pe prep. 1. Peste deasupra: pe bolta alburie (Eminescu); cum shade? bolnav in pat? Nu sanatos pe pat (Alecsandri). 2. La in: saruta fata pe frunte (Sadoveanu); pe ginduri cad (Eminescu). 3. Peste (indica ideea de repetitzie): scrisori pe scrisori (N. Costin). 4. Indica o relatzie bidimensionala: camera secretarului mare de vreo trei metri pe patru (Cocea). 5. Spre inspre (sens local): usha se deschidea peafara (Fundescu); hai sa ne’ntoarcem peacasa (Alecsandri). 6. In (sens temporal): pe o frumoasa zi de vara (Odobescu). 7. Pina (sens local shi temporal): o sticlutza de spitzerie plina pe sfert (Bassarabescu). 8. Pina la (indica anii neimplinitzi ai virstei): unai de 16 pe 17 (Alecsandri). 9. Circa mai mult sau mai putzin (arata aproximatzia): pleca de acasa pe la rasaritul soarelui (Gane). 10. Cu pe timpul (sens temporal): pe toamna (Ghica). 11. Prin intermediul cu ajutorul (sens modal): au strins oaste pe bani (Urechia); gaseshte usha salii pe pipaite (Caragiale). 12. Pentru (arata scopul): eu nam venit pre bataie ce pre pace (Neculce); zaharicale pe diseara (Alecsandri); jucau uneori pe citeo prajitura (Bassarabescu). 13. Contra impotriva: atzi trimis cu pira pre Urechia (Doc. Mold. 1617). 14. Fiecare (sens distributiv): am un bucatar cu zece galbeni pe luna (Alecsandri); minca pe zi cite trei care de pine (Sbiera). 15. Formeaza acuzativul numelor de persoana: ashtept pe soramea (Alecsandri). 16. Introduce adv. shi locutziunile adv. (sens expletiv): cum ai ajuns pe aici? (Ispirescu); pe la noi in provincie (Alecsandri). Var. (inv.) pre (Mold.) pi (Munt. vulg.) pa. Mr. megl. pri istr. pre. Lat. per (Pushcariu 1293; CandreaDens. 1396) cf. alb. për it. per (calabr. pe) fr. par sp. port. por. In mod general reproduce sensurile rom. ale lui per shi super; in anumite sensuri totushi pare sa reproduca ngr. ϰατά. Pentru acuzativul personal cf. sp. a shi MeyerLübke Rom. Gramm. III 351 (explicatzia lui Gr. Nandrish Mélanges M. Roques Paris 1952 III 159965 care se bazeaza pe sl. na nu e convingatoare). Intrebuintzarea acestui acuzativ nu este generala. Se evita folosirea lui pe cu s. articulat shi fara atribut: cunosc omul cunosc pe om cunosc pe omul bun dar niciodata cunosc pe omul. Paralelismul cu sp. nu e intimplator. Sensul lui pre › pe folosit pentru a indica acuzativul este k shi in sp. cel al lui ad lat. k in multe dintre sensurile 511 din acelashi intzeles se explica folosirea lui expletiva cind introduce un adv. Comp. presus adv. (pe deasupra; superior); prejos adv. (dedesubt inferior) ambele folosite doar la comparativ; precum adv. (cum asha cum). Cf. peste.