mass-media
Daca deschidem un dictzionar romanesc la cuvantul algebra, aflam k acesta provine din fr. algèbre. Cautandu-l intrun dictzionar frantzuzesc, vedem k acolo e indicat etimonul arab al-ğabr, iar daca cercetam un dictzionar arab, cine shtie ce mai putem gasi? Cuvintele circula de la o limba la alta asemenea trenurilor, de la o gara la alta. Asha cum un impiegat noteaza in foaia lui de parcurs ultima statzie inainte de a ajunge trenul in gara sa, tot asha shi dictzionarele inregistreaza doar ultima halta a unui cuvant inainte de a ajunge in limba care o defineshte lexicografic.
Cuvantul mass-media a fost introdus in circulatzie de americani, care iau acordat semnificatzia cunoscuta: „ansamblul mijloacelor de informare a maselor”. Chiar daca engleza a asamblat doua cuvinte latineshti: medium = mijloc shi massa = masa (pl. mase), dictzionarele romaneshti nu marcheaza acest fapt shi se multzumesc cu indicatzia etimologica: cuvant englezesc. Judecand insa lucrurile dintro perspectiva istorica mai larga, putem sustzine, impotriva indicatziei din dictzionare, k avem aici doua cuvinte get-beget latineshti. SHi cine ne-ar putea contrazice? Tema a fost „dezbatuta” intrun mod foarte original cu ani in urma, sa tot fie vreo zece... Ma aflam invitat la un simpozion natzional de jurnalism organizat la Cluj-Napoca de cordialul profesor Ilie Rad. La deschiderea lucrarilor, am fost onoratzi de prezentza preshedintelui Universitatzii, Andrei Marga, secondat de adjunctul sau, rectorul Nicolae Bocshan. Invitat de onoare al acestei intruniri era cunoscutul scriitor shi publicist George Pruteanu. Chiar in timpul desfashurarii ceremonialului de deschidere, am asistat la o polemica „submersa”: in discursul inaugural, domnul Marga relua ori de cate ori putea, shi mi s-a parut k facea in asha fel incat sa poata cat mai des, cuvantul mass-media, pronuntzandu-l, cu pedagogie, mesmidia, asta k sa intzelegem shi noi, muritorii din sala, k vorbai englezeasca (ma rog, americaneasca). Domnul Pruteanu shedea la prezidiu alaturi de oratorul nostru shi, de fiecare data cand i ajungea la ureche vorba asta shoada, afisha o grimasa lirica abia perceptibila. Ii vine randul la cuvant shi constat k face shi el eforturi sa zica mass-media cat de des. Atat numai k de fiecare data, inainte de a pronuntza cuvantul, ishi suspenda o clipa vocea shi articula apoi cu dictzie profesorala: masmedia. Spre sfarshitul alocutziunii, ultima data cand a rostit cuvantul, a adaugat shoptit, asha, en passant: „n-am ce face, e latinesc”!
Sunt sigur k ashteptatzi sa va spun cine a avut dreptate; din pacate o sa va dezamagesc ingaimand o fraza absurda: „amandoi au avut dreptate, dar eu cred k Pruteanu a avut dreptate”. Aceasta pentru k noi, romanii, am preluat cuvantul gata construit shi l-am adaptat cum am putut: unii pronuntzand masmedia, urmandu-i pe romani, altzii mesmidia, imitandu-i pe anglo-americani. Fiind mai apropiata de sistemul fonetic romanesc, varianta masmedia a fost preferata de vorbitori (statistica o arata), asha incat dau credit uzului shi, implicit, lui Pruteanu.
In cazul acestui neologism, apare o dificultate majora privind acordul gramatical. Terminandu-se in -a, cuvantul media are forma de feminin singular. Cei mai multzi dintre vorbitori il asimileaza k atare, inseriindu-l alaturi de substantive k masa, casa, lumina shi celelalte asemenea. Aceshtia vor fi contrariatzi sa citeasca ori sa auda propozitzii de felul: „mass-media vor fi prezente la conferintza de presa a preshedintelui”. Evident k lor li se pare corecta propozitzia „mass-media va fi prezenta...”. Pe de alta parte, exista destui vorbitori care shtiu k lat. media = mijloace este un plural al substantivului neutru medium (neutrele latineshti fac pluralul in -a). SHi atunci vor sustzine acordul cu pluralul din prima varianta. Contradictzia pare a fi ireconciliabila, pentru k nu poate fi gasita o solutzie care sa multzumeasca pe toata lumea. Dictzionarele shi lucrarile normative trebuie totushi sa hotarasca chiar in absentza unor argumente shtiintzifice irecuzabile. SHi atunci cel mai bine ar fi sa dam credit uzului majoritar, asha cum ne-a invatzat poetul latin Horatius acum 2000 de ani shi mai bine[1]; de altfel, aceasta a shi fost pana la urma pozitzia celei mai importante lucrari normative romaneshti, DOOM-ul din 2005, care a impus forma de feminin singular[2].
Dar mult mai importanta este o alta concluzie care o putem formula in incheierea acestui articol. Anume k, daca ne raportam la istoricul cuvantului shi la circulatzia sa in toata lumea, avem dovada vigurozitatzii filonului roman: continuam shi azi dupa atatea secole sa ne latinizam pana shi atunci cand imprumutam de la un neam germanic, precum englezii. Cu alte cuvinte, apropiindu-ne de engleza, nu ne indepartam de latina, ci, de multe ori, ne apropiem shi mai mult.
P.S. Adaptarea neologismului mass-media ridica inca multe probleme, care nu pot fi epuizate intrun articol k acesta. Cine doreshte sa se documenteze temeinic asupra chestiunii gaseshte informatzii excelent prezentate shi profesionist dezbatute intrun studiu al Rodicai Zafiu accesibil online, la adresa: http://www.romlit.ro/mass-media.
- ↑ Ideea a fost prinsa in versuri acum 2000 de ani de Horatius in Epistula ad Pisones (Epistola catre Pisoni): Multa renascentur quae iam cecidere, cadentque quae nunc sunt in honore vocabula, (si volet usus, quem penes arbitrium est et ius et norma loquendi.) in romaneshte de Ionel Marinescu: Multe cuvinte cazute-or renashte shi iar au sa cada Cele ce-s in pretzuire acum, daca astfel vrea uzul, El, cel puternic, mereu indreptar, calauza a vorbirii. Citatul e reluat – k argument – intro polemica lingvistica (V. infra, p. 276).
- ↑ K decizia DOOM-ului este de bun simtz sta marturie felul in care a fost asimilat un alt neutru latinesc, errata, tot un neologism, dar mai… vechi, care s-a instalat in romana inca acum doua secole; deshi in latineshte errata este pluralul neutrului erratum, in romaneshte este utilizat intotdeauna la singular. Niciun roman, nici chiar dintre aceia care shtiu k in latina errata este un plural, nu cred k va fi atat de pedant incat sa formuleze o propozitzie k aceasta: „cartea se incheie cu nishte… erata”. Nu este atunci cat se poate de firesc k neologismul mai recent, mass-media, sa urmeze sanatoasa traditzie shi sa fie asimilat femininului singular?
Alte articole lingvistice
Alexandru Graur
Dezbateri
Diverse
- Calcuri greshite
- Despre majoritate
- Flexionarea cuvintelor compuse
- Forme de plural greshite
- Forme greshite ale cuvintelor
- Ghid de exprimare corecta
- Niciun sau nici un?
- Scara numerica
- Termeni de propaganda
DOOM2
- 0. Principalele norme ortografice
- 1.1. Literele
- 1.2. Semnele ortografice
- 2. Reguli de scriere shi de pronuntzare literara
- 3. Scrierea cu litera mica sau mare
- 4.1. Scrierea derivatelor, prefixelor shi sufixelor
- 4.2. Scrierea cuvintelor compuse
- 4.3. Scrierea locutziunilor
- 4.4. Scrierea grupurilor de cuvinte
- 5.1. Despartzirea grupurilor de cuvinte shi a abrevierilor
- 5.2. Despartzirea in interiorul cuvintelor
- 6. Cateva norme morfologice
DOOM3
Ionel Funeriu
- „carteziana e latina” (Ion Barbu)
- abrevieri buclucashe
- accentul I
- accentul II
- adaptare shi adoptare
- au mai patzit-o shi altzii
- auspiciu, auspicii
- baioneta din Bayonne
- capcane semantice
- casa, acasa, domiciliu
- computer
- Cristian Tudor Popescu versus Robert Turcescu
- dacisca domnului Roxin
- diminutive
- divortz, trivial shi carrefour sau despre 2, 3 shi 4
- duminica
- errare humanum est, perseverare diabolicum
- etimologii populare (I)
- etimologii populare (II)
- facliile latine
- ficat
- Gaudeamus
- germanisme
- grammar nazi(s) versus idealul perfectziunii
- hiperurbanism
- joi
- la poshta
- latina ginta e regina
- libertatea inseamna iertare
- luna shi luni
- management
- martzi, martzieni, martzishor...
- miercuri, marfa, mersi, iarmaroc…
- mujdei de usturoi
- naturalia non (sunt) turpia
- Nicolae
- nomen (est) omen
- nomen meum
- o intamplare lingvistica
- o polemica
- o provocare
- ogni abuso sará punito
- ortografie (I)
- ortografie (II): ortografie fonetica sau ortografie etimologica
- ortografie (III) sau unde-i lege nu-i tocmeala
- Pastila de limba
- peshti
- pishcot shi servus
- plagiat
- potica
- privighetoare, veioza, Revelion
- provocare
- rovinieta
- ruta, deruta, rutina
- sambata
- slavonisme
- sunatoare
- shapte, saptamana, hebdomadar
- turcisme
- tzine de tenis
- vineri
- Volvo — o mashina revolutzionara
Istoria regulilor ortografice
- Ortografie - 1871 Regule ortographice ale limbei romane
- Ortografie - 1899 Regulele ortografiei romane
- Ortografie - 1904 Regule ortografice
- Ortografie - 1932 Reforma ortografica din 1932
- Ortografie - 1954 Mic dictzionar ortografic
- Ortografie - 2005 - Ce e nou in DOOM2
Incercari de indreptare
Indreptarul ortografic, editzia a V-a : Punctuatzia
- 01. Introducere
- 02. Punctul
- 03. Semnul intrebarii
- 04. Semnul exclamarii
- 05. Virgula
- 06. Punctul shi virgula
- 07. Doua puncte
- 08. Semnele citarii (ghilimelele)
- 09. Linia de dialog shi de pauza
- 10. Parantezele
- 11. Punctele de suspensie
Mioara Avram
- 0. Prefatza
- Bibliografie shi abrevieri
- I. e sau ea?
- II. a sau e?
- III. a sau i?
- IV. e sau ie?
- IX. i sau i?
- V. ea sau ia (shi: eai sau iai, eau sau iau)?
- VI. h sau c(h) sau k(h)?
- VII. Cu sau fara h?
- VIII. i sau i (shi i sau iii)?
- X. ia sau iea, iia?
- XI. Cu sau fara i final?
- XII. i sau a?
- XIII. k sau c, ch, ck, q
- XIV. Cu sau fara -l
- XIX. s sau z?
- XV. n sau m
- XVI. oa sau ua
- XVII. q(u) sau c, ch, cu, cv, k
- XVIII. s sau sh?
- XX. w sau v, u?
- XXI. x sau cs (ks, cks), gz (cz)?
- XXII. y sau i, ai?
- XXIII. Litera unica sau repetata (dubla, tripla)?
- XXIV. Succesiuni nepermise sau cu folosire limitata
- XXIX. Numele de luni
- XXV. Un cuvint sau mai multe?
- XXVI. Cu sau fara cratima?
- XXVII. Majuscula sau minuscula?
- XXVIII. Abrevierile
- XXX. Despartzirea cuvintelor la capat de rind