PARANTEZELE

§284. Parantezele rotunde ( ) sau drepte [ ] arata un adaos in interiorul unei propozitzii sau al unei fraze.

§285. Parantezele rotunde cuprind o explicatzie, o precizare ori un amanunt, care imbogatzesc intzelesul propozitziei sau al frazei de care sunt legate. In acest sens, parantezele au aceeashi functziune k linia de pauza sau virgula, cand acestea cuprind comunicari care explica sau intregesc propozitzia sau fraza in interiorul careia se afla:

K aparatori ai originalitatzii limbii shi literaturii, tot la popor [(] la limba, spiritul shi viatza lui[)] shi la istorie [(] la viatza trecuta shi la limba cronicarilor [)] trebuiau sa se adreseze. IBRAILEANU, SP. CR. 94. Parantezele inchid fie un cuvant, fie o propozitzie sau o fraza:

Ziua stralucea k o zi de primavara shi malurile Oltului amestecau verdele cu galbenul shi cu roshul [(] cireshilor [)] in fel shi fel de potriviri maiestre. GALACTION, O. I 263;

Nastratin era un hogea [(] dascal sau invatzator[)]

Care a ramas de basmu pana astazi tutulor. PANN, N. H. 3;

Mersera shi ziua a treia shi in seara acestei zile [(] dupa ce ratacisera drumul shi nu-l mai gasira decat o data cu Argeshul [)] urcara incet-incet pana la Piteshti. GALACTION, O. I 278.

Uneori, explicatzia din paranteza este subtitlul sau titlul unei lucrari: Din durerile lumnii[(] Nuvele[)]. VLAHUTZA, O. A. 93;

Bajbaind merse la patul lui, ishi aprinse lumanarea la capatai, se descaltza... Ishi scoase de sub perna o carte, care abia o incepuse [(]„Noua generatzie” de Turgheniev[)]. VLAHUTZA, O. A. 106.

§286. Se pun intre paranteze rotunde cuvintele sau propozitziile care exprima atitudinea vorbitorului fatza de cele spuse inainte:

SHi-n adevar, Neculai Isac, capitan de mazali de la Balabaneshti [(] ce nume! ce titlu! ce ginta![)], face parte din spitza acelora care in vremuri legendare se bateau cu tatarii shi cu leshii. IBRAILEANU, S. 15;

In sfarshit, nu e numai un barbat spiritual, inteligent shi umblat in lume [(] observi ce banala am devenit cu epitetele?[)], dar pare sa fie om activ shi cu initziativa. CEZAR PETRESCU, I. II 67;

L-am strans inca o data in bratze shi l-am lasat sa plece in fuga mare dupa o birja shi un birjar, ai carui cai semana [(]sic[)] cu cutia. CARAGIALE, O. VII 526.

§287. In piesele de teatru se dau intre paranteze rotunde indicatziile scenice:

Ipingescu [(] catre Spiridon, batandu-i din picior[)]: Urgent! [(]Spiridon iese degraba in stanga[)]. CARAGIALE, O. VI 41;

Eu am promis? [(]repede[)] cand am promis? cui am promis? tze am promis?[(] aducandu-shi deodata aminte[)]A! CARAGIALE, O. VI 169.

Astfel de indicatzii referitoare la gesturile shi mishcarile personajelor se dau intre paranteze uneori shi in scrieri literare care apartzin altor genuri:

SHedetzi, baietzi... [(] noi, in picioare, nu ne mishcam[)]... aveam shi eu un baiat... [(] in ochii lui doua lacrimi [)]... ar fi fost acum k tine... [(] shi arata pe nea Banica[)]. DELAVRANCEA, H. T. 281.

Cuvintele sau propozitziile inchise intre paranteze constituie o propozitzie (respectiv fraza) de sine statatoare din punct de vedere gramatical sau fac parte din aceeashi propozitzie sau fraza k shi grupul sintactic al carui intzeles il explica. In primul caz, cuprinsul parantezei e despartzit prin punct (semnul intrebarii, semnul exclamarii) atat de grupul sintactic anterior, cat shi de cel care urmeaza. Punctul (semnul intrebarii, al exclamarii) al doilea se pune inaintea ultimei paranteze (vezi Punctul, § 189, b).

Bunicul are mainile patate de puncte roshii, k la pastravi. [(]Numele acela de peshte, care i-i drag, il tzine minte bine Puiu[.)] SADOVEANU, O. III 236.

In al doilea caz, intre propozitzia sau fraza explicata shi adaosul cuprins intre paranteze nu trebuie sa apara nici un semn de punctuatzie; altfel, legatura dintre cele doua grupuri sintactice n-ar mai fi exprimata shi grafic. De exemplu, in citatul urmator, folosirea virgulei e incorecta:

Iata dovada instinctelor eroice de copil!... Coiful de cruciat[,] [(]pune coiful de cruciat pe cap[)], sabie cu lama de damasc[,] [(]agita sabiutza de tabla[)]. CEZAR PETRESCU, i. I 201.

Daca fraza se incheie o data cu explicatzia dintre paranteze, se pune punct (semnul intrebarii, al exclamarii) dupa ultima paranteza (vezi Punctul, § 189, a). Cand fraza continua, trebuie folosita virgula dupa ultima paranteza in toate situatziile in care, daca n-ar fi parantezele, s-ar pune virgula:

SHtia de prima lui nenorocire [(] boala de care acum scapase [)] [,] dar nu shtia de a doua [(]casatoria de care nu putea sa mai scape[)]. GALACTION, O. I 609.

§288. Parantezele drepte se folosesc cu scopul de a inchide un adaos facut de noi intrun text citat. Ele ajuta deci la separarea spuselor noastre de ale altuia, ori de cate ori este nevoie sa intervenim cu o lamurire:

[[]Oltul []] va continua sa creasca shi printre brazi, fara k in acest timp totushi vreun afluent sa i se iveasca pe maluri. BOGZA, C. O. 89;

Am gasit de cuviintza sa te poftesc [[] la praznic []] shi pe d-ta. CREANGA, P. 31.

Se inchid de asemenea intre paranteze drepte cuvintele sau semnele de punctuatzie asupra carora vrem sa atragem atentzia cititorului (asha cum s-a procedat in lucrarea de fatza):

D. Goe este foarte impacient shi, cu ton de comanda, zice incruntat[:] - Mam-mare, de ce nu mai vine? CARAGIALE, O. I 267 (exemplu dat la capitolul Doua puncte, § 260).