MARIME s. f. I. (Cu sens dimensional) Insushirea de a fi mare¹ (I); dimensiune proportzie intindere (mare) (invechit rar) marie¹ (invechit) marire (I 2). Vazuram de departe un ou de pasare. . . aseamene la marime aceluia care vam povestit (a. 1 783). GCR II 129/6 cf. MOLNAR RET. 14/7. Sub acest format (marime) cu care acum se arata Curierul rumanesc de acum inainte va ieshi iarashi de doua ori pe saptamina k mai nainte. CR (1 830) 4¹/43. Ce feliu de marime ave tata ostrovul acela? DRAGHICI R. 154/15. Cind ochii k microscopul la lucruri ar da marime. . . Atuncea la orice sunet la lovirea cea mai mica Omul spaimintat de moarte ar fi tremurat de frica. CONACHI P. 268 cf. 114 260. K precum se vede asta istorie Dupa ei marime nu e jucarie. PANN E. I [prefatza] 3/15. Celalalt asemene calare shi nu mai putzin elegant se deosebea prin marimea shlicului shi largile minici a benishului sau. NEGRUZZI S. I 30. Luai un fiacru shi vizitai orashul care il gasii sporit in marime de nu shi in frumusetze. id. ib. 67. Era aninat in cui bustul in marime naturala lucrat in ulei a unui copil. EMINESCU G. P. 20 cf. id. N. 31 38. Vasile trebuie sami faca o fetitza negreshit cind .so insura raspundea unchiashul desfacind portocalele din camashile mici de foitza alba alegindule dupa marimi. ARGHEZI P. T. 117 cf. CALINESCU E. O. I 8. ◊ (Concretizat) Fata shiau ales lada cea mai mica shi mai urita. . . Vazind Sfinta Duminica k fata nu cauta (marimi) shi frumusetzi. . . ia zis. SBIERA P. 207. ♦ (In limba veche adesea cu determinarea „trupului”) Talie statura. Marime[a] trupului lor nu le da pricina de a sa teme (cca 1 750). GCR II 84/34. Intrecea. . . pre totzi cei de virsta lui la marimea trupului shi la virtute. MINEIUL (1 776) 160^r1/11. K era veteaz intru razboaie shi cu marimea trupului shi cu frumusetza featzii era foarte ciudat. VARLAAMIOASAF 7^r/14. Un copil de marimea lui. DDRF. II. (Cu sens cantitativ) Cantitate sau numar (mare). Putzine sint la numar aceste lumi de stele; Marimea lor e mica doi vrea sa socotesc. ALEXANDRESCU O. I 458. III. (Cu sens durativ) Perioada de timp in care se desfashoara o actziune un proces un fenomen etc.; durata. Temperatura unui loc mai depinde shi de marimea zilei adica de timpul in care soarele se afla dasupra horizontului. DRAGHICEANU C. 93. IV. (Cu sens calitativ shi adesea intensiv) Importantza insemnatate gravitate (invechit) marie¹ (II 1). Trupurile celor omoritzi leau ars totushi custa vro citeva gramezi de oase de marturisesc marimea biruintzei. SHINCAI HR. II 60/12. Sa nu te mieri de multzimea sau marimea pacatelor (a. 1 828). URICARIUL X 270. Marimea crimei. SHAINEANU D. U. 2. (Invechit). Tarie deosebita putere fortza marire (IV 2) (invechit) marie¹ (II 2). Pentru ce. . .. Intratita slabiciune are shi atita marime? CONACHI P. 261 cf. GHEREA ST. CR. I 176. 3. Loc de frunte intro anumita ierarhie (sociala); situatzie inalta rang demnitate putere marire (IV 3) (invechit shi popular) marie¹ (III 1); faima renume. Cinste shi marime va dobindi. PARACLIS (1 639) 262 cf. HELIADE O. I 135 410. Are un obraz care se citeshte o prostatica rivnire la marimi. ODOBESCU ap. TDRG. ♦ (Concretizat mai ales la pl. ; adesea ironic) Persoana care detzine un loc important in ierarhia sociala ; fruntash demnitar cirmuitor marire (IV 3). V. f a tz a o b r a z. Ushile tuturor inaltelor autoritatzi i erau deschise la Capsha discuta politica cu marimile. VLAHUTZA D. 42 cf. PAMFILE J. III 90 IORDAN L. R. A. 66 69. Eu nam nici o legatura cu marimile care hotarasc soarta shi oeniturile terenurilor mele petrolifere. C. PETRESCU A. 324. Marimile de la Bucureshti k sa treaca peste nearestarea doctorului shi sa admita motivarile mele trebuiesc unse. STANCU N. A. IV 119. Pina sai tzina tovarashie lui Bolliac la un vin negru turburind dimpreuna cu acesta voia buna a marimilor zilei umoristul zabovise la Fialkovski. PAS L. I 40 cf. DESHLIU G. 18 57. Pe cind se gindea asha shi celelalte marimuri petreceau gazda Imparatul Roshu nu mai inceta laudindushi ginerii. RADULESCUCODIN I. 29 cf. CIAUSHANU V. 178. ◊ (Cu sens colectiv) La cele cashi mari domneshti Multa marime se stringe Frumoasa masa sentinde. MAT. FOLK. 112. ◊ (Precedat de „mai” comparativ indica un grad mai inalt intro ierarhie sociala) Mai marimile se gindese la orice. ap. IORDAN L. R. A. 230. 4. (Invechit rar) Marie¹ (III 2). Pre linga pecetea domnului voievodului nostru. . . la cartzile marimei sale am facut sa se acatze pecetzile noastre. SHINCAI HR. II 113/19 cf. I 251/31. 5. (Invechit) Marire (IV 5). O ziduri intristate ! O monument slaVit! In ce marimenalta shi voi atzi stralucit. CIRLOVA P. 143. Fiintza ta deshteapta a noastra tinerime. . . Pe ea vechile steaguri destinde cu marime. HELIADE O. I 163. Natziunea lor amagita shi exaltata de sublima marime a unui barbat din sinul sau sa increzut orbeshte in puterea si auctoritatea lui. BARITZIU P. A. I 504. 6. (Invechit) Mindrie arogantza trufie fala semetzie (invechit shi popular) marire (IV 6). SHapte pacate sint mai greale: . . . minia lenea marimea desharta trufiia. PARACLIS (1 639) 252. Acum nepotzii vezi cu ce marime Sa vinta k cind vitza lear purcede De la Balambir vestit din vechime. BUDAIDELEANU T. V. 33. Desharta ta marime. HELIADE O. I 408 cf. CONACHI P. 110. 7. (Invechit ; de obicei urmat de determinarea „de suflet”) Marinimie. Sultanul se lasa la marimea de suflet a m. sale imparatul. AR (1 829). 125¹/13. Marimea de suflet sau dimpotriva imputzinarea acestuia poate cineva a le cishtiga dupa deprinderile shi invatzaturile ce de mic va ave. DR[GHICI R. 156/13 cf. 21/16 PONTBRIANT D. COSTINESCU BARCIANU. V. (Neobishnuit) Maturitate. Parintzii áu o mare datorie K pe copiii lor sa nasca Sai creasca pina in virsta barbateasca SHi pina la a lor marime Sufar necazuri multzime. SHEZ. IX 166. Pl.: marimi (regional IV 3 shi) marimuri. Mare¹ + suf. ime.