baioneta din Bayonne

Biografii lexicale
Articol publicat de Ionel Funeriu in Biografii lexicale, Editura Brumar, 2019

Substantivele proprii, nume de persoana (antroponime), de locuri (toponime), de ape (hidronime), de muntzi (oronime) etc. pot deveni, in anumite conditzii, nume comune. Wilhelm C. Röntgen (1845-1923) a descoperit in anul 1895 razele X; aceasta descoperire, pentru care a fost rasplatit cu premiul Nobel, a revolutzionat medicina; in onoarea shi amintirea savantului, lumea shtiintzifica a hotarat, dupa moartea acestuia - shi, culmea, impotriva vointzei sale testamentare -, sa le spuna raze röntgen. Verbul a pasteuriza, cu participiul pasteurizat (cf. lapte pasteurizat), a fost derivat pornindu-se de la numele savantului francez Louis Pasteur (1822-1895), unul dintre descoperitorii vaccinului. Adjectivul bordo provine de la numele orashului francez Bordeaux[1], unde se produce celebrul vin roshu (inchis). Viticultorii din acest orash au descoperit vestita bouillie bordelaise[2], care a salvat de la extinctzie vitza-de-vie. Fungicidul salutar e cunoscut la noi sub numele de zeama bordeleza; shi, k sa ramanem in perimetrul oenologic, adaug numele faimosului rachiu francez (in fr. eau de vie = apa vietzii, adica... tzuica), coniacul, un produs al podgoriilor din jurul orashului Cognac. Cine se mai gandeshte astazi k insashi nuantza cromatica vanat(a) = albastru inchis cu reflexe violete este tot un derivat adjectival format de la numele orashului italian Venetzia? (Saltimbancii circurilor itinerante din Evul Mediu erau venetzieni costumatzi in albastru.)

Ash putea adauga alte asemenea exemple, dar cred k e mai interesant sa dau cuvantul poetului SHerban Foartza, pentru care limba romana este un „vazduh al fulguratziilor astrale” (cum zicea intro ars dedicatoria, mitropolitul Bartolomeu al Clujului). Reproduc mai jos integral, shi fara explicatzii profesorale care iar distruge inefabilul, poemul sau Balada baionetei din Bayonne:


Venea olanda din Olanda,

venea cashmirul din Cashmir;

k ni s-a ofilit ghirlanda

cuvinte nù am, sa ma mir;

am mai dansat o arleziana,

a mai cazut un batalion;

sclipea,-n Artois, o arteziana

shi-o baioneta, la Bayonne.


De la Berlin venea berlina

shi indigoul, de la Ind;

iubea Marcel pe Albertina

shi era tare suferind;

shi ne-a cuprins indiferentza,

shia mai pocnit cate-un balon;

sclipeau faiantzele,-n Faenza

shi baionetele,-n Bayonne.


Sardinele, din marea Sarda,

din Persia, piersica venea;

Mansart murise-ntro mansarda,

ofitzerimea lenevea;

se prelingea o vara laxa

k inghetzata, din baton;

sclipeau sacsii in tzara saxa

shi baionete, la Bayonne.


Havana-tzi oferea havane

din care-albastru fum adii

dinspre divane spre tavane

k la Bagdad, sub bagdadii;

Colonia ne dadea colonie

iar Bostonul, un vals-boston;

s-a statuat Finis Poloniae

shi am dat fuga la Bayonne.


Din Caesar, Kaiserul shi tzarul,

din vespasiana, Vespasian;

hazardul bate veshnic zarul

care-l tot arunci in van;

se rasfrangea-n oglinzi de dama

blazarea noastra cu blazon,

iar nu in sclipitoarea lama

de baioneta de Bayonne.


Voltaire dormea intro voltera

shi, intre timp, filosofa;

a mai trecut de-atunci o era,

a mai cazut cate-o sofa;

de ce se clatina iatacul

shi cad ghiulele pe balcon?

Opritzi, opritzi, opritzi atacul

la baioneta, la Bayonne!


Inchinare

A mai trecut o belepòk;

Adio, domnule baron!

Sclipeshte-n soare, echivoca,

o baioneta, la Bayonne.


P.S. La scurta vreme dupa aparitzia intaiei editzii a Biografii(lor) lexicale, SHerban Foartza imi trimite cateva „variatziuni pe aceeashi tema” din a sa Ultima Baionada:


Sursa cravatei e croata

(potzi sa te spanzuri de vreun pom

cu ea, - pe-o pajishte plouata),

a lavalierei e La Baume

Le Blanc de La Valière, a shasea

metresa-a unui campion

al sexului, - pe cand matasea

o schimba fluturii-n papion.


Ishi are-obarshia malacovul

in fortareatza Malakov,

din malva („nalba”) vine mauve-ul,

vine brashoava din Brashov,

cireshul din Cerasus vine,

din Harpagon vine-arpagon,

ne scrie Aldo cu aldine,

se schimba fluturii-n papion.


De la Reine Claude este renglota,

iar de la unul ce bria

in arta ce ne-ncanta glota,

e savarina lui Brillat... [Savarin]

din Parma vine parmezanul,

iar maioneza din Mahón,

din pan di Spagnia, pandishpanul

ce schimba fluturii-n papion.


Maiandrosul e un meandru

ce curge-n marea ce le fu

mormant lui Hero shi Leandru;

bistroul vine, insa, NU

din bistro, - cum nici Godefroi IV

Buillon nu vine din bulion,

bulion ce-i un papionolatru

ce schimba fluturii-n papion.


Ne vine polca din Polonia,

mazurca din Mazuria,

o avem, la fel cum, din Colonia,

odicolonul; din Bordeaux

vine bordoul copt in via

franceza, - daca ai ghinion,

din Frantzia, vine shi sfrentzia

ce schimba fluturii-n papion.


Ne da Majorca majolica,

iar Isabella, izabel

(culoarea alb-jegos, adica),

pubela vine din Poubelle,

din Limousin e limuzina,

Sanzienele-s din Sant Iion, -

textilai, mai ales, uzina

ce schimba fluturii-n papion.


Inchinare

astai Balada cea mai noua

a baionetei din Bayonne, -

ce n-are-alt sens decat k, noua,

ne schimba fluturii-n papion.


  1. Fiind un neologism importat din franceza, bordo se pronuntza k in limba de origine, cu accentul pe al doilea o: bordò. Nu shtiu daca azi acest cuvant mai este cunoscut la tzara. Imi amintesc insa k, in copilaria mea, era un termen curent. La prima vedere pare de neintzeles cum un asemenea neologism a patruns din franceza, pe cale culta ashadar, in vorbirea tzaranilor. Un amanunt lamureshte problema. La tzara se pronuntza bòrdo, cu accentul pe prima silaba, ceea ce e sigur k acest cuvant a ajuns in zona Aradului din limba maghiara, caci acolo toate cuvintele poarta accentul pe prima silaba.
  2. Adjectiv ce ne aminteshte de numele castrului roman Burdigala (azi Bordeaux).

Alte articole lingvistice

Alexandru Graur

Dezbateri

Diverse

DOOM2

DOOM3

Ionel Funeriu

Istoria regulilor ortografice

Incercari de indreptare

Indreptarul ortografic, editzia a V-a : Punctuatzia

Mioara Avram

Misterele cuvintelor

Punctuatzie

Rodica Zafiu

Rodica Zafiu : Pacatele limbii

Sextil Pushcariu : Limba romana (1940) - vol. 1