MARÍME marimi s. f. 1. Insushirea de a fi mare¹; intindere dimensiune cantitate volum. ♦ Talie statura. ♦ Proportzie valoare. ♦ Importantza insemnatate gravitate. ♦ (Fiz.) Proprietate comuna a unor obiecte pe baza careia acestea pot fi ordonate intrun shir. ◊ Marime de stare = marime a unui sistem fizic care variaza cu aceeashi valoare oricum ar trece sistemul intre doua stari date. (Astron.) Marime stelara = masura a stralucirii aparente a unei stele exprimata printrun numar care este cu atat mai mic cu cat stralucirea astrului este mai mare; magnitudine. ♦ (Mat.) Generalizare a unor notziuni concrete k lungime arie masa etc. 2. Durata. 3. Stralucire grandoare; glorie faima. ♦ Loc de frunte intro anumita ierarhie; functzie sau situatzie inalta rang demnitate; (concr.) persoana care detzine un rol important in ierarhia sociala; demnitar fruntash. 4. (Inv.) Nobletze sufleteasca marinimie. 5. (Inv.) Mandrie arogantza trufie. Mare¹ + suf. ime.

marime sf [At: PARACLIS (1639) 252 / Pl: ~mi (reg 6 7 8) ~muri / E: mare¹ + ime] 1 (Dimensional) Insushire de a fi mare¹ (1) Si: dimensiune proportzie intindere (ivr) marie¹ (1) (inv) marire (2). 2 (Csn) Cantitate sau numar mare. 3 (Durativ) Perioada de timp in care se desfashoara o actziune un proces un fenomen etc. Si: durata. 4 (Cu sens calitativ sau intensiv) Importantza. 5 (Inv) Tarie deosebita Si: fortza marire (10) putere (inv) marie (3). 6 Loc de frunte intro anumita ierarhie sociala Si: rang demnitate putere marire (13) (ivp) marie¹ (5). 7 Faima. 8 (Ccr; mpl; irn) Persoana care detzine un loc improtant in ierarhia sociala Si: carmuitor demnitar fruntash marire (16) (Trs) mareatza Vz fatza obraz. 9 (Ivr) Marie¹ (5). 10 (Inv) Grandoare. 11 (Inv) Mandrie. 12 (Inv; de obicei urmat de „de suflet”) Marinimie. 13 (Nob) Maturitate.

MARÍME marimi s. f. 1. Insushirea de a fi mare; intindere dimensiune cantitate volum. ♦ Talie statura. ♦ Proportzie valoare. ♦ Importantza insemnatate gravitate. ♦ (Fiz.) Proprietate comuna a unor obiecte pe baza careia acestea pot fi ordonate intrun shir. ◊ Marime de stare = marime a unui sistem fizic care variaza cu aceeashi valoare oricum ar trece sistemul intre doua stari date. (Astron.) Marime stelara = masura a stralucirii unui astru; magnitudine. ♦ (Mat.) Fiecare dintre elementele unei multzimi abstracte atashate unui spatziu geometric cu una sau mai multe dimensiuni shi avand o structura algebrica independenta de sistemul de coordonate utilizat in acest spatziu. 2. Durata. 3. Stralucire grandoare; glorie faima. ♦ Loc de frunte intro anumita ierarhie; functzie sau situatzie inalta rang demnitate; (concr.) persoana care detzine un rol important in ierarhia sociala; demnitar fruntash. 4. (Inv.) Nobletze sufleteasca marinimie. 5. (Inv.) Mandrie arogantza trufie. Mare + suf. ime.

MARÍME marimi s. f. 1. Faptul de a fi mare; dimensiune intindere volum. Vizitai orashul care il gasii sporit in marime. NEGRUZZI S. I 67. Ce fel de marime avea tata ostrovul acela? DRAGHICI R. 154. ♦ (Fiz.; uneori determinat prin «scalar») Proprietate comuna unor obiecte pe baza careia acestea pot fi ordonate intrun shir (daca eventual nu sint egale). ◊ Marime de stare = marime a unui sistem fizic care variaza cu aceeashi valoare oricum ar trece sistemul intre doua stari date. Masa temperatura sarcina electrica shi energia sint marimi de stare. ♦ Talie statura stat. De marime mijlocie. ▭ Era aninat intrun cui bustul in marime naturala a unui copil. EMINESCU N. 38. 2. (Rar) Insemnatate importantza. Cit de putzin a socotit marimea puterii dushmane. GHEREA ST. CR. I 257. 3. (Azi depreciativ; mai ales la pl.) Persoana insemnata suspusa influenta. V. mare (7). Marimile cu monoclu shi burta Magnatzi cu mina lunga shi inima scurta. DESHLIU G. 18. Eu nam nici o legatura cu marimile care hotaresc soarta shi veniturile terenurilor mele petrolifere. C. PETRESCU A. 324. ♦ Functzie sau situatzie inalta; marire. Are un obraz care se citeshte o prostatica rivnire la marimi. ODOBESCU la TDRG. 4. (Invechit uneori determinat prin «de suflet») Marinimie nobletze sufleteasca superioritate morala. Intratita slabiciune are shatita marime. CONACHI P. 261. Mai cu marime de suflet sau aratat la aceasta intimplare decit ceilaltzi. DRAGHICI R. 21.

MARÍME ~i f. 1) Valoarea dimensionala a unui obiect; ceea ce se poate masura sau calcula. ~ea casei. ~ naturala. 2) Interval de timp in care se petrece sau dureaza ceva; durata. 3) Dimensiunile dupa care se confectzioneaza obiectele de imbracaminte sau de incaltzaminte. 4) Ceea ce impresioneaza trezind respect shi admiratzie. 5) Loc de frunte intro ierarhie. 6) inv. Larghetze sufleteasca; generozitate; marinimie. 7): ~ stelara intensitatea stralucirii unui astru. [G.D. marimii] /mare + suf. ~ime

marime f. 1. intindere mai ales in inaltzime shi grosime: fratzii sunt de aceeash marime; 2. se zice despre lucruri cari trec peste masura obishnuita: marimea pedepsei sa corespunza cu marimea crimei; 3. in matematice tot ce se poate mari sau micshora; 4. fig. importantza considerabila: marimea unei intreprinderi. [V. mare].

marime f. (d. mare). Calitatea de a fi mare: marimea pamintuluĭ foculuĭ bucuriiĭ. Amplitudine intindere. Grosime volum dimensiune. Calibru capacitate. Marime de inima de suflet marinimie. Fig. Fam. Persoana insemnata personagiŭ distins: a sta la masa cu marimile.

maríme s. f. g.d. art. marímii; pl. marími

maríme s. f. g.d. art. marímii; pl. marími

MARÍME s. 1. v. dimensiune. 2. v. suprafatza. 3. v. cantitate. 4. v. volum. 5. v. format. 6. inaltzime statura talie. (De ~ potrivita.) 7. v. lungime. 8. v. masura. 9. v. numar. 10. v. durata. 11. (ASTRON.) marime stelara = magnitudine.

MARÍME s. v. arogantza culantza darnicie domnie fala fortza fudulie generozitate glorie grandoare infatuare intensitate inaltzime infumurare ingamfare maiestate maretzie marie marinimie marire mandrie orgoliu putere semetzie slava splendoare stralucire tarie trufie vanitate.

MARIME s. 1. dimensiune masura proportzie (inv.) marie marire (fam.) calibru. (Are o ~ notabila.) 2. intindere suprafatza. (~ unui loc.) 3. cantitate citime (inv.) catatzime. (O anumita ~ masurabila.) 4. capacitate volum. (~ unui bidon.) 5. dimensiune format. (Carte de ~ mare.) 6. inaltzime statura talie. (De ~ potrivita.) 7. lungime. (~ unui pod.) 8. masura talie. (O fusta de ~ potrivita.) 9. masura numar. (Ce ~ ai la pantofi?) 10. durata intindere lungime. (~ unei zile de vara.) 11. (ASTRON.) marime stelara = magnitudine.

marime s. v. AROGANTA. CULANTZA. DARNICIE. DOMNIE. FALA. FORTZA. FUDULIE. GENEROZITATE. GLORIE. GRANDOARE. INFATUARE. INTENSITATE. INALTZIME. INFUMURARE. INGIMFARE. MAIESTATE. MARETZIE. MARIE. MARINIMIE. MARIRE. MINDRIE. ORGOLIU. PUTERE. SEMETZIE. SLAVA. SPLENDOARE. STRALUCIRE. TARIE. TRUFIE. VANITATE.

MARÍME (< mare¹) s. f. 1. Dimensiune intindere (mare) volum cantitate (2); proportzie valoare. ♦ Importantza insemnatate gravitate. ♦ Loc de frunte intro anumita ierarhie (sociala); rang demnitate; concr. persoana care detzine un rol important in ierarhia sociala; fruntash demnitar. 2. (MAT.) Generalizare a unor notziuni concrete k: lungime arie masa etc. Alegand o m. de genul dat k unitate de masura se poate exprima numeric raportul oricarei m. de acest fel fatza de unitate. 3. (FIZ.) Proprietate fizica a corpurilor sau a fenomenelor care implica un aspect calitativ legat de natura shi de insushirile specifice ale acestora precum shi (ceea ce este caracteristic) un aspect cantitativ al lor legat de posibilitatea formularii unui criteriu de comparatzie pe baza caruia se stabileshte o unitate shi un procedeu de masura. V. scalar vectorial. 4. (STATIST.) M. medie = expresie numerica obtzinuta k medie prin procedee de prelucrare shi de calcul cu ajutorul careia se poate caracteriza o colectivitate statistica calitativ omogena din punctul de vedere al unei caracteristici cu niveluri individuale diferite. ◊ M. absoluta = expresie numerica in unitatzi de masura naturale sau valorice care caracterizeaza concret m. (volumul) unui fenomen dintrun anumit loc intrun anumit moment sau intro anumita perioada. ◊ M. relativa = expresie numerica calculata sub forma de coeficient procent promila etc. care caracterizeaza raportul dintre doua m. absolute. 5. (ASTR.) M. stelara = masura a stralucirii aparente a unei stele sau a altui corp ceresc exprimata printrun numar (de obicei zecimal shi care este cu atat mai mic cu cat stralucirea astrului este mai mare putand avea shi valori negative) a carui valoare depinde de iluminarea produsa de astrul respectiv. Notziunea de s. m. a aparut in Antichitate cand stelele vizibile cu ochiul liber au fost impartzite (de Hiparcus) in shase clase incepand cu cele mai stralucitoare. Ulterior a fost definita de o scara de m.s. conform careia variatzia de stralucire pentru o diferentza de 5 m.s. este data de raportul 100/1; aceasta este o scara logaritmica care arata k o stea de m.s. 1 este de 2512 ori mai stralucitoare decat o stea de m.s. 2 (2512 ≈ radacina de ordinul 5 din 100; 100^1/5). Telescoapele moderne pot fotografia stele cu m.s. de pana la 29 (tepescopul spatzial Hubble).

MARIME s. f. I. (Cu sens dimensional) Insushirea de a fi mare¹ (I); dimensiune proportzie intindere (mare) (invechit rar) marie¹ (invechit) marire (I 2). Vazuram de departe un ou de pasare. . . aseamene la marime aceluia care vam povestit (a. 1 783). GCR II 129/6 cf. MOLNAR RET. 14/7. Sub acest format (marime) cu care acum se arata Curierul rumanesc de acum inainte va ieshi iarashi de doua ori pe saptamina k mai nainte. CR (1 830) 4¹/43. Ce feliu de marime ave tata ostrovul acela? DRAGHICI R. 154/15. Cind ochii k microscopul la lucruri ar da marime. . . Atuncea la orice sunet la lovirea cea mai mica Omul spaimintat de moarte ar fi tremurat de frica. CONACHI P. 268 cf. 114 260. K precum se vede asta istorie Dupa ei marime nu e jucarie. PANN E. I [prefatza] 3/15. Celalalt asemene calare shi nu mai putzin elegant se deosebea prin marimea shlicului shi largile minici a benishului sau. NEGRUZZI S. I 30. Luai un fiacru shi vizitai orashul care il gasii sporit in marime de nu shi in frumusetze. id. ib. 67. Era aninat in cui bustul in marime naturala lucrat in ulei a unui copil. EMINESCU G. P. 20 cf. id. N. 31 38. Vasile trebuie sami faca o fetitza negreshit cind .so insura raspundea unchiashul desfacind portocalele din camashile mici de foitza alba alegindule dupa marimi. ARGHEZI P. T. 117 cf. CALINESCU E. O. I 8. ◊ (Concretizat) Fata shiau ales lada cea mai mica shi mai urita. . . Vazind Sfinta Duminica k fata nu cauta (marimi) shi frumusetzi. . . ia zis. SBIERA P. 207. ♦ (In limba veche adesea cu determinarea „trupului”) Talie statura. Marime[a] trupului lor nu le da pricina de a sa teme (cca 1 750). GCR II 84/34. Intrecea. . . pre totzi cei de virsta lui la marimea trupului shi la virtute. MINEIUL (1 776) 160^r1/11. K era veteaz intru razboaie shi cu marimea trupului shi cu frumusetza featzii era foarte ciudat. VARLAAMIOASAF 7^r/14. Un copil de marimea lui. DDRF. II. (Cu sens cantitativ) Cantitate sau numar (mare). Putzine sint la numar aceste lumi de stele; Marimea lor e mica doi vrea sa socotesc. ALEXANDRESCU O. I 458. III. (Cu sens durativ) Perioada de timp in care se desfashoara o actziune un proces un fenomen etc.; durata. Temperatura unui loc mai depinde shi de marimea zilei adica de timpul in care soarele se afla dasupra horizontului. DRAGHICEANU C. 93. IV. (Cu sens calitativ shi adesea intensiv) Importantza insemnatate gravitate (invechit) marie¹ (II 1). Trupurile celor omoritzi leau ars totushi custa vro citeva gramezi de oase de marturisesc marimea biruintzei. SHINCAI HR. II 60/12. Sa nu te mieri de multzimea sau marimea pacatelor (a. 1 828). URICARIUL X 270. Marimea crimei. SHAINEANU D. U. 2. (Invechit). Tarie deosebita putere fortza marire (IV 2) (invechit) marie¹ (II 2). Pentru ce. . .. Intratita slabiciune are shi atita marime? CONACHI P. 261 cf. GHEREA ST. CR. I 176. 3. Loc de frunte intro anumita ierarhie (sociala); situatzie inalta rang demnitate putere marire (IV 3) (invechit shi popular) marie¹ (III 1); faima renume. Cinste shi marime va dobindi. PARACLIS (1 639) 262 cf. HELIADE O. I 135 410. Are un obraz care se citeshte o prostatica rivnire la marimi. ODOBESCU ap. TDRG. ♦ (Concretizat mai ales la pl. ; adesea ironic) Persoana care detzine un loc important in ierarhia sociala ; fruntash demnitar cirmuitor marire (IV 3). V. f a tz a o b r a z. Ushile tuturor inaltelor autoritatzi i erau deschise la Capsha discuta politica cu marimile. VLAHUTZA D. 42 cf. PAMFILE J. III 90 IORDAN L. R. A. 66 69. Eu nam nici o legatura cu marimile care hotarasc soarta shi oeniturile terenurilor mele petrolifere. C. PETRESCU A. 324. Marimile de la Bucureshti k sa treaca peste nearestarea doctorului shi sa admita motivarile mele trebuiesc unse. STANCU N. A. IV 119. Pina sai tzina tovarashie lui Bolliac la un vin negru turburind dimpreuna cu acesta voia buna a marimilor zilei umoristul zabovise la Fialkovski. PAS L. I 40 cf. DESHLIU G. 18 57. Pe cind se gindea asha shi celelalte marimuri petreceau gazda Imparatul Roshu nu mai inceta laudindushi ginerii. RADULESCUCODIN I. 29 cf. CIAUSHANU V. 178. ◊ (Cu sens colectiv) La cele cashi mari domneshti Multa marime se stringe Frumoasa masa sentinde. MAT. FOLK. 112. ◊ (Precedat de „mai” comparativ indica un grad mai inalt intro ierarhie sociala) Mai marimile se gindese la orice. ap. IORDAN L. R. A. 230. 4. (Invechit rar) Marie¹ (III 2). Pre linga pecetea domnului voievodului nostru. . . la cartzile marimei sale am facut sa se acatze pecetzile noastre. SHINCAI HR. II 113/19 cf. I 251/31. 5. (Invechit) Marire (IV 5). O ziduri intristate ! O monument slaVit! In ce marimenalta shi voi atzi stralucit. CIRLOVA P. 143. Fiintza ta deshteapta a noastra tinerime. . . Pe ea vechile steaguri destinde cu marime. HELIADE O. I 163. Natziunea lor amagita shi exaltata de sublima marime a unui barbat din sinul sau sa increzut orbeshte in puterea si auctoritatea lui. BARITZIU P. A. I 504. 6. (Invechit) Mindrie arogantza trufie fala semetzie (invechit shi popular) marire (IV 6). SHapte pacate sint mai greale: . . . minia lenea marimea desharta trufiia. PARACLIS (1 639) 252. Acum nepotzii vezi cu ce marime Sa vinta k cind vitza lear purcede De la Balambir vestit din vechime. BUDAIDELEANU T. V. 33. Desharta ta marime. HELIADE O. I 408 cf. CONACHI P. 110. 7. (Invechit ; de obicei urmat de determinarea „de suflet”) Marinimie. Sultanul se lasa la marimea de suflet a m. sale imparatul. AR (1 829). 125¹/13. Marimea de suflet sau dimpotriva imputzinarea acestuia poate cineva a le cishtiga dupa deprinderile shi invatzaturile ce de mic va ave. DR[GHICI R. 156/13 cf. 21/16 PONTBRIANT D. COSTINESCU BARCIANU. V. (Neobishnuit) Maturitate. Parintzii áu o mare datorie K pe copiii lor sa nasca Sai creasca pina in virsta barbateasca SHi pina la a lor marime Sufar necazuri multzime. SHEZ. IX 166. Pl.: marimi (regional IV 3 shi) marimuri. Mare¹ + suf. ime.