larg ~a [At: PSALT. 26 / Pl: (18 1540 5761) ~rgi (42 4656) ~uri / E: ml largus] 1 a (D. terenuri teritorii ashezari omeneshti etc.) Care se intinde pe o suprafatza mare Si: extins intins. 2 a (D. terenuri teritorii ashezari omeneshti etc.) Pe a carui suprafatza pot exista multe obiecte oameni etc. Si: cuprinzator. 3 a (Ilav) In (sau inv preste) lumea ~a Pretutindeni. 4 a (Ial; icn) Nicaieri. 5 a (Ie) A pleca (sau a ieshi a porni a se duce etc.) in lumea ~a A pleca departe intrun loc necunoscut. 6 a (Ie) A umbla (sau a rataci) in lumea ~a A calatori mult in locuri diferite Si: a colinda. 7 a (Ie) Dute in lumea (sau reg tzara) ~a Se spune pentru a arata cuiva k e liber sa plece unde doreshte. 8 a (D. actziuni mishcari) Care se desfashoara pe un spatziu intins. 910 av (Pop; ie) Ai fi (sau ai face cuiva) ~ (Ai fi sau) a face sai fie cuiva la indemana. 1112 av (Iae) (A se simtzi sau) a face pe cineva sa se simta bine. 1314 av (Iae) (A avea sau) a face sa aiba libertate de mishcare. 15 a De dimensiuni mari in special lat. 16 a (Bis; is) Calea (sau poarta) ~a Drum spre iad. 17 a (D. partzi ale corpului fiintzelor) Dezvoltat mult in latzime. 18 a (Pfm; ie) A avea mana (sau mana) ~a ori a fi ~ la mana (sau la buzunar) A fi darnic. 19 a (Pfm; ilav) Cu mana ~a Cu generozitate. 20 a (Ial) Din belshug. 21 a (Reg; ie) A fi ~ in burta A fi bolnav. 22 a (Iae; pbl) A indura multe. 23 a (Reg; ilav) In gura ~a Zgomotos. 24 a (Reg; ie) A face gura ~a Ashi exprima protestul vociferand. 25 a (D. orificii) Care are o deschidere mare. 26 a (D. incaperi obiecte) Care are un volum apreciabil. 27 a (Pex) Incapator. 28 a (D. recipiente cavitatzi etc.) Cu dimensiunea transversala mare. 29 a (D. obiecte de imbracaminte sau incaltzaminte) De o croiala bogata care permite mishcarea libera a corpului. 30 a (D. obiecte de imbracaminte sau incaltzaminte) Care este prea mare fatza de dimensiunile unei persoane. 31 a (Ivp; ie) A da (ceva) cu maneci ~rgi A da ceva bucuros cu placere. 32 a (Pop; ilav) Cu maneci rgi Cu nerabdare. 33 a (Pop; ie) Stramtan shale shi ~an poale Se spune despre o situatzie care dezamageshte. 34 a (Fig) De mari proportzii. 35 a (Fig) Abundent. 36 a (Fig) Amplu. 37 a (D. grupuri de oameni; ioc redus restrans) Numeros. 38 a (Fig; d. sentimente manifestari etc.) Intens. 39 a (Fig; d. mishcari) Desfashurat in toata amploarea. 40 a (Pex) Maretz. 41 av (Ilav) Pe ~ Detaliat. 42 sn Largime. 4344 av (Ilav; ilpp) Dea (sau in) ~(ul)... Dea curmezish(ul). 45 av (Ilav) In ~ shin lat In toate directziile Si: pretutindeni. 46 sn Parte a unui loc cea mai indepartata de vorbitor. 47 sn (Pex) Parte a unei ape departata de mal. 48 sn Loc deschis de mari dimensiuni. 49 sn (Pop; ie) A ieshi (sau a scoate pe cineva) la (sau in) ~ A scapa (pe cineva) dintro situatzie dificila. 50 sn (Is) ~ul vaii Locul unde se formeaza o vale intre doi muntzi. 51 sn Spatziu liber in care te potzi mishca nestingherit. 52 sn (Ie) A lua ~ul A fugi. 53 sn (Ie) In (sau la) ~ul meu tau sau etc. In deplina sigurantza sau libertate Si: nestingherit. 54 sn (Pop; ie) A fi la ~ul tau shi la stramtul altuia Ashi lua libertatzi excesive in detrimentul altcuiva. 55 sn (Ivr) Darnicie. 56 sn Bunastare. 57 sf Retzea de pescuit cu ochiuri mari. 58 sf (Reg) Femeie depravata. 59 sf Femeie deshteapta cu experientza de viatza care shtie cum sa se comporte. 60 sfa (Reg) Dans popular nedefinit mai indeaproape. 61 sf Melodie dupa care se executa larga (60).

LARG² A largi adj. 1. Care ocupa care cuprinde o suprafatza mare; intins vast mare. SHi tot vorbind asha ba una ba alta au ieshit afara din orash... departe in cimp larg. VLAHUTZA O. A. III 15. Din larg cuprins de multe zari. COSHBUC P. I 55. Pleaca cu pashi largi shi apasatzi. CARAGIALE O. III 15. ◊ Vederi largi = conceptzie inaintata lipsa de prejudecatzi. ◊ Expr. (In legatura cu verbe de mishcare) In (sau rar la) lumea larga = in lumea mare in toata lumea in locuri departate in strainatatzi. Lasind... cladirea afumata Din caren lumea larga pornisem altadata. MACEDONSKI O. I 46. Undei vremea ceea cind eu cercam un vad Sa ies la lumea larga. EMINESCU O. I 92. (Adverbial) Ai fi cuiva larg = ai fi cuiva indemina a se simtzi bine a avea libertatea de mishcare. In mijlocul codrului Undei larg voinicului. ALECSANDRI P. P. 98. 2. De dimensiuni mari (in special) lat. Poarta era inalta shi larga. REBREANU R. I 79. Pe largai frunte Incep sa se arate incretzituri marunte. MACEDONSKI O. I 259. Am oprit... catzeii care aveau cap mai mare bot mai larg. ODOBESCU S. III 42. ◊ Fig. Nuvela e prea scurta... Cadrul e destul de larg pentru o nuvela mai mare. GHEREA ST. CR. II 144. Ce vijelie se abatuse peste mintea asta asha de larga shi bine inzestrata. VLAHUTZA O. A. 470. Fondul literaturii adevarate nu e de loc egoismul ci altruismul cel mai larg shi mai simpatic. IONESCURION C. 105. ◊ Loc. adv. (In legatura cu verbele «a povesti» «a descrie» etc.) Pe larg = in mod amplu cu o dezvoltare mare amanuntzit. A descrie pe larg o calatorie. ▭ Mai incolo vom vorbi pe larg despre chestia aceasta. GHEREA ST. CR. II 62. ◊ (Despre gesturi mishcari) Toata lumea il saluta cu prietenie shi la toata lumea raspundea cu un salut larg. SADOVEANU P. S. 191. (Adverbial) Se urca in trasura... salutind o data larg cu palaria. SADOVEANU P. S. 178. ♦ (Adverbial pe linga verbe k «a suna» «a rasuna») Puternic auzinduse pina departe. Clopotele rasunau larg cuprinzind sub larma lor satul. CAMILAR N. II 10. Larg suna lirele Eladei Pling sclavi in lantzuri. TOMA C. V. 36. 3. (Despre recipiente sau cavitatzi) Cu dimensiunea transversala mare p. ext. in care incape mult cuprinzator incapator spatzios. Rasarira cei patru copii... tzinind in miinile intinse castroanele largi de tabla. SAHIA N. 37. Carutza mea e larga; poate sa incapa intrinsa cit de mult. CREANGA P. 113. Mii de glasuri slabe incep sub bolta larga Un cint frumos shi dulce. EMINESCU O. I 94. ◊ Expr. Mina larga se spune despre cei darnici generoshi. Om cu casa deschisa shi cu larga mina. ISPIRESCU U. 17. [Rominul] are mina larga deshi el este sarac. ALECSANDRI T. II 150. 4. (Despre veshminte) De o croiala bogata facut cu stofa multa care permite mishcarea libera a corpului. Dar nash vrea nici stofe cu fir SHi cu margaritar Nici largi caftane de vizir. ALECSANDRI P. I 148. ◊ Expr. (Rar) A da (ceva) cu mineci largi = a da bucuros cu placere cu voie buna. Parintzii fetei... au de bucurie k lea picat un om asha de bun shi o dau cu mineci largi. CREANGA P. 168.

LARG¹ ~ga (~gi) 1) Care se intinde pe o suprafatza mare; care are limite extinse; vast; intins. ◊ In lumea ~ga pe diferite meleaguri; in departari. 2) Care permite sa incapa mult; incapator; spatzios. Vas ~. Camera ~ga. ◊ A descrie (sau a povesti) pe ~ a descrie sau a povesti cu lux de amanunte; amanuntzit. Mana ~ga darnic; generos. Vederi ~gi cunoshtintze profunde shi receptive fatza de nou fatza de progres. /<lat. largus

larg a. 1. de mare intindere: drum larg; 2. fig. putzin scrupulos: conshtiintza larga; 3. generos: mana larga. [Lat. LARGUS]. ║ adv. (pe) cu deamanuntul. ║ n. 1. largime: are trei metri in larg; 2. loc spatzios: in largul curtzii; fig. a se simtzi la largul sau; 3. partea marii departata de tzarm: a lua largul (shi cu sensul de «a fugi» cf. alergà).

larg a adj. (lat. largus it. sp. pg. largo pv. larc fr. large cat. llarg). Incapator in latzime: strada larga (maĭ bine lata): galerie haĭna larga. Fig. Generos. Liberal darnic: om larg mina larga. Mare considerabil: concesiunĭ largĭ. Gura larga (Iron.) care vorbeshte prea mult (shi nu pastreaza secretu). Conshtiintza larga fara scrupul. Vederĭ largĭ ideĭ marĭ cugetarĭ adincĭ. S. n. fara pl. Largime: doĭ metri in larg. In largu mariĭ saŭ oceanuluĭ la adinc departe de mal. A ĭeshi la larg a ĭeshi in largu mariĭ. A fi (saŭ a te simtzi) la largu taŭ a fi (saŭ a te simtzi) bine neimpedecat de nimica liber: pe munte se simte vulturu la largu luĭ. Pe larg largamente in detaliŭ cu de amanuntu: a spune pe larg.

+larg² adv.

larg¹ adj. m. f. lárga; pl. m. shi f. largi

larg adj. m. f. lárga; pl. m. shi f. largi

LARG adj. 1. v. intins. 2. v. spatzios. 3. amplu intins mare. (SHtirea ocupa un spatziu ~ in ziar.) 4. intins spatzios vast. (Bulevarde ~.) 5. intins labartzat largit latzit. (Un pulover ~.) 6. lat mare. (Palarie cu boruri ~.) 7. liber (inv. shi pop.) slobod. (O legatura prea ~.) 8. v. amplu.

LARG adj. v. culant darnic generos marinimos.

LARG adj. 1. cuprinzator intins mare vast (inv. shi reg.) mereu (inv.) desfatat. (Un spatziu ~.) 2. cuprinzator incapator mare spatzios. (O camera ~.) 3. amplu intins mare. (SHtirea ocupa un spatziu ~ in ziar.) 4. intins spatzios vast. (Bulevarde ~.) 5. intins largit latzit. (Un pulover ~.) 6. lat mare. (Palarie cu boruri ~.) 7. liber (inv. shi pop.) slobod. (O legatura ~.) 8. amplu bogat cuprinzator. (O perspectiva ~.)

larg adj. v. CULANT. DARNIC. GENEROS. MARINIMOS.

Larg ≠ ingust stramt strans restrans

larg (lárga) adj. 1. Lat. 2. Spatzios extins. 3. Liber vast comod incapator. 4. Amplu maiestuos. 5. Liberal generos. 6. (Adv.) In mod amplu cu largime comod. 7. (S. n.) Largime latzime. 8. (S. n.) Loc deschis spatziu distantza. 9. (S. n.) Spatziu liber libertate latitudine. 10. (S. n.) Intinsul marii. Mr. megl. largu istr. lǫrg. Lat. largus (Pushcariu 943; CandreaDens. 950; REW 4912; DAR) cf. it. sp. port. largo prov. larc cat. llarg fr. large alb. largë (Philippide II 645). Sensurile 4 5 shi 10 sint imprumuturi literare din fr. large. Der. largime s. f. (latzime amploare; spatziu liber latitudine libertate); largamint s. n. (inv. largime amplitudine); larghetze s. f. (liberalitate generozitate) din it. larghezza; largi vb. (a mari; a extinde a dilata) cf. mr. largescu istr. larjesc (dupa Pushcariu 943 shi CandreaDens. 951 dintrun lat. *largῑre In loc de largῑri); largitor adj. (maritor); largitoare s. f. (maritor pentru manushi sau incaltzaminte); prelarg s. n. (extensiune largime) cuvint creat de Odobescu drept paralela la prelung. Cf. alerga.

LARGU com. in jud. Buzau situata in C. BuzauCalmatzui pe raul Calmatzui; 1.686 loc. (2000). Necropola sarmatica (sec. 23) cu inventar divers (vase ceramice cercei de bronz margele de sticla shi chihlimbar oglinzi cu tamga cutzite de fier fusaiole de lut sh.a.) in satul Scarlateshti. Biserica Sfintzii Voievozi (1817) in satul Largu.