Blancul

Definitzii

Are k denumiri alternative: spatziu, spatziu alb, pauza, pauza alba shi pauza grafica. DOOM2 afirma k blancul este shi semn de punctuatzie, insa nu trateaza subiectul. Dictzionarul de shtiintze ale limbii il considera semn auxiliar de punctuatzie, realizand un anume mod de ashezare in pagina (in special a textelor poetice) in functzie de dispunere shi dimensiune.

[DOOM2] Consta in absentza oricarui semn. Cuvintele se delimiteaza grafic prin blancuri potrivit statutului lexico-gramatical shi sensului lor, functzia principala a blancului fiind aceea de semn de delimitare shi separare a cuvintelor sau a elementelor componente ale unor cuvinte compuse (Anul Nou, cate unu, douazeci shi unu, Evul Mediu, Unirea Principatelor), ale locutziunilor (alta data „in alta imprejurare”) shi ale altor grupuri relativ stabile de cuvinte (cate o data).

[DSL] Semn ortografic „negativ”, reprezentat prin absentza oricarui semn. In ortografia romaneasca actuala, separa cuvintele shi are rol distinctiv, de diferentziere a secventzelor identice sub aspectul sunetelor constitutive (deimpartzit – substantiv, de impartzit – imbinare de doua cuvinte, prepozitzie + verb). Semn (auxiliar) de punctuatzie.

Scurt istoric

Deshi este unul dintre cele mai vechi semne (e folosit inca din antichitate cu rolul de acum), nu a fost recunoscut k semn ortografic decat in DOOM2 (prima editzie a DOOM nu discuta despre el) shi a fost inclus k atare in Dictzionarul general de shtiintze ale limbii. O editzie „neoficiala” a Indreptarului ortografic shi morfologic il considera „marca ortografica”.

Forma shi utilizarea blancului

Blancul poate preceda sau urma ori nu celelalte semne ortografice. In uzantzele scrierii limbii romane (de tipar, la calculator, la mashina), blancul nu preceda, in general, semnele de punctuatzie, dar le urmeaza.

Blancul are latzimea medie a unei litere, insa dimensiunea acestuia poate varia (in special in epoca moderna, cand textele sunt, in general, culese pe calculator).

Reguli de folosire

Blancul marcheaza in scris o realitate fonetica, shi anume pauza care separa in vorbire aceste elemente.

1. Blancul are rol special, distinctiv, shi anumite diferentzierea secventzelor identice k sunete constitutive, dar care, despartzite prin blanc, reprezinta un grup de cuvinte (nici o data – conjunctzie + numeral + substantiv), in timp ce, scrise „legat”, alcatuiesc un singur cuvant (niciodata – adverb).

Este de remarcat aici k inexistentza unei norme oficiale de scriere „sudata” a cuvintelor: se scrie de la shi pentru k, deshi este evident k elementele constitutive nu mai exista k atare, in schimb se scrie neintzelegand, deshi particula ne- ishi pastreaza sensul distinct de negatzie (shi, mai mult, se poate intercala adverbul mai, obtzinand un nou cuvant – nemaiintzelegand).

2. El poate compensa absentza punctului intre initzialele majuscule ale unei abrevieri: I D E B pentru Intreprinderea de Distributzie a Electricitatzii Bucureshti; in momentul de fatza se prefera, insa, economia de spatziu, adica suprimarea punctelor shi a blancurilor (adica IDEB).

Absentza bancului

1. Absentza blancului (deci scrierea „legata”) marcheaza unitatea cuvintelor. Ea caracterizeaza cuvintele simple, majoritatea derivatelor shi cuvintele compuse sudate, nedisociabile.

Bibliografie

Vezi bibliografia generala


Alte articole lingvistice

Alexandru Graur

Dezbateri

Diverse

DOOM2

DOOM3

Ionel Funeriu

Istoria regulilor ortografice

Incercari de indreptare

Indreptarul ortografic, editzia a V-a : Punctuatzia

Mioara Avram

Misterele cuvintelor

Punctuatzie

Rodica Zafiu

Rodica Zafiu : Pacatele limbii

Sextil Pushcariu : Limba romana (1940) - vol. 1