MARINIMÍE s. f. Bunavointza intzelegere bunatate generozitate. ♦ (Inv.) Barbatzie curaj. Mare¹ + inima + suf. ie (dupa lat. magnanimitas).^[1]

marinimie sf [At: GOLESCU E. 238/2 / V: (inv) mar~ (S shi: marinimie) / Pl: ~ii / E: mare¹ + inima + ie cdp lat magnanimitas fr magnanimité] 1 (Inv) Fortza morala Si: barbatzie curaj. 2 Bunavointza. 3 Generozitate. 4 Bunatate.

MARINIMÍE s. f. Bunavointza intzelegere bunatate generozitate. ♦ (Inv.) Barbatzie curaj. Mare¹ + inima + suf. ie (dupa lat. magnanimitas).

MARINIMÍE s. f. Bunavointza shi generozitate; atitudine plina de abnegatzie bunatate. Se mai cade catre ea marinimie? DAVILA V. V. 166. Capitani de frunte plini de vitejie... shi marinimie. BOLINTINEANU O. 68. ◊ Fig. Arar se afla pe tron marinimia. MACEDONSKI O. I 248.

MARINIMÍE f. Sentiment care consta in sacrificarea interesului personal in favoarea altei persoane; generozitate. /mare + inima + suf. ~ie

marinimie f. virtutea si fapta celui marinimos. [Modelat dupa lat. MAGNANIMITAS].

*marinimíe f. (d. marinimos). Calitatea de a fi marinimos generozitate.

!marinimíe s. f. art. marinimía g.d. marinimíi art. marinimíei

marinimíe (sil. mf. mar) s. f. art. marinimía g.d. marinimíi art. marinimíei

MARINIMÍE s. 1. v. darnicie. 2. v. generozitate. 3. bunavointza ingaduintza intzelegere mila (inv. shi pop.) milostenie (inv.) priintza (turcism inv.) musaadea. (Prin ~ lui...)

MARINIMÍE s. v. barbatzie bravura curaj cutezantza darzenie incumetare indrazneala neinfricare semetzie temeritate.

MARINIMIE s. 1. culantza darnicie generozitate (livr.) liberalitate munificentza (inv.) filotimie magnanimitate marinimozitate marime (fam.) galantonie (fig.) larghetze. (Un om de o rara ~.) 2. generozitate nobletze. (~ sufletului sau.) 3. bunavointza ingaduintza intzelegere mila (inv. shi pop.) milostenie (inv.) priintza (turcism inv.) musaadea. (Prin ~ lui...)

marinimie s. v. BARBATZIE. BRAVURA. CURAJ. CUTEZANTZA. DIRZENIE. INCUMETARE. INDRAZNEALA. NEINFRICARE. SEMETZIE. TEMERITATE.

Marinimie ≠ avaritzie zgarcenie meschinarie

MARINIMIE s. f. 1. (Invechit) Fortza morala ; barbatzie curaj. Atzi cules deodata o noua marire aratind la toata lumea cu cita marinimie sa poarta armiia rusasca. AR (1 829) 146¹/5. Au insufletzit pe oshtenii lui cu barbatzie cu neimfricoshare shi cu marinimie. ASACHI I. 28/12 cf. POLIZU. Insa din multzime iata au parut Capitani de frunte plini de vitejie De amorul tzarii shi marinimie. BOLINTINEANU O. 68 cf. BARCIANU ALEXI W. Marinimia nici o frica de primejdie are. ZANNE P. VIII 379. 2. Bunavointza intzelegere ; bunatate generozitate. Marinimia este o inaltzime de simtziri. GOLESCU E. 238/2. Din nemarginita sa marinimie. . . au iertat pe numitele guvernuri. CR (1 830) 348²/14 cf. 1221/30 MARCOVICI D. 9/15 16/5 NEGRUZZI S. I 141 PONTBRIANT D. Dar cine te cunoashte cua ta marinimie Se pleaca in uimire shi se robeshte tzie. ALECSANDRI T. II 206 cf. COSTINESCU LM. Dintre toate animalele. . . lupul este aproape unicul caruia nui este cunoscuta marinimia. CONTEMPORANUL III 699 cf. MACEDONSKI O. I 248. Pentru ce la curte sloboda shiacum sa fie Oare inca se mai cade catre ea marinimie? DAVILA V. V. 166. Pe legea mea k impins numai de marinimie primesc sa impart patul cu tine. V. ROM. martie 1954 136 cf. ib. septembrie 1 954 130. Marinimia iarta cele mai mari gresheli zanne p. viii 379. Cu marinimia dobindeshti ceea ce nu gindeshti. id. ib. ■fy (Ironic) SHi fiindca totzi se ilustreaza cu atita marinimie unii pe altzii publicul cu bun simtz a sfirshit prin a nu crede pe nici unul. MAIORESCU CR. I 210. SHi: (invechit) marinimie (scris shi marinimie) s. f. Mare¹ + inima + suf. ie dupa lat. magnanimitas fr. magnanimité.