MARÍRE mariri s. f. 1. Actziunea de a (se) mari¹ shi rezultatul ei; marit³. ♦ (Fiz.) Operatzie de copiere fotografica prin proiectzie in scopul obtzinerii unor pozitive mai mari decat negativele copiate. ♦ Loc de frunte intro anumita ierarhie (sociala); rang demnitate; (concr.) persoana care ocupa o functzie inalta in ierarhia sociala; fruntash demnitar. ♦ Glorie stralucire splendoare. ♦ Putere autoritate tarie. 2. (Inv.) Marie (1). V. mari¹.

marire sf [At: PSALT. 313 / Pl: ~ri / E: mari¹] 1 (Dimensional) Extindere largire a unei suprafetze a unui volum etc. Si: marit³ (1). 2 (Inv) Marime (1). 3 (Spc) Operatzie care consta in realizarea unei copii fotografice pozitive sau a unei fotografii mai mari decat negativul cu ajutorul aparatului de marit Si: marit³ (2). 4 (Ivr; is) ~ trupului Statura. 5 (Csn) Creshtere a numarului sporire a cantitatzii Si: marit³ (3). 6 Dezvoltare. 7 Amploare. 8 Punct culminant. 9 (Rar; cu sens calitativ) Lucru important fapta demna de retzinut. 10 (Inv) Marime (5). 11 (Inv) Atotputernicie. 12 Ridicare la o situatzie sociala inalta. 13 Loc de frunte intro anumita ierarhie sociala. 14 Rang. 15 Autoritate. 16 (Ccr; mpl; irn) Persoana care ocupa o functzie inalta in ierarhia sociala Si: carmuitor conducator fruntash marime (8) (Trs) mareatza. 17 (irg; cu aps sau ppr) Marie¹ (5). 18 Grandoare. 19 Glorie. 20 Faima. 21 (Bis) Slava. 22 (Ilv) A da (sau a face) ~ (cuiva) A preamari. 23 (Ivp) Mandrie.

MARÍRE mariri s. f. 1. Actziunea de a (se) mari¹ shi rezultatul ei; marit. ♦ (Fiz.) Operatzie de copiere fotografica prin proiectzie in scopul obtzinerii unor pozitive mai mari decat negativele copiate. ♦ Loc de frunte intro anumita ierarhie (sociala); rang demnitate; (concr.) persoana care ocupa o functzie inalta in ierarhia sociala; fruntash demnitar. ♦ Glorie stralucire splendoare. ♦ Putere autoritate tarie. 2. (Inv.) Marie (1). V. mari¹.

MARÍRE mariri s. f. 1. Actziunea de a (se) mari; creshtere in dimensiuni sporire majorare numerica (sau cantitativa). ♦ Operatzie de obtzinere a unei copii fotografice pozitive mai mare decit negativul cu ajutorul unui aparat special. ♦ Reprezentarea la o scara mai mare a unui desen a unui plan sau a unei hartzi. ♦ (Fiz.) Raport intre o dimensiune liniara a unei imagini produse de un sistem optic shi dimensiunea liniara corespunzatoare a obiectului respectiv. 2. Fig. Glorie maretzie splendoare grandoare stralucire. O eroi caren trecutul de mariri va adumbrisetzi! EMINESCU O. I 149. Falan lume shi marire pentru tinen veci sa fie O Moldovo! tzeara mindra! ALECSANDRI P. A. 72. Armata Moldovei in zilele maririi sale se urca la patruzeci mii moldoveni shi patrusprezece mii straini. BALCESCU O. I 118. ♦ Putere tarie autoritate. Bietul domn! Mare a fost... k de marirea lui nu mai sufla nici un boier. DELAVRANCEA A. 54. 3. (Ieshit din uz; in legatura cu un adjectiv posesiv) Termen de reverentza pentru domnitori inaltzii demnitari etc.; marie. V. inaltzime. Aceasta ambasada fu vesel primita de marireasa. BALCESCU O. II 266

marire f. 1. actziunea de a (se) mari: marirea averii; 2. mijloc de a (se) mari;. 3. demnitatzi onoruri: impins de pofta maririi AL.; 4. fig. mandrie; apoi cu marire astfel le vorbeshte BOL.; 5. glorie: marire tzie Doamne!

maríre f. (d. maresc). Actziunea de a saŭ de a se mari: marirea veniturilor. Glorie demnitatzĭ onorurĭ: pofta de marire. Rar. Mindrie. Marire tzie Doamne! Fiĭ laudat (glorios) Doamne! (Te deum laudamus).

maríre s. f. g.d. art. marírii; pl. maríri

maríre s. f. g.d. art. marírii; pl. maríri

MARÍRE s. v. arogantza dimensiune domnie fala fudulie infatuare inaltzime infumurare ingamfare maiestate marie marime masura mandrie orgoliu proportzie semetzie trufie vanitate.

MARÍRE s. interj. 1. s. v. creshtere. 2. s. v. extindere. 3. s. v. dilatare. 4. s. v. holbare. 5. s. creshtere ridicare umflare. (~ apelor in matca lor.) 6. s. multiplicare sporire (livr.) augmentare. (~ unei cantitatzi de cateva ori.) 7. s. v. inmultzire. 8. s. creshtere sporire (livr.) augmentare. (~ fondului de rulment.) 9. s. rotunjire sporire. (~ averii cuiva.) 10. s. creshtere inmultzire sporire. (~ numarului de participantzi la...) 11. s. v. majorare. 12. s. v. amplificare. 13. s. (FIZ.) marire unghiulara = grosisment putere maritoare unghiulara. 14. s. creshtere ridicare suire urcare. (~ temperaturii cuiva.) 15. s. v. intensificare. 16. s. creshtere ridicare sporire. (~ nivelului de trai.) 17. s. amplificare creshtere dezvoltare extensiune extindere largire. (~ schimburilor comerciale.) 18. s. v. glorificare. 19. s. v. glorie. 20. s. v. glorie. 21. s. v. preamarire. 22. interj. osana.

marire s. v. AROGANTZA. DIMENSIUNE. DOMNIE. FALA. FUDULIE. INFATUARE. INALTZIME. INFUMURARE. INGIMFARE. MAIESTATE. MARIE. MARIME. MASURA. MINDRIE. ORGOLIU. PROPORTZIE. SEMETZIE. TRUFIE. VANITATE.

MARIRE s. interj. 1. s. creshtere dezvoltare. (Procesul de ~ a unei fiintze.) 2. s. creshtere extindere largire sporire. (~ suprafetzelor cultivate.) 3. s. dilatare largire. (~ unui conduct anatomic.) 4. s. bulbucare cascare holbare umflare zgiire zgiit (pop. shi fam.) belire bleojdire (pop.) boboshare boldire. (~ ochilor.) 5. s. creshtere ridicare umflare. (~ apelor in matca lor.) 6. s. multiplicare sporire (livr.) augmentare. (~ unei cantitatzi de citeva ori.) 7. s. (MAT.) inmultzire. (~ unui numar de zece ori.) 8. s. creshtere sporire (livr.) augmentare. (~ fondului de rulment.) 9. s. rotunjire sporire. (~ averii cuiva.) 10. s. creshtere inmultzire sporire. (~ numarului de participantzi la...) 11. s. creshtere majorare ridicare scumpire sporire suire urcare. (~ pretzurilor.) 12. s. amplificare intensificare intarire potentzare. (~ unei marimi fizice.) 13. s. creshtere ridicare suire urcare. (~ temperaturii cuiva.) 14. s. creshtere intensificare intarire intetzire sporire. (~ vitezei vintului.) 15. s. creshtere ridicare sporire. (~ nivelului de trai.) 16. s. amplificare creshtere dezvoltare extensiune extindere largire. (~ schimburilor comerciale.) 17. s. elogiere glorificare laudare preamarire preaslavire proslavire slava slavire (rar) apoteoza exaltare (inv.) prealaudare preaslavie sarbatorire. (~ unui erou.) 18. s. cinste cinstire elogiu glorie lauda omagiu preamarire preaslavire proslavire slava slavire (inv.) marie pohfala pohvalenie. 19. s. glorie grandoare maretzie slava splendoare stralucire (inv.) marie marime. (Trecutul plin de ~.) 20. s. binecuvintare glorificare lauda preamarire preaslavire proslavire slava slavire. (~ vremurilor noastre.) 21. interj. osana! slava! (~ tzie Doamne!)

Marire ≠ cadere micshorare reducere scadere

marire creshterea unui interval* cu un semiton* cromatic. M. apare de obicei k rezultat al cromatizarii*. Cvarta* marita este singurul interval marit natural care poate exista shi in modurile diatonice*; v. triton.

MARÍRE s. f. Actziunea de a (s e) m a r i shi rezultatul ei. I. (Cu sens dimensional) 1. Extindere largire a unei suprafetze a unui volum etc. Marirea suprafetzelor de insamintzare. ♦ S p e c. Operatzie care consta in realizarea unei copii fotografice pozitive (sau a unei fotografii) mai mari decit negativul cu ajutorul aparatului de marit. Cf. MDT LTR 2. 2. (Invechit) Marime (1). Au triimis poronca la Duca voda sai triimitza chip shi starea cetatzii. . . shi mult sau mirat de marirea ei. NECULCE L. 41. ♦ (Invechit rar cu determinarea „trupului”) Statura talie. Era insa la marirea trupului om de mijloc uscatziv. MINEIUL (1 776) 18^r2/26. II. (Cu sens cantitativ) Creshtere a numarului sporire a cantitatzii. Marirea shi inmultzirea averilor. LM. Marirea productziei globale shi a productziei marfa. . . este una din cele mai importante probleme ale dezvoltarii agriculturii. SCINTEIA 1 954 nr. 2 860. III. Creshtere dezvoltare ; amploare ; punct culminant apogeu. Armata Moldovei in zilele marirei sale se urca la patruzeci mii moldoveni shi patrusprezece mii straini. BALCESCU M. V. 644 cf. MURESHANU P. 35/7. Imperiile shi natziile au avut marirea shi caderea lor. NEGRUZZI S. I 200 cf. STUDII 1 948 nr. 3 6. IV. (Cu sens calitativ) 1. (Rar) Lucru important fapta demna de retzinut. SHi dereptarea ta D[umne]zeií para sus ce faptumiai marire (ai facut lucruri minunate b 1 938). PSALT. 139. Cine shi ce se poate asemana cu poporul care a cladit asemenea mariri! D. ZAMFIRESCU I. 81. 2. (Invechit) Putere tarie marime (IV 2); atotputernicie. Mare e Domnul shi laudat foarte shi marirea lui nu e cumplire. PSALT. 299. De dumnezaire sa leapada de marirea lui Dumnezau nu sa cutremura (cca 1 618). GCR i 49/27. Bietul domn! Mare a fost. . . k de marirea lui nu mai sufla nici un boier. DELAVRANCEA A. 54. 3. Ridicare la o situatzie sociala inalta ; loc de frunte intro anumita ierarhie (sociala) situatzie inalta ; demnitate rang ; putere autoritate. Sashi aduca amente k marirea lui nu iaste statatoare pina la svirshit. EUSTRATZIE PRAV. 10/21. Imparateasa nebagind nicidecum seama de marirea imparatziei sa pogori de mearse la acea roaba. MINEIUL (1 776) 169^r1/30. Nu se ingrija de altele decit de pasiunea sa de viitoarea sa marire shi de modul de a cishtiga. ASACHI S. L. II 55. Ajuns la gradul de marire pentru care a comis toate misheliile. . . ciocoiul ishi ridica masca ipocriziei de la ochi. FILIMON O. I 98. Eshti om in starea merge deadrept catra marire? ALECSANDRIi T. II 108. Ce tzi se pare mai nostim: catirul cu potcoave de aur ori nerodul urcat la mariri? CARAGIALE O. VII 175. Camara cu doua cafazuri era o foarte caracteristica inovatzie a lui voda Constantin Moruzi care suferea putzin de boala maririlor. C. GANE TR. V. 232. A scadea din marire. ZANNE P. IV 441. ♦ (Concretizat mai ales la pl. ; astazi adusea ironic) Persoana care ocupa o functzie inalta in ierarhia sociala ; fruntash cirmuitor conducator marime (IV 3). Armata lui Pasvanoglu se facu alit de puternica .de incepura maririle din Constantinopol sa se sfatuiasca inde ei ce este de facut. C. GANE TR. V. 210. Iau trimis veste car vrea sa stea de vorba marire cu marire k multe au de spus. VLAHUTZA ap. TDRG. Acum ofitzerii benchetuiesc la maririle tirgului. SADOVEANU N. F. 102. 4. (Invechit shi regional; de obicei urmat sau mai rar precedat de un adj. pos. sau de un pron. pers.) Marie¹ (III 2). Invatzatura a insushi stapinitoarei mariri Ecaterinii II (a. 1 773). GCR II 86/4. Iau trimis cuvant. . . k ei nu vor tzinea cu turcii. Iara marirea sa shi boierii vada ce vor face numai sa nu se caiasca dupa aceea. SHINCAI HR. II 301/4. Imparateshtile lor mariri au fost nevoite. . . a se departa din vederile obshtei. AR (1 829) 17²/31. Aceasta ambasada fu vesel primita de marirea sa. BALCESCU M. V. 405. Marirea voastra va face ce am zis. NEGRUZZI S. III 320. Sa traitzi a ta marire Ani multzi plini de stralucire. ALECSANDRI P. II 110 cf. I 204. Iancule marirea ta. T. PAPAHAGI M. 92 cf. 95. 5. Grandoare stralucire splendoare maretzie (1) (invechit) marime (IV 5) marie¹ (III 3); glorie; faima. Cf. CORESI ap. GCR 1 14/24. Unde e semetziia lu Platon?. . . unde e marirea Diei? (a. 1 633). GCR I 85/21. SHi cine va putea acmu sa spuie marirea shi cinstea acei slave? (a. 1 642). id. ib. 99/28 cf. 106/10 BIBLIA (1 688) [prefatza] 8/29. Astadzi deshartai nedejdia shi a pamintului inshalaciune shi mariria stinsese. MOLITVENIC (sec. XVII) 310. Vre sa stapineasca Moldova k Poarta turceasca cu marire mare. NECULCE L. 198 cf. GCR II 107/8. Acolo marirea bogatziia vistieriia neimputzinata shi desfatare veacinica (a. 1 785). GCR II 147/8. Cita marire se zareshte chiar in ticaloshia lui. MARCOVICI C. 11/24. Cum Zoitzo vei uita treapta in care ai trait shi viatza cea plina de marire? PR. DRAM. 350. El pare k se trezeshte transportat k prin un farmec in un castel descris de Walter Scott unde gaseshte pe linga marirea feudalitatzii. . . elegantza Frantzei. NEGRUZZI S. I 192 cf. 270 ALEXANDRESCU M. 5 89 id. O. I 75 83. Vazutau cazind tronuri shi disparind popoare Ce se credeau eterne pe culmea de marire. ALECSANDRI POEZII 135 cf. id. P. I 191 II 118. Dar lasatzi macar stramoshii k sa doarman colb de cronici. Din trecutul de marire var privi cel mult ironici. EMINESCU O. I 151 cf. 149 ISPIRESCU M. V. 42 cf. GCR II 232/24. ◊ (Concretizat) Peste pod cu mii de coifuri trecea Romei grea marire. EMINESCU O. IV 134. ♦ (Mai ales in limbajul bisericesc) Slava glorie lauda cinste onoare. Datzi marire D[umne]zeului nostru. PSALT. 313 cf. 139 300. Va da. . . unora pentru rabdare a lucrure bune marire shi cinste (cca 1 618). GCR I 51/7 cf. 15/1 50/23 114/35 PARACLIS (1 639) 249. A svintziii sal[e] iaste toata cinstea shi marirea (a. 1 661). GCR I 182/40 cf. 236/23. SHi date fura fieshtecaruia de dinshii veshminte albe shi aceale veshminte albe inchipuiau marirea cea veacineca. CHEIA IN. 2^r/10 cf. 73^v/31 74^r/20. Vor bl[ago]s[lo]vi numele marirei tale. BIBLIA (1 688) 349^/37 cf. 50¹/5 GCR I 367/39 II 16/30. Din psaltirie iarashi iau cintarile marirei dumnezeeshti. VACARESCUL IST. 248. Marire tzie Dumnezeul nostru marire tzie (a. 1801). GCR II 184 cf. MARCOVICI c. 5/88/111/14 CALENDARIU (1 814) 31/18. Falan lume shi marire pentru tinen veci sa fie O Moldovo! tzeara mindra! ALECSANDRI P. I 201 cf. id. T. II 97 EFTIMIU I. 169. Boala mea nu e spre moarte ci spre marirea lui Dumnezeu. GALACTION O. 247. ◊ Loc. vb. A da (sau a face) marire (cuiva) = a preamari a proslavi. Datzi marire [Dumne]dzeului nostru. PSALT. 313 cf. GCR I 15/1. Prorocul David. . . pentru tine au glasuit marire tzie facindutzi MINEIUL (1 776) 195^v1/29. Totzi intrun gind shi intro glasuire dete marire Domnului k sa indurat a le da un moshtean al imparatziei. ISPIRESCU L. 366. 6. (Invechit shi popular) Mindrie arogantza trufie fala semetzie (invechit) marie ¹ (III 4) marime (IV 6). Marirea desharta iaste cumplita sufletului. VARLAAM C. 237. Vezirul i scria adesea mehtiupuri dara nu asha cu marire precum scriu altzi veziri ce foarte cu blindetze k cum ar scrie la un prieten. AXINTE URICARIUL ap. TDRG. Un bursuc domnitor. . . E neaparat dator Sa ia un ton de marire Sa dea porunci pe oshtire. ALEXANDRESCU O. I 307. Pl.: mariri. V. mari¹