TOT¹ adv. I. (Exprima continuitatea persistentza) 1. Inca shi acuma; (in fraze negative) nici acuma. Tot na murit matushamea. STANCU D. 325. Biserica episcopiei nu se deosebeshte prin alta decit prin o clopotnitza de multzi ani inceputa shi tot nesfirshita. NEGRUZZI S. I 194. ◊ (Intarit prin «mai») Vai! tot mai gindeshti la anii cind visam in academii Ascultind pe vechii dascali cirpocind la haina vremii. EMINESCU O. I 140. ♦ SHi mai departe k shi altadata in continuare. Cit despre mine eu ramii tot bine incredintzat k cele mai dulci multzumiri ale vinatoarii sint... acele care izbucnesc cu veselie printre nishte buni tovarashi. ODOBESCU S. III 19. De boala bolesc shi scap Dar uritui tot pe cap. JARNÍKBIRSEANU D. 180. 2. Mereu tot timpul toata vremea pururea. Daca voi muri tot la biserica am sa shed. CREANGA A. 17. Ce folos de tine draga K eshti alba shi spalata SHi traieshti tot suparata. JARNÍKBIRSEANU D. 375. ◊ (In legatura cu adv. «mereu») Se scutura salcimii de toamna shi de vint Se bat incet din ramuri ingina glasul tau... Mereu se vor tot bate tu vei dormi mereu. EMINESCU O. I 129. ♦ (Pe linga un verb la conjunctiv arata k actziunea exprimata de verb se prelungeshte) Binele meu din fetie Nui diac sal poata scrie Chiar dear fi ceriul hirtie SHi luna un calamar Sfintul soareun diecel Sa tot scrie maruntzel. JARNÍKBIRSEANU D. 176. ◊ (In legatura cu adv. «mereu») Mama sint silita eu Sai tot vad in vis mereu Ochii de jaratic? COSHBUC P. I 184. ◊ Expr. Sa tot aiba... = ar putea sa aiba (cel mult)... Una [dintre fete] e scurta sa tot aiba douazeci de ani cu ochi mari caprui. CAMIL PETRESCU U. N. 303. Sa tot fie... = ar putea sa fie (cel mult)... Sa tot fie un kilogram. ◊ (Exprimind o dorintza o urare; uneori intarit prin «mereu») Sa tot traieshti sa nu mai mori. CREANGA P. 129. Nici sa beai nici sa inchini Ci mereu sa tot suspini. JARNÍKBIRSEANU D. 264. ♦ Totdeauna in orice imprejurare. Dar capra tot capra: se smuncea in toate partzile. CREANGA P. 42. Femeia tot femeie zise Lapushneanul zimbind. NEGRUZZI S. I 157. ♦ Fara a se opri intruna necontenit neincetat; mereu. Patruzeci de zilentregi Au tot nuntit. COSHBUC P. I 58. SHi apoi Ivan incepe iar a cinta shi se tot duce inainte. CREANGA O. A. 205. SHi gonind biruitoare tot veneau a tzarii steaguri. EMINESCU O. I 148. SHi tot suinduse pinan mahalaua Sarariei statu la portitza unei casutze. NEGRUZZI S. I 16. ◊ (Intareshte adverbele «mereu» «intruna») Sta neadormit zi shi noapte tot intruna fara sa se clinteasca din loc. CREANGA P. 311. Tu din tinar precum eshti Tot mereu intinereshti. EMINESCU O. I 122. Trage mindra la dor greu K eu am tras tot mereu. JARNÍKBIRSEANU D. 161. ◊ Expr. Tot shirag (sau tot rinduririnduri) = fara intrerupere la nesfirshit. Lasa bade las’ sa fie Chiar o suta chiar o mie... Las’ sa fie tot shirag Daca nui care mii drag. JARNÍKBIRSEANU D. 109. ♦ Invariabil statornic permanent. Tot alaturi calaresc Nu au grija nimanuia SHi de dragi unul altuia Ei din ochi se prapadesc. EMINESCU O. I 104. 3. (Cu sens iterativ) De repetate ori de multe ori adesea. Tot ishi scoate ciubucul din gura shi racneshte la cei mai mici. SADOVEANU B. 74. Tot da cu nuiaua in apa. ISPIRESCU L. 34. Ma! tot am auzit din batrini k dracii nus proshti. CREANGA P. 52. De unde tot iei shi nu pui curind se ispraveshte. 4. (Urmat de un comparativ sau de un verb exprima o gradatzie de intensitate) Din ce in ce mereu. Rotzile pocneau tot mai des. REBREANU R. I 13. O vede invaluita intrun hobot alb ridicinduse in vazduh apoi inaltzinduse tot mai sus. CREANGA P. 192. Umbra mortzii se intinde tot mai mare shi mai mare. EMINESCU O. I 148. De sar face dealul shes Ar veni badea mai des. Dar dealul se tot mareshte SHi badea ma paraseshte. JARNÍKBIRSEANU D. 164. ◊ (In legatura cu locutziunea «din ce in ce» care o intareshte) Din ce in ce cintarea in valuri ea tot creshte. EMINESCU O. I 435. II. (Stabileshte identitatea similitudinea) 1. De asemenea la fel. Pe acel prunc de un an il chema tot Mitrea. SADOVEANU M. C. 123. SHishi arata cartea de meshter de hotzie precum shi nevasta ceshi aduce tot prin furtishag. ISPIRESCU L. 379. Ciubuc clopotarul tot din Ardeal shtia putzina carte k shi mine. CREANGA A. 19. ◊ (Urmat de un complement de loc precizeaza k e vorba de acelashi loc sau k locul a ramas neschimbat) Intre intariturile acestei cetatzi... ishi avea reshedintza marele cneaz. Tot aci era adapostita curtea shi oastea sa. STANCU U.R.S.S. 63. Daca mine dimineatza sa afla tot acolo atunci poate sa tzio dau. CREANGA P. 265. ◊ (Urmat de un complement de timp exprima un raport de simultaneitate precizind k e vorba de acelashi timp) Tot atunci lua hotarire nestramutata a tzinea feciorii shi viitoarele nurori pe linga sine. CREANGA P. 3. Tot in acea vreme shi la imparatzie strashnica zvoana sa facut. id. ib. 85. ♦ (Exprima intro comparatzie un raport de egalitate) Asemenea la fel. Daca insa pastorul ce tu ni lai alege Va fi tot k pastorii de careavem destui Atunci... ALEXANDRESCU M. 6. (In constructzie cu «asha» «asemenea» «astfel» «atita» «acelashi») Intocmai la fel exact. Na umblat vorba tot asha shi cind a vindut fratele boierului Miron? REBREANU R. I 134. Tiran lucra tiranul Caci nu cunoashte lacrami; iar cei care nu pling Sint tot acelashi suflet cu fiarele din cring! COSHBUC P. II 183. Porni luceafarul. Creshteau in cer a lui aripe SHi cai de mii de ani treceau in tot atitea clipe. EMINESCU O. I 176. Trandafirul rau tinjeshte Dacal smulgi de unde creshte: Tot asha tinjesc shi eu Fara de satutzul meu. JARNÍKBIRSEANU D. 202. ◊ (In constructzie cu «asha» sau «atit de» formeaza gradul de egalitate al comparativului) El insushi era sau cel putzin se socotea tot asha de dezarmat. REBREANU R. I 19. ◊ Expr. Mie tot atita = mie perfect egal. Meshtere nu shtiu daca la asta sau gindit acei pescari... filozofi dar eu vad k mii tot atita. SADOVEANU P. M. 170. ♦ (In propozitzii comparative) In acelashi chip in acelashi fel. SHi mergind tot cum sa dus... ajunge la imparatzie. CREANGA P. 216. 2. (Urmat de substantive shi de pronume arata k fiintza sau lucrul respectiv apare sau revine intro situatzie similara) Iarashi din nou (sau k totdeauna). Iatama! Tot eu cea veche! Ochii? hai ce mai pereche! COSHBUC P. I 102. SHezi aici pina despre ziua k am sa vin tot eu sa te iau. CREANGA P. 97. ◊ (Intarind un substantiv sau un pronume) Ba uneori k sashi mai tzie de urit tot ea vorbea shi tot ea raspundea. DELAVRANCEA la TDRG. Dar tot voi sintetzi de vina. JARNÍKBIRSEANU D. 131. ♦ (Urmat de un substantiv precedat de art. nehot.) Acelashi. Migdalul persicul prunul cireshul pentru dinshii au tot un nume. NEGRUZZI S. I 102. ◊ Expr. Tot un drac v. drac. ♦ (Urmat de numeralul «unu») Unul singur. Oile leamesteca Tot o turma le facea. ANT. LIT. POP. I 492. 3. (Indica omogeneitatea) Numai in mod exclusiv. E mort deun veac! SHi bun creshtin Tot cinste nea facut. COSHBUC P. I 229. Rau e cind ai de a face tot cu oameni cari se tem shi de umbra lor. CREANGA P. 233. Sangradeasca ulitza Tot cu in shi cu pelin. JARNÍKBIRSEANU D. 61. ◊ Expr. Tot unul shi unul v. unul. ♦ (Urmat de un adjectiv sau de un substantiv la pl.) Cu totzii fara exceptzie unul shi unul. Tot oaspetzi rari Tot crai shi tot craiese mari. COSHBUC P. I 57. SHi cite oshtiri straine shi o droaie de catane calari tot nemtzi de cei mari imbracatzi numai in fir au trecut in vremea copilariei mele cu sabiile scoase prin Humuleshti. CREANGA A. 74. ♦ De tot cu totul in intregime pe deantregul complet. Mindra k o paunitza cu grumazul subtzirel cu cositza tot circel. JARNÍKBIRSEANU D. 393. 4. (Exprimind periodicitatea regularitatea) De fiecare data intotdeauna regulat mereu. Pe drum horea shi doinea iar buzduganul shil arunca sa spintece nourii de cadea departe tot cale deo zi. EMINESCU N. 5. ♦ Cu regularitate fara exceptzie. a) (Urmat de un num. ord.) Dau k bir tot al zecelea din copiii supushilor mei. EMINESCU N. 7. b) (Urmat de un num. card. precedat de prep. «la») Dupa aceasta tot la douatrei saptamini jupineshica Malca venea in Neamtz la socri. CREANGA P. 136. c) (In constructziile de tipul: tot un... shi un (sau o)... aratind k avem a face cu o succesiune neintrerupta de perechi). Vorba veche: tot un bou shio belea. CREANGA P. 37. III. 1. SHi altfel shi asha oricum in orice caz. Sa faci... doua scinduri la pat k tot ne lipseshte citeva scinduri. ISPIRESCU L. 64. Eu vreu sami cerc norocul chiar de o fi sa mor... Tot mort sint fara dinsa. ALECSANDRI T. I 463. 2. Totushi inca shi inca cu toate acestea. O haraba intreaga ash fi in stare sa maninc shi parca tot nu mash satura. CREANGA P. 210. Deaici pinan satul meu Ard doua lumini de seu; Ziua ploua noaptea ninge SHi tot nu le poate stinge Far’ inima mea cind plinge. JARNÍKBIRSEANU D. 194. ◊ (Cu functziune de corelativ al unei propozitzii concesive sau prezumtivconcesive) Galagia ce facetzi voi mort dar fi cineva shi tot il deshteptatzi. ISPIRESCU L. 215. Daca se intimpla sa nu nimereasca paserile cu sageata ele tot nu scapau de dinsul. CREANGA P. 245. Deshi Zoe nu cunoshtea ademenirile cochetariei tot insa tzinu in lantzul ei pe fluturatecul tinar. NEGRUZZI S. I 21. Dear iubi baditza zece De dorul meu tot nui trece. JARNÍKBIRSEANU D. 154. ◊ (Intareshte subliniaza accentueaza o afirmatzie o constatare o concluzie k corelativ al lui «orice sar zice» «oricum ar fi» neexprimat) Vezi tot gainile mai proaste. VLAHUTZA la TDRG. SHi apoi de nu curge macar picura shi cine mishca tot pishca. CREANGA P. 110.