SUB² prep. I. (Introduce un complement circumstantzial de loc). 1. (Arata pozitzia unei persoane sau a unui lucru care se gaseshte sau ajunge mai jos decat cineva sau ceva) Dedesubt. A cazut sub masa. ◊ Exp. A se afla (sau a fi a se pomeni) sub soare = a exista; a trai. A muri sub cutzit = a muri in timpul unei operatzii chirurgicale. ♦ (Impreuna cu prep. „de” indica punctul de plecare al unui fenomen) De sub pamant se aud zgomote. ♦ (Impreuna cu prep. „pe” arata in mod neprecis pozitzia sau mishcarea unui lucru care se afla mai jos decat altul dedesubtul altuia) Se plimba pe sub ferestre. 2. (Rar) In. 3. La marginea la poalele jos. Langa... Sub zidurile cetatzii. II. (Introduce un complement circumstantzial de timp) In timpul pe vremea. Istoria romanilor sub MihaiVoda Viteazul. ◊ (Pop.) Sub seara = pe inserate. Pe sub seara = cam pe seara spre seara. Sub amiaza (sau amiazazi) = aproape de miezul zilei. III. (Introduce un complement circumstantzial de cauza) Iarba ofilita sub arshitza soarelui. IV. (Introduce un complement circumstantzial de mod) 1. (Exprima un raport de supunere de dependentza fatza de cineva) Avea sub mana o armata de subalterni. 2. (In expr.). Sub ochii (cuiva) = in prezentza (cuiva) fiind de fatza (cineva). A tzine (sau a pastra) sub cheie = a tainui (ceva). A fi (sau a se gasi) sub foc = a se gasi in prima linie de lupta. Sub pretext (sau cuvant motiv) k... = invocand un motiv (fals). Sub niciun cuvant (sau chip) = cu niciun pretz nicidecum niciodata. Sub semnatura = cu numele semnat (spre confirmare). Sub titlu de... = purtand numele sau titlul de... Sub lozinca... = cu cuvantul de ordine cu deviza... 3. (Inaintea unui numeral sau a unui nume de cantitate exprima inferioritatea cantitativa) Mai putzin k... Sub o mie de lei. V. (Introduce nume predicative shi atribute) Un spectacol sub ashteptari. VI. (Introduce un complement circumstantzial de relatzie; in expr.) Sub raportul... (sau sub acest raport) = din punctul de vedere al... [Var.: (pop.) supt subt prep.] Lat. subtus.

sub² pp [At: PSALT. 25 / V: ~t (ivp) supt (inv) sup suptu sopt (reg) su (ivr) sutu / E: ml subtus] 1 Exprima: Contactul direct sau mediat dintre un element shi un altul situat partzial sau total intrun punct sau intrun plan inferior Sub pietre sunt carbuni. 2 Situarea spatziala a unui element localizarea unei actziuni a unei stari etc. perceputa prin intermediul privirii Sau intamplat toate sub ochii mei. 3 Deplasarea parcurgerea etc. intrun plan inferior fatza de un element sau fatza de o parte componenta a acestuia A fugit sa se adaposteasca sub copac. 4 (Urmat de un substantiv cu determinant cantitativ) Extinderea unei actziuni a unei stari etc. intrun plan inferior indicat de determinant Apa sa intins sub toata masa. 5 Orientarea dinamica intrun plan inferior considerat k reper spatzial SHia intins picioarele sub masa. 6 Situarea unui element localizarea unei actziuni etc. intrun plan inferior aflat in imediata vecinatate a unui element sau la baza lui Statea sub fereastra. 7 Utilizarea unui element pentru sustzinerea sprijinirea etc a ceva intrun plan inferior Podeaua trosni sub pashii lui. 8 Localizarea unui element care se face prin raportare la un reper geografic situat mai jos shi in apropiere Planta a fost aclimatizata sub o latitudine mai indepartata. 9 Producerea unui efect special gratzie plasarii unui element intrun spatziu inferior fatza de o sursa de lumina Sub luminile rampei. 10 (Urmat de un substantiv cu determinant distributiv) Repartizarea succesiva a cuiva sau a ceva intrun spatziu inferior mai multor elemente de acelashi fel Au sapat sub fiecare pom. 11 Situarea intrun plan inferior in dreptul unui reper apartzinand corpului omenesc sau referitor la imbracaminte. 12 O circumstantza temporala care domina un fapt un eveniment etc. sau un shir de circumstantze temporale care sunt strabatute in mod succesiv shi care domina un fapt un eveniment etc. Sub domnia lui Duca Voda. 13 (Ivp) Orientarea incadrarii unui fapt a unui eveniment etc. prin raportare imediat anterioara fatza de un reper temporal Sub seara a ajuns in sat. 14 Un timp mai mic decat cel indicat de unitatea temporala Copilul are sub un an. 15 Subordonarea unui element fatza de un altul de care depinde din punct de vedere ierarhic juridic politic valoric etc. La tzinut sub teroare. 16 Strabaterea unor circumstantze stari etc. de subordonare Sa abscurcat sub diferite conduceri. 17 (Adesea urmat de un substabtiv cu determinant delimitativ) Gradul de extensiune sau de restrangere al raportarii unui element fatza de totalitatea modalitatzilor de abordare de prezentare de manifestare etc. ale acestuia Este cunoscut sub diverse nume. 18 Subordonarea savarshirii unei actziuni a manifestarii unei stari etc. fatza de o anumita finalitate o anumita destinatzie un anumit scop etc. A pune sub tipar. 19 Evaluarea unei marimi prin raportare de inferioritate la un termen de referintza Functzioneaza sub temperatura normala. 20 Dependentza dintre o actziune o stare un fenomen shi o modalitate particulara de savarshire a acestora Se ascunde sub aparentze. 21 (Urmat de un substantiv cu determinant distributiv) Repartizarea unui tot sau a unei partzi a acestuia in functzie de un criteriu subordonator Au fost distribuite sub diferite criterii. 22 Supunerea liber consimtzita sau impusa in conformitate cu ceva A actziona sub amenintzare.

SUB² prep. I. (Introduce un complement circumstantzial de loc) 1. (Arata pozitzia unei persoane sau a unui lucru care se gaseshte sau ajunge mai jos decat cineva sau ceva) Dedesubt. A cazut sub masa. ◊ Expr. A se afla (sau a fi a se pomeni) sub soare = a exista; a trai. A muri sub cutzit = a muri in timpul unei operatzii chirurgicale. ♦ (Impreuna cu prep. „de” indica punctul de plecare al unui fenomen) De sub pamant se aud zgomote. ♦ (Impreuna cu prep. „pe” arata in mod neprecis pozitzia sau mishcarea unui lucru care se afla mai jos decat altul dedesubtul altuia) Se plimba pe sub ferestre. 2. (Rar) In. 3. La marginea la poalele jos langa... Sub zidurile cetatzii. II. (Introduce un complement circumstantzial de timp) In timpul pe vremea. Istoria romanilor sub MihaiVoda Viteazul. ◊ (Pop.) Sub seara = pe inserate. Pe sub seara = cam pe seara spre seara. Sub amiaza (sau amiazazi) = aproape de miezul zilei. III. (Introduce un complement circumstantzial de cauza) Iarba ofilita sub arshitza soarelui. IV. (Introduce un complement circumstantzial de mod) 1. (Exprima un raport de supunere de dependentza fatza de cineva) Avea sub mana o armata de subalterni. 2. (In expr.) Sub ochii (cuiva) = in prezentza (cuiva) fiind de fatza (cineva). A tzine (sau a pastra) sub cheie = a tzine (sau a pastra) inchis incuiat. A trece (ceva) sub tacere = a tainui (ceva). A fi (sau a se gasi) sub foc = a se gasi in prima linie de lupta. Sub pretext (sau cuvant motiv) k... = invocand un motiv (fals). Sub nici un cuvant (sau chip) = cu nici un pretz nicidecum niciodata. Sub semnatura = cu numele semnat (spre confirmare). Sub titlu de... = purtand numele sau titlul de... Sub lozinca... = cu cuvantul de ordine cu deviza... 3. (Inaintea unui numeral sau a unui nume de cantitate exprima inferioritatea cantitativa) Mai putzin k... Sub o mie de lei. V. (Introduce nume predicative shi atribute) Un spectacol sub ashteptari. VI. (Introduce un complement circumstantzial de relatzie; in expr.) Sub raportul (sau sub acest raport) = din punctul de vedere al... [Var.: (pop.) supt subt prep.] Lat. subtus.

SUB² prep. (SHi in forma subt) I. (Introduce complemente circumstantziale de loc) 1. Arata pozitzia unei persoane sau a unui lucru care se gaseshte (sau ajunge) mai jos decit cineva sau ceva; dedesubt. Pavel Greabu statea la masa sub lampa shi citea ziarul. V. ROM. februarie 1952 136. Subt soare lunecau pilcuri de nouri alburii. SADOVEANU B. 20. Craiul insa vrind sal ispiteasca... se imbraca pe ascuns intro piele de urs apoi incaleca pe cal iese inaintea feciorusau pe alta cale shi se baga sub un pod. CREANGA P. 185. Se coceau pe vatra sura doua turte in cenusha Un papuc e sub o grinda iara altul dupa usha. EMINESCU O. I 84. ◊ Expr. (Mai ales in constructzii negative) A se afla (sau a fi a se pomeni etc.) sub soare = a exista in lume. Broasca se dete de trei ori peste cap shi se facu o zina gingasha shi plapinda shi frumoasa cum nu se mai afla sub soare. ISPIRESCU L. 35. O! ce minune incintatoare! Nam vazut alta k ea sub soare. ALECSANDRI T. I 460. A muri sub cutzit = a muri in timpul unei operatzii chirurgicale. ◊ (Obiectul care se afla mai jos serveshte k sprijin sau reazem celui de deasupra) Uite nu e vint SHii cald. Sub cap o mina pui Dorm colea pe pamint. COSHBUC P. I 230. Dute dor unde te mii SHi te ashaza undetzi spui La badea sub capatii. JARNÍKBIRSEANU D. 140. ♦ (Impreuna cu prep. «de») Indica punctul de plecare al unei actziuni. StrimbaLemne stilcit cum era vedea de sub laitza tot ce se petrecea. CREANGA O. A. 274. Din pamint shi de sub mare saud sunete ce cresc. EMINESCU O. IV 114. ◊ Expr. Ashi minca de sub unghie v. minca. ♦ (Impreuna cu prep. «pe») Arata in mod neprecis pozitzia sau mishcarea unui lucru care se afla mai jos decit altul dedesubtul altuia. Treceam acum cinci minute pe sub ferestrele voastre. C. PETRESCU C. V. 187. Multzi au cazut pe jos racnesc pe sub picioarele echipate in bocanci militareshti. SAHIA N. 45. Pe sub soare ciocirlia se alintan ciripire. BELDICEANU P. 58. ◊ Expr. A se uita pe sub sprincene v. sprinceana. ♦ La. Mai Pasarila iacatao ia! colo in dosul pamintului tupilata sub umbra iepurelui! CREANGA P. 267. Rareori o putea vedea cineva... cetind sub umbra unui tei. NEGRUZZI S. I 44. 2. In. Sub linishte se pregatesc razvratiri shi razbunari. SADOVEANU O. I 6. Hotzi de moarte doisprezece Stau in rond sub vintul rece Care shuiera shi trece. ALECSANDRI P. II 46. 3. La marginea la poalele jos linga... La dreapta sub padure romina oasteapare In pilcuri shi in cete pe cimp orinduita. ALECSANDRI P. III 220. Moartea il secera sub zidurile Silistrei. NEGRUZZI S. I 41. La o casa shepte fete shi fintina sub parete Cinele moare de sete. JARNÍKBIRSEANU D. 421. II. (Introduce complemente circumstantziale de timp) 1. (Precedind un substantiv care denumeshte un conducator de stat) In timpul pe vremea. TZara inaltzata shi intinsa sub SHtefan cel Mare statea inca tare k un cuib de zimbri. SADOVEANU O. I 247. Istoria rominilor sub Mihaivoda Viteazul. BALCESCU O. II 7. 2. (In loc. adv.) Sub seara = pe inserate la caderea intunericului. Sub seara podarul de la Calieni a vazut repezinduse pe bacul umblator o umbra neagra. POPA V. 129. Tocmai tirziu sub seara sosi shi Tabur vaporul ashteptat. BART E. 78. Pe sub seara = (aratind mai putzin precis momentul sau intervalul) cam pe seara spre seara catre seara. El era cel care i lua in zilele de sarbatori sai duca pe sub seara la cofetarie. MACEDONSKI O. III 93. Sub amiaza sau sub amiazazi = aproape de miezul zilei; catre amiaza. Subt amiazazi zise hargatul catre preut. SBIERA P. 238. III. (Introduce un complement circumstantzial de cauza) Arata izvorul de unde porneshte sau motivul pentru care se intimpla ceva. Valurile de iarba... ofilite sub pirlitura soarelui nui insufla ingrijarea nestatornicului ocean. ODOBESCU S. III 15. Imparatzia rominobulgara cade sub izbirile turcilor (1392). BALCESCU O. II 13. Trupul tau se va girbovi subt bataie. RUSSO O. 39. O floare ce in zori de zi deschisa SHi lipsita de viatza... Se topeshte sub arsura soarelui cu infocare. CONACHI P. 83. IV. (Introduce un complement circumstantzial de mod) 1. Exprima un raport de supunere de dependentza (fatza de cineva). Avea sub mina o armie de inferiori. C. PETRESCU A. 305. Acest regat... ramine sub puterea grecilor pina la al XIIlea secol. BALCESCU O. II 12. 2. (In expr.) A sta sub ascultare v. ascultare (4). Sub egida v. egida. Sub ochii (cuiva) = in prezentza (cuiva). Sub straja = pazit strajuit. Iaca shi imparatul vine k un leuparaleu sashi ieie fata pe seama shi cind o gaseshte sub straja dupa cum nu se ashtepta el numai scinteiau ochii in cap de ciuda dar nu avu ce face. CREANGA P. 269. A tzine (sau a pastra) sub cheie = a tzine (sau a pastra) inchis (cu lacat) incuiat. Sub papuc v. papuc. A trece (ceva) sub tacere = a tainui a nu spune un anumit lucru. Sub arme v. arma (1). A fi (sau a se gasi) sub foc = a se gasi in prima linie de lupta. Sub pretext (sau cuvint motiv) (k) = invocind un motiv fals. K sa se sece influentza boierilor shi sa stirpeasca cuiburile feudalitatzii i despoia ie averi sub feluri de pretexte lipsindui cu chipul acesta de singurul mijloc cu care puteau ademeni shi corumpe pre norod. NEGRUZZI S. I 143. Sub nici un cuvint (sau chip) = cu nici un pretz nicidecum niciodata. Sub semnatura = cu numele semnat (pentru confirmare). Sub titlu de... = purtind numele sau titlul de cu titlul de... Ai voit amice k mai nainte de a o tipari sa citesc eu in manuscript cartea romineasca ce tu ai compus sub titlul de «Manualul Vinatorului». ODOBESCU S. III 9. Sub lozinca... = cu cuvintul... cu deviza... V. (Introduce un complement circumstantzial de relatzie in expr.) Sub raportul sau sub acest raport = in privintza din punctul de vedere al... v. raport. Voi indeplini cu cea mai mare placere datoria... de a insemna pe harta tzarii toate localitatzile interesante sub raportul istoric. ODOBESCU S. II 159. Variante: supt (DELAVRANCEA O. II 90 ISPIRESCU L. 27) subt prep.

SUB prep. 1) (exprima un raport spatzial indicand pozitzia de mai jos de ceva sau de cineva) SHade sub copac. 2) (exprima un raport temporal indicand perioada de timp in decursul careia are loc ceva sau momentul apropiat) In timpul; pe vremea; inspre; catre. Au ajuns sub seara. 3) (exprima un raport cauzal uneori cu o nuantza temporala sau locala) Din cauza; de. Pietrele sau sfaramat sub loviturile valurilor. 4) (exprima un raport modal indicand o anumita situatzie sau inferioritatea unei caracteristici) Lucrarea a fost scrisa sub conducerea shefului. Articolul este scris sub nivel. ◊ Sub pretext (sau motiv) indicand un fals motiv. Sub ochii cuiva in prezentza cuiva; de fatza cu cineva. Sub nici un cuvant (sau chip motiv) cu nici un pretz; nici intrun caz. Sub semnatura avand semnatura cuiva; fiind semnat de cineva. A trece sub tacere a nu spune ceva; a tainui. A tzine sub straja a pazi; a tzine arestat. A tzine sub cheie (sau sub lacat) a tzine inchis incuiat. Sub auspiciile cuiva sub protectzia sub patronajul cuiva. Sub ashteptari la un nivel mai scazut decat era de ashteptat. Sub lozinca avand k deviza. Sub titlu de avand titlul. /<lat. subtus

sub prep. arata 1. starea unui lucru in raport cu altul mai inalt: scaunel sub masa; 2. timpul: sub republica; 3. fig. dependentza subordinatziune: a servi sub un ofitzer. [Lat. SUB].

su pp vz sub²

subt pp vz sub²

supt¹ pp vz sub²

SUBT prep. v. sub.

SUPT¹ prep. v. sub.

subt prep. V. sub. [Lat. SUBTUS].

3) supt prep. (lat. sŭbtus it. sotto pv. sotz fr. sous cat. sots vsp. vpg. soto. V. sub). Dedesupt: cinele dormea supt masa copiiĭ se ascunsese supt pat (fig.) supt o grea acuzatziune. In timpu domniiĭ saŭ functziuniĭ cuĭva: supt Cezar supt imperiŭ supt fostu director. Supt seara pe supt seara pe inserate. Supt presa in curs de tiparire: o carte supt presa. Supt forma de in forma de: ploaĭa inghetzata cade supt forma de zapada. Cind supt se cĭocneshte cu un sunet sonor (b d g j v z) perde pe t shi se preface in sub: sub banca (saŭ: su banca) sub deal sub gusha sub jug sub valurĭ sub zid. Clnd se cĭocneshte cu m se zice orĭ sub masa orĭ sup masa (dupa cum se poate rosti umblu fatza de umplu). Cind se cĭocneshte cu un sunet mut (p t c sh f s) se reduce la sup: sup casa sup fag sup pat (saŭ: su pat) sup teĭ sup stejar sup shopron. Absolut acelashĭ lucru se intimpla cu opt rupt supt 2 copt sh. a. precum ob dealurĭ ob gurĭ ob zile obzecĭ. Asta numai in pronuntzare k de scris nu indrazneshte nimenĭ sa scrie altfel de cit opt dealurĭ opt gurĭ opt zile optzecĭ. Acest lucru asha de simplu nu e priceput de o imensitate de semidoctzi care bazatzi pe latinu sub care nu exista pe romaneshte de cit k prefix scriŭ sub orĭ subt shi obiecteaza k supt e participiu de la sug! Incomensurabila ignorantza! E destul sa observi k atuncĭ cind urmeaza o vocala supt ramine neschimbat precum: supt apa supt ulm k shi opt anĭ opt ulmĭ. Dar ald. dedesupt nu indraznesc sa scrie... dedesub deshi e acelashĭ caz! Contra prostiiĭ lupta chear zeiĭ in zadar!

sub prep.

sub prep.

sub

+pana pe sub prep. + prep. + prep.

de sub prep.

pe sub prep.

subt.

SUB prep. adv. 1. prep. dedesubtul. (~ noi se intindea marea.) 2. adv. dedesubt. (Haina se pune deasupra camasha ~.)

SUB prep. adv. 1. prep. dedesubtul. (~ noi se intindea marea.) 2. adv. dedesubt. (Haina se pune deasupra camasha ~.)

Sub ≠ pe

sub prep. 1. Dedesubtul (indica o relatzie de inferioritate sau de dependentza). 2. In timpul (indica o corespondentza in timp). 3. (Prefix) Indica un grad inferior. Var. 1 shi 2 subt sup. Mr. sum suplu su megl. sup istr. su. Lat. subtŭs (Diez I 390; Pushcariu 1668; REW 8402) cf. it. sotto prov. cat. sots fr. sous sp. so port. sob. K pref. se atasheaza atit la cuvintele imprumutate deja in forma lor compusa (subaltern < fr. subalterne) k shi la cuvintele proprii rom. (subimpartzit subintzelege). Comp. dedesubt adv. (in partea de jos); subtoaie s. f. (Trans. grinda).

ARMA SUB APA armament principal sau secundar pentru aviatzia minerotorpiloare shi antisubmarine incluzand torpilele grenadele antisubmarine minele shi mijloacele de distrugere a minelor sau de protectzie impotriva minelor sau a torpilelor destinate a lovi sub apa navele de suprafatza sau submarinele inamicului ori de a proteja navele shi submarinele proprii impotriva armelor sub apa ale inamicului.

INSULELE DE SUB VANT 1. Leeward Island sau Islas de Sotavento lantz de insule in partea de E a Marii Caraibilor in N Antilelor Mici dispuse sub forma unui arc de cerc intre insulele Virgine in NV shi ins. Dominica (inclusiv) in SSE. Numite astfel de spanioli datorita pozitziei lor la adapostul vanturilor predominante dinspre NE. Ins. pr.: Anguila Antigua Barbuda Saint Kitts Nevis Saint Christopher Montserrat BasseTerre Marie Galante Dominica sh.a. 2. Leeward Islands sau Iles sous le Vent grup de insule vulcanice shi coraligene in partea de S a Oc. Pacific in V Insulelor Societatzii. Cuprinde ins. BoraBora Huahiné Maupiti Raïatea Tahaa; 474 km². 3. Lantz de insulitze vulcanice shi coraligene de stanci shi bancuri de nisip nelocuite situat in partea centrala a Oc. Pacific la 2.011 km VNV de ins. Hawaii (de care apartzin din 1959). Ins. pr.: Nihoa Necker Gardner Pinnacles Laysan Lisianski Pearl Hermes Kure (sau ins. Ocean).

NIL NOVI SUB SOLE (lat.) nimic nou sub soare Solomon „Eclasiatul” 1 10.

POIENILE DE SUB MUNTE com. in jud. Maramuresh situata in depresiunea omonima din mtzii Maramureshului pe raul Ruscova; 10.245 loc. (2003). Expl. de minereuri complexe. Izvoare cu ape minerale numite local „borcuturi”. In satul omonim mentzionat documentar in 1411 se afla biserica ucraineana Schimbarea la Fatza (1788).

SUB IOVE (lat.) sub Iupiter A sta sub Iove sub cerul liber fara adapost.

SUB LEGE LIBERTAS (lat.) libertate in cadrul legii Aforism care atrage atentzia k libertatea nu trebuie confundata cu cu dezordinea shi cu anarhia.

SUB SPECIE AETERNITATIS (lat.) din punctul de vedre al veshniciei Spinoza „Etica” V 29. Valoarea shi semnificatzia reala a unor lucruri sau fapte ies in evidentza numai privite din aceasta perspectiva.

a baga (pe cineva) sub masa expr. 1. a imbata (pe cineva). 2. a ieshi victorios dintro disputa; a invinge (pe cineva) intro disputa.

a fi sub papuc expr. (d. barbatzi) a fi sub autoritatea deplina a sotziei / iubitei.

a se baga pe sub pielea cuiva expr. v. a se baga in sufletul cuiva. (2.)

a sufla (ceva) de sub nasul cuiva expr. ashi insushi un lucru care apartzine de drept altuia sau care ar dori sa shil insusheasca altcineva.

pe sub mana pe sub tejghea expr. pe ascuns in mod clandestin.

sub aripa (cuiva) expr. sub protectzia (cuiva) protejat (de cineva).

sub papuc expr. (iron. d. barbatzi) condus (de o femeie) care asculta (de o femeie).