De flecare zi Si: cotidian. 22 anh (Pfm; ila) ~ soiul de... ori de ~ soiul sau (reg) in toata forma Fel de fel Si: variat. 23 anh (Pfm; ilav) In toate chipurile sau in ~ chipul In multe feluri. 24 anh (Pfm; ilav) In (sau rar pe) toata vremea ori in toate vremi in fiecare clipa Si: mereu necontenit. 25 anh (Precedat de „shi” completand o enumerare) Restul care na fost amintit Si: celelalte. 26 pnh (Lpl) Lucrurile sau fiintzele care intra in discutzie sau care sunt de acelashi fel (fara sa lipseasca nici unul). 27 pnh (Ilav) Inainte (sau mai intai) de toate In primul rand. 28 pnh (Predomina ideea de varietate de diversitate) Orice lucru fara alegere. 2930 pnh (Ils; shi ila) De toate (Lucruri) de diferite feluri. 31 pnh (Pop; ie) Toate k toate (sau rar toatele) dar... Celelalte ar mai merge dar... 32 pnh Lucrurile care considerate impreuna formeaza un ansamblu. 33 pnh (Ilav) De (sau inv intru) ~ sau cu (sau in intru) ~ul (pop) cu (sau intru) ~ului ~ (inv) cu ~ul (sau ~ulush) ~ (reg) cu ~ului (~ului) ~ in ~ In intregime. 34 pnh (Ilav) De totzi (sau de toate) ori cu ~ul sau (pop) in ~ului (inv) in ~ (reg) de ~ In total. 35 pnh (Pop; ilav) In ~ sau in ~ului ~ Intrun cuvant. 36 pnh (Ilav) De ~ Pentru totdeauna Si: definitiv. 37 pnh (Ilav) De ~ sau cu ~ul (reg) de (sau cu) ~ului ~ cu ~ului Foarte (1). 38 pnh (Ilpp) Cu ~ cu... sau cu cineva (sau cu ceva) cu ~ (sau inv cu ~ul) sau reg cu ~ cu cineva (sau cu ceva) Impreuna cu... 39 pnh (Ie) Astai ~ sau atata (sau atatai) ~ Doar atat (shi nimic mai mult). 40 pnh (Pfm; ie) A nu fi in toate ale mele (ale tale ale ei etc.) A nu fi in deplinatatea facultatzilor mintale. 41 pnh (Pfm; iae) A fi abatut. 42 pnh (Is) Femeie la toate Femeie (de serviciu) care indeplineshte singura toate treburile dintro casa. 43 pnh (Is) Om bun la toate Persoana care se pricepe la toate. 44 pnh (Ilc) Cu toate k... Deshi... 45 snsa Intreg (rezultat din unirea elementelor componente) Si: totalitate (1) (inv) totime (1). 46 snsa (Fig) Natura. 47 snsa (Fig) Univers. 48 snsa (Fig) Lucru esentzial (la care se reduc toate celelalte). 49 sn (Pop; ie) Aici e ~ul Asta explica lucrurile. 50 av (Exprima continuitatea persistentza) SHi acuma Si: inca. 51 av (icn) Nici acuma. 52 av Tot timpul Si: mereu. 53 av Fara a se opri Si: intruna necontenit neincetat. 54 av (Fam ie) Sa ~ aiba... Ar putea sa aiba (cel mult)... 55 av (Reg; ie) Sa ~ fie... sau sa ~ fi fost... Ar putea sa fie (cel mult). 56 av (Pop) In orice imprejurare Si: totdeauna (1). 57 av (Cu sens iterativ) De repetate ori Si: adesea. 58 av (Exprima o gradatzie a intensitatzii) Din ce in ce. 59 av (Stabileshte similitudinea) La fel. 60 av (icr „asha” „asemenea” „astfel” „atata” „acelashi”) Exact asha (sau atata acelashi) Si: intocmai. 61 av (Icr „asha” sau „atat de...”) Formeaza gradul de egalitate al comparativului (Tot atat de frumos.). 62 av (Pfm; ie) Mie ~ atata Mie perfect egal. 63 av (Indica revenirea sau aparitzia intro situatzie similara) Din nou Si: iarashi. 64 av (Exprima periodicitatea regularitatea) De fiecare data Si: intotdeauna regulat. 65 av In mod exclusiv Si: numai. 66 av (Pop; ila) ~ unul shi unul De frunte Si: ales. 67 av Fara exceptzie. 68 av In intregime Si: complet. 69 av (Urmat de un substantiv precedat de art. nehot.) Acelashi. 70 av (Urmat de numeralul „unu”) Unu singur. 71 av SHi asha Si: oricum. 72 av In orice caz. 73 av SHi inca Si: totushi (2). 74 sn Intreg.

TOT TOÁTA totzi toate adj. nehot. pron. nehot. adv. s. n. I. Adj. nehot. 1. (La sg.) Intreg; integral complet; din care nu lipseshte nimeni sau nimic; cat exista cat este cat are; cat e de mare cat se intinde cat cuprinde; cat dureaza cat tzine. Tot orashul. Tot timpul. ◊ Loc. prep. Cu tot... = in ciuda... 2. (La sg.) Perfect. ♦ (Da ideea de superlativ) Cum nu exista (altul) mai mare mai mult. ◊ Loc. adj. De tot... = cum nu se poate mai mult. 3. (La sg.) Fiecare (dintre...) oricare; care se repeta. ◊ Loc. adj. De toata ziua sau de toate zilele = care se face se intampla se poarta in fiecare zi. ◊ Loc. adv. Peste tot = pretutindeni. 4. (La pl.) Care este in numar complet fara sa lipseasca nici unul; care este in serie completa fara sa lipseasca ceva. ◊ Loc. adv. In toate partzile = pretutindeni. ♦ (Alcatuieshte impreuna cu un num. card. numerale colective) Totzi cinci. ◊ Expr. A vari (sau a baga) pe cineva in totzi sperietzii = a infricosha. II. Pron. nehot. 1. (La pl.; cu nuantza de num. nehot.) Lucrurile sau fiintzele cate intra in discutzie sau care sunt de acelashi fel (fara sa lipseasca nici unul). ◊ Loc. adv. Inainte de toate = in primul rand mai presus de orice altceva. ♦ (Precedat de conj. „shi” rezuma o enumeratzie) Restul care na fost amintit; celelalte. ♦ (Predomina ideea de varietate de diversitate) Orice lucru fara alegere. ◊ Expr. Toate k toate (sau toatele) dar... (sau insa...) = celelalte ar mai merge dar...; treacamearga dar... 2. Lucrurile care considerate impreuna formeaza un ansamblu. ♦ Loc. adv. Cu totul (shi cu totul) = pe deantregul in intregime. Cu totul = a) in total; b) cu desavarshire in intregime. In tot sau (in) totului tot = a) la un loc una cu alta; in total; b) intrun cuvant la urma urmelor. Tot in tot = pe deantregul. De tot = a) (cu sens modal) cu desavarshire in intregime; b) (cu sens temporal) pentru totdeauna definitiv; c) foarte extrem de... ◊ Loc. prep. Cu tot cu... sau cu (cineva sau ceva) cu tot = impreuna la un loc. ◊ Expr. Astai tot sau atata (ori atatai) tot = doar atat (shi nimic mai mult). 3. (Intra in compunerea unor adjective) Atotcuprinzator. III. Adv. (Exprima continuitatea persistentza) 1. SHi acuma in continuare inca; (in constructzii negative) nici acuma pana acuma nu... ♦ SHi mai departe k shi alta data. 2. Mereu tot timpul toata vremea totdeauna pururea; necontenit neincetat intruna. ◊ Expr. Sa tot aiba... = ar putea sa aiba (cel mult)... Sa tot fie... = ar putea sa fie (cel mult)... ♦ Statornic permanent. 3. De repetate ori adeseori de multe ori. 4. (Exprima o gradatzie a intensitatzii) Din ce in ce. IV. Adv. (Stabileshte identitatea similitudinea simultaneitatea) 1. (De) asemenea la fel; in acelashi chip. ◊ Expr. Tot asha (sau astfel atata acelashi) = intocmai exact asha (sau atata acelashi). ◊ (In corelatzie cu „asha” sau „atat de...” formeaza gradul de egalitate al comparativului) Tot atat de bun. ◊ Expr. Mie tot atata = mie perfect egal. 2. (Urmat de substantive shi pronume arata k fiintza sau lucrul respectiv revine apare intro situatzie similara) Iarashi din nou (sau k totdeauna). ♦ (Urmat de un substantiv precedat de art. nehot.) Acelashi. ♦ (Urmat de numeralul „unu”) Unu singur. 3. Numai in mod exclusiv. ◊ Expr. Tot unul shi unul = de seama de frunte ales. ♦ (Urmat de un adjectiv sau de un substantiv la pl.) Fara exceptzie unul shi unul. ♦ De tot cu totul in intregime pe deantregul complet. 4. De fiecare data intotdeauna regulat. V. Adv. 1. SHi astfel shi asha oricum. 2. Totushi shi inca. VI. S. n. 1. Intreg unitate (rezultata din totalitatea partzilor) totalitate. ♦ Fig. Lume univers. 2. Fig. (Art.) Lucru esentzial (la care se reduc toate celelalte). ◊ Expr. Aici e totul = in asta consta tot asta explica tot. [Gen.dat. pl. (a) tuturor (a) tuturora] Lat. totus a um.

TOT¹ adv. I. (Exprima continuitatea persistentza) 1. Inca shi acuma; (in fraze negative) nici acuma. Tot na murit matushamea. STANCU D. 325. Biserica episcopiei nu se deosebeshte prin alta decit prin o clopotnitza de multzi ani inceputa shi tot nesfirshita. NEGRUZZI S. I 194. ◊ (Intarit prin «mai») Vai! tot mai gindeshti la anii cind visam in academii Ascultind pe vechii dascali cirpocind la haina vremii. EMINESCU O. I 140. ♦ SHi mai departe k shi altadata in continuare. Cit despre mine eu ramii tot bine incredintzat k cele mai dulci multzumiri ale vinatoarii sint... acele care izbucnesc cu veselie printre nishte buni tovarashi. ODOBESCU S. III 19. De boala bolesc shi scap Dar uritui tot pe cap. JARNÍKBIRSEANU D. 180. 2. Mereu tot timpul toata vremea pururea. Daca voi muri tot la biserica am sa shed. CREANGA A. 17. Ce folos de tine draga K eshti alba shi spalata SHi traieshti tot suparata. JARNÍKBIRSEANU D. 375. ◊ (In legatura cu adv. «mereu») Se scutura salcimii de toamna shi de vint Se bat incet din ramuri ingina glasul tau... Mereu se vor tot bate tu vei dormi mereu. EMINESCU O. I 129. ♦ (Pe linga un verb la conjunctiv arata k actziunea exprimata de verb se prelungeshte) Binele meu din fetie Nui diac sal poata scrie Chiar dear fi ceriul hirtie SHi luna un calamar Sfintul soareun diecel Sa tot scrie maruntzel. JARNÍKBIRSEANU D. 176. ◊ (In legatura cu adv. «mereu») Mama sint silita eu Sai tot vad in vis mereu Ochii de jaratic? COSHBUC P. I 184. ◊ Expr. Sa tot aiba... = ar putea sa aiba (cel mult)... Una [dintre fete] e scurta sa tot aiba douazeci de ani cu ochi mari caprui. CAMIL PETRESCU U. N. 303. Sa tot fie... = ar putea sa fie (cel mult)... Sa tot fie un kilogram. ◊ (Exprimind o dorintza o urare; uneori intarit prin «mereu») Sa tot traieshti sa nu mai mori. CREANGA P. 129. Nici sa beai nici sa inchini Ci mereu sa tot suspini. JARNÍKBIRSEANU D. 264. ♦ Totdeauna in orice imprejurare. Dar capra tot capra: se smuncea in toate partzile. CREANGA P. 42. Femeia tot femeie zise Lapushneanul zimbind. NEGRUZZI S. I 157. ♦ Fara a se opri intruna necontenit neincetat; mereu. Patruzeci de zilentregi Au tot nuntit. COSHBUC P. I 58. SHi apoi Ivan incepe iar a cinta shi se tot duce inainte. CREANGA O. A. 205. SHi gonind biruitoare tot veneau a tzarii steaguri. EMINESCU O. I 148. SHi tot suinduse pinan mahalaua Sarariei statu la portitza unei casutze. NEGRUZZI S. I 16. ◊ (Intareshte adverbele «mereu» «intruna») Sta neadormit zi shi noapte tot intruna fara sa se clinteasca din loc. CREANGA P. 311. Tu din tinar precum eshti Tot mereu intinereshti. EMINESCU O. I 122. Trage mindra la dor greu K eu am tras tot mereu. JARNÍKBIRSEANU D. 161. ◊ Expr. Tot shirag (sau tot rinduririnduri) = fara intrerupere la nesfirshit. Lasa bade las’ sa fie Chiar o suta chiar o mie... Las’ sa fie tot shirag Daca nui care mii drag. JARNÍKBIRSEANU D. 109. ♦ Invariabil statornic permanent. Tot alaturi calaresc Nu au grija nimanuia SHi de dragi unul altuia Ei din ochi se prapadesc. EMINESCU O. I 104. 3. (Cu sens iterativ) De repetate ori de multe ori adesea. Tot ishi scoate ciubucul din gura shi racneshte la cei mai mici. SADOVEANU B. 74. Tot da cu nuiaua in apa. ISPIRESCU L. 34. Ma! tot am auzit din batrini k dracii nus proshti. CREANGA P. 52. De unde tot iei shi nu pui curind se ispraveshte. 4. (Urmat de un comparativ sau de un verb exprima o gradatzie de intensitate) Din ce in ce mereu. Rotzile pocneau tot mai des. REBREANU R. I 13. O vede invaluita intrun hobot alb ridicinduse in vazduh apoi inaltzinduse tot mai sus. CREANGA P. 192. Umbra mortzii se intinde tot mai mare shi mai mare. EMINESCU O. I 148. De sar face dealul shes Ar veni badea mai des. Dar dealul se tot mareshte SHi badea ma paraseshte. JARNÍKBIRSEANU D. 164. ◊ (In legatura cu locutziunea «din ce in ce» care o intareshte) Din ce in ce cintarea in valuri ea tot creshte. EMINESCU O. I 435. II. (Stabileshte identitatea similitudinea) 1. De asemenea la fel. Pe acel prunc de un an il chema tot Mitrea. SADOVEANU M. C. 123. SHishi arata cartea de meshter de hotzie precum shi nevasta ceshi aduce tot prin furtishag. ISPIRESCU L. 379. Ciubuc clopotarul tot din Ardeal shtia putzina carte k shi mine. CREANGA A. 19. ◊ (Urmat de un complement de loc precizeaza k e vorba de acelashi loc sau k locul a ramas neschimbat) Intre intariturile acestei cetatzi... ishi avea reshedintza marele cneaz. Tot aci era adapostita curtea shi oastea sa. STANCU U.R.S.S. 63. Daca mine dimineatza sa afla tot acolo atunci poate sa tzio dau. CREANGA P. 265. ◊ (Urmat de un complement de timp exprima un raport de simultaneitate precizind k e vorba de acelashi timp) Tot atunci lua hotarire nestramutata a tzinea feciorii shi viitoarele nurori pe linga sine. CREANGA P. 3. Tot in acea vreme shi la imparatzie strashnica zvoana sa facut. id. ib. 85. ♦ (Exprima intro comparatzie un raport de egalitate) Asemenea la fel. Daca insa pastorul ce tu ni lai alege Va fi tot k pastorii de careavem destui Atunci... ALEXANDRESCU M. 6. (In constructzie cu «asha» «asemenea» «astfel» «atita» «acelashi») Intocmai la fel exact. Na umblat vorba tot asha shi cind a vindut fratele boierului Miron? REBREANU R. I 134. Tiran lucra tiranul Caci nu cunoashte lacrami; iar cei care nu pling Sint tot acelashi suflet cu fiarele din cring! COSHBUC P. II 183. Porni luceafarul. Creshteau in cer a lui aripe SHi cai de mii de ani treceau in tot atitea clipe. EMINESCU O. I 176. Trandafirul rau tinjeshte Dacal smulgi de unde creshte: Tot asha tinjesc shi eu Fara de satutzul meu. JARNÍKBIRSEANU D. 202. ◊ (In constructzie cu «asha» sau «atit de» formeaza gradul de egalitate al comparativului) El insushi era sau cel putzin se socotea tot asha de dezarmat. REBREANU R. I 19. ◊ Expr. Mie tot atita = mie perfect egal. Meshtere nu shtiu daca la asta sau gindit acei pescari... filozofi dar eu vad k mii tot atita. SADOVEANU P. M. 170. ♦ (In propozitzii comparative) In acelashi chip in acelashi fel. SHi mergind tot cum sa dus... ajunge la imparatzie. CREANGA P. 216. 2. (Urmat de substantive shi de pronume arata k fiintza sau lucrul respectiv apare sau revine intro situatzie similara) Iarashi din nou (sau k totdeauna). Iatama! Tot eu cea veche! Ochii? hai ce mai pereche! COSHBUC P. I 102. SHezi aici pina despre ziua k am sa vin tot eu sa te iau. CREANGA P. 97. ◊ (Intarind un substantiv sau un pronume) Ba uneori k sashi mai tzie de urit tot ea vorbea shi tot ea raspundea. DELAVRANCEA la TDRG. Dar tot voi sintetzi de vina. JARNÍKBIRSEANU D. 131. ♦ (Urmat de un substantiv precedat de art. nehot.) Acelashi. Migdalul persicul prunul cireshul pentru dinshii au tot un nume. NEGRUZZI S. I 102. ◊ Expr. Tot un drac v. drac. ♦ (Urmat de numeralul «unu») Unul singur. Oile leamesteca Tot o turma le facea. ANT. LIT. POP. I 492. 3. (Indica omogeneitatea) Numai in mod exclusiv. E mort deun veac! SHi bun creshtin Tot cinste nea facut. COSHBUC P. I 229. Rau e cind ai de a face tot cu oameni cari se tem shi de umbra lor. CREANGA P. 233. Sangradeasca ulitza Tot cu in shi cu pelin. JARNÍKBIRSEANU D. 61. ◊ Expr. Tot unul shi unul v. unul. ♦ (Urmat de un adjectiv sau de un substantiv la pl.) Cu totzii fara exceptzie unul shi unul. Tot oaspetzi rari Tot crai shi tot craiese mari. COSHBUC P. I 57. SHi cite oshtiri straine shi o droaie de catane calari tot nemtzi de cei mari imbracatzi numai in fir au trecut in vremea copilariei mele cu sabiile scoase prin Humuleshti. CREANGA A. 74. ♦ De tot cu totul in intregime pe deantregul complet. Mindra k o paunitza cu grumazul subtzirel cu cositza tot circel. JARNÍKBIRSEANU D. 393. 4. (Exprimind periodicitatea regularitatea) De fiecare data intotdeauna regulat mereu. Pe drum horea shi doinea iar buzduganul shil arunca sa spintece nourii de cadea departe tot cale deo zi. EMINESCU N. 5. ♦ Cu regularitate fara exceptzie. a) (Urmat de un num. ord.) Dau k bir tot al zecelea din copiii supushilor mei. EMINESCU N. 7. b) (Urmat de un num. card. precedat de prep. «la») Dupa aceasta tot la douatrei saptamini jupineshica Malca venea in Neamtz la socri. CREANGA P. 136. c) (In constructziile de tipul: tot un... shi un (sau o)... aratind k avem a face cu o succesiune neintrerupta de perechi). Vorba veche: tot un bou shio belea. CREANGA P. 37. III. 1. SHi altfel shi asha oricum in orice caz. Sa faci... doua scinduri la pat k tot ne lipseshte citeva scinduri. ISPIRESCU L. 64. Eu vreu sami cerc norocul chiar de o fi sa mor... Tot mort sint fara dinsa. ALECSANDRI T. I 463. 2. Totushi inca shi inca cu toate acestea. O haraba intreaga ash fi in stare sa maninc shi parca tot nu mash satura. CREANGA P. 210. Deaici pinan satul meu Ard doua lumini de seu; Ziua ploua noaptea ninge SHi tot nu le poate stinge Far’ inima mea cind plinge. JARNÍKBIRSEANU D. 194. ◊ (Cu functziune de corelativ al unei propozitzii concesive sau prezumtivconcesive) Galagia ce facetzi voi mort dar fi cineva shi tot il deshteptatzi. ISPIRESCU L. 215. Daca se intimpla sa nu nimereasca paserile cu sageata ele tot nu scapau de dinsul. CREANGA P. 245. Deshi Zoe nu cunoshtea ademenirile cochetariei tot insa tzinu in lantzul ei pe fluturatecul tinar. NEGRUZZI S. I 21. Dear iubi baditza zece De dorul meu tot nui trece. JARNÍKBIRSEANU D. 154. ◊ (Intareshte subliniaza accentueaza o afirmatzie o constatare o concluzie k corelativ al lui «orice sar zice» «oricum ar fi» neexprimat) Vezi tot gainile mai proaste. VLAHUTZA la TDRG. SHi apoi de nu curge macar picura shi cine mishca tot pishca. CREANGA P. 110.

TOT² adv. 1) K shi pana in prezent; in continuare. ~ mai invetzi? 2) Timp indelungat; mereu; totdeauna. Sa ~ lucrezi. 3) De multe ori; adesea. Se ~ plimba pe sub geam. 4) Din ce in ce (mai). Spre amiaza soarele arde ~ mai tare shi mai tare. 5) La fel; (de) asemenea. Prietenul e ~ din sat. ◊ ~ atat in aceeashi cantitate. ~ atunci in acelashi timp. ~ acolo in acelashi loc. Mii ~ atata mii indiferent. 6) (insotzit de substantive sau pronume) K totdeauna; iarashi. ~ el venise primul. 7) pop. Numai. ~ cu oameni harnici sa lucrezi. ◊ ~ unul shi unul intrales; de frunte; de vaza; de seama. 8) Intrun fel sau altul; oricum; totuna. Nu plecam k e ~ vreme urata. 9) Totushi; cu toate acestea. Mananca shi ~ nu se mai satura. /<lat. totus

tot a. 1. care nu lasa nimic afara: toata tzara; 2. fiecare: tot omul de toata mana; 3. intreg: de tziai da vieatza toata EM. [Lat. TOTUS intreg]. ║ n. 1. totalitate: luatzi tot; 2. obiect considerat in intregimea sa: totul e mai mare decat partea; 3. orice lucru: cinstit in toate; toate k toate oricum ar fi; 4. esentzial: totul e de a reushi. ║ adv. de tot cu totul pe dea intregul; tot una egal acelash lucru.

*tot² adv. (e tot suparat)

tot toata; totul m. a.; tuturor gen. pl. m. shi f. (al tuturor).

de tot loc. adv.

de tot loc. adv.

de tot.

TOT adj. s. adv. 1. adj. v. total. 2. adj. v. intreg. 3. s. v. ansamblu. 4. adv. inca. (~ mai ploua.) 5. adv. v. inca totushi. (Cat i da shi ~ i se pare putzin.) 6. adv. iar. (El avea o fata shi ea ~ o fata.) 7. adv. v. numai. (La ospatz ~ oaspetzi rari.) 8. adj. v. fiecare.

TOT adj. s. adv. 1. adj. complet deplin integral intreg total. (Care este suma ~?) 2. adj. intreg. (~ Muntenia.) 3. s. ansamblu intreg. (Un ~ unitar.) 4. adv. inca. (~ mai ploua.) 5. adv. inca. totushi. (Cit i da shi ~ i se pare putzin.) 6. adv. iar. (El avea o fata shi ea ~ o fata.) 7. adv. numai. (La ospatz ~ oaspetzi rari.) 8. adj. fiecare fiece oricare orice orishicare (pop.) fieshce fitece. (~ pasarea pe limba ei piere.)

Tot ≠ nimic