MARÍME marimi s. f. 1. Insushirea de a fi mare; intindere dimensiune cantitate volum. ♦ Talie statura. ♦ Proportzie valoare. ♦ Importantza insemnatate gravitate. ♦ (Fiz.) Proprietate comuna a unor obiecte pe baza careia acestea pot fi ordonate intrun shir. ◊ Marime de stare = marime a unui sistem fizic care variaza cu aceeashi valoare oricum ar trece sistemul intre doua stari date. (Astron.) Marime stelara = masura a stralucirii unui astru; magnitudine. ♦ (Mat.) Fiecare dintre elementele unei multzimi abstracte atashate unui spatziu geometric cu una sau mai multe dimensiuni shi avand o structura algebrica independenta de sistemul de coordonate utilizat in acest spatziu. 2. Durata. 3. Stralucire grandoare; glorie faima. ♦ Loc de frunte intro anumita ierarhie; functzie sau situatzie inalta rang demnitate; (concr.) persoana care detzine un rol important in ierarhia sociala; demnitar fruntash. 4. (Inv.) Nobletze sufleteasca marinimie. 5. (Inv.) Mandrie arogantza trufie. Mare + suf. ime.