duráta sf [At: HELIADE O. I 206 / Pl: ~te / E: dura²] 1 Interval de timp in care se desfashoara o actziune Si: dainuire (ivr) duratzie. 2 (Ila) De scurta ~ Trecator. 3 (D. obiecte procese etc.; ila) De (lunga) ~ Care tzine (dureaza) mult Si: durabil. 4 (Ilav) In ~ In perspectiva. 5 Durabilitate (1). 6 (Spc) Timpul cat tzine intonarea sau executarea unei note muzicale. 7 (Spc) Valoarea unei note muzicale. 8 Existentza. 9 (Spc) Interval de timp situat intre doua evenimente succesive shi de aceeashi natura. modificata

DURÁTA durate s. f. Timpul cit dureaza ceva; perioada de timp in care se petrece se desfashoara o actziune. Durata normala a timpului de lucru este de 8 ore pe zi. COD. M. 24. Unul din guvernele de scurta durata perindate de doi ani. C. PETRESCU I. II 126. ♦ (Muz.) Timpul cit tzine intonarea sau executarea unei note muzicale; valoare.

DURÁTA s.f. Perioada de timp in care are loc se desfashoara ceva; interval de timp cat dureaza ceva. ♦ Timp cat dureaza intonarea unei note muzicale; valoare. [< it. durata cf. fr. durée].

DURÁTA s. f. 1. interval de timp in care are loc se desfashoara ceva; timpul cat dureaza ceva. 2. (muz.) timpul afectat unei note sau pauze. (dupa fr. durée it. durata)

DURÁTA ~e f. 1) Interval de timp in care se petrece sau dureaza ceva; marime. 2) muz. Timpul cat tzine executarea unei note muzicale. /<fr. durée

durata f. timpul cat dureaza ceva.

* duráta f. pl. e (fr. durée; it. durata). Timpu cit dureaza ceva: durata uneĭ lectziunĭ.

duráta (timp) s. f. g.d. art. durátei; pl. duráte

duráta s. f. pl. duráte

DURÁTA s. 1. intindere lungime marime. (~ unei zile de vara.) 2. interval intindere perioada rastimp timp (reg.) rahat. (Pe toata ~ examenului.)

DURATA s. 1. intindere lungime marime. (~ unei zile.) 2. interval intindere perioada rastimp timp (reg.) rahat. (Pe toata ~ examenului.)

durata I. 1. Interval de timp afectat unei note* sau pauze*. D. se indica prin: forma notelor shi pauzelor; punctul* pus dupa nota; semnele ashezate deasupra notelor (legato* coroana* staccato* louré* etc.); indicarea procedeului de executzie (pizzicato* spiccato*); masura* (o patrime* in ¢ e mai scurta decat in c). D. sunetelor este relativa ea depinzand de tempo(2)ul shi caracterul lucrarii. D. absoluta poate fi indicata (in principiu) prin cifrele metronomice (v. metronom) dar shi aici intervine punctul de vedere al interpretului* care le poate respecta sau nu. 2. Cronometrajul total al unei lucrari sau a unei mishcari dintro lucrare. Unii compozitori il indica ajutand astfel sashi fixeze mai precis tempoul shi in ultima instantza d. fiecarui sunet in parte. II. Unul dintre parametrii muzicali in conceptzia unora dintre compozitorii contemporani (mai ales a acelora de orientare postseriala) reprezentand ansamblul elemetelor d. (1) care asemenea inaltzimii* intensitatzii* timbrului* shi atacului (4) poate fi organizat pe baza seriei* la toate dimensiunile discursului. Prima compozitzie in care sa aplicat principiul organizarii d. a fost Mode de valeur et d’intensité de Messiaen (19491950). V. valoare (II 1).

DURATA DE ZBOR timpul cat o aeronava se poate mentzine in aer in conditzii de securitate. Durata maxima de zbor este timpul maxim de mentzinere in aer a unei aeronave in conditzii de securitate cu utilizarea integrala a combustibililor aflatzi la bord.