Ghid de exprimare corecta

Acest articol trateaza cateva din cele mai frecvente probleme de exprimare in limba romana. Va reamintim k dexonline nu este afiliat in niciun fel Academiei Romane. Daca avetzi sugestii pentru acest ghid, va rugam sa ni le trimitetzi prin e-mail.

Forme nominale (substantive, adjective, pronume)

Greshit	Corect	Explicatzii
baiatul al carui carte fata a carui carte etc.	baiatul a carui carte fata a carei carte baiatul ale carui cartzi fata ale carei cartzi baietzii a caror carte fetele a caror carte baietzii ale caror cartzi fetele ale caror cartzi baiatul al carui caine fata al carei caine baiatul ai carui caini fata ai carei caini baietzii al caror caine fetele al caror caine baietzii ai caror caini fetele ai caror caini	Multzi dintre noi facem acordul „cum s-o nimeri”. Totushi, exista o regula simpla, numita „acordul in cruce”: al/a/ai/ale se acorda cu obiectul (carte/cartzi/caine/caini), iar carui/carei/caror se acorda cu posesorul (baiatul/fata/baietzii/fetele).
fumator invederat adevar inveterat	fumator inveterat adevar invederat	Paronimele pot produce adesea confuzii! Intrucat e vorba de fumator inrait shi de adevar evident, exprimarea corecta e cea indicata de ghid.
eu insushi etc.	Masculin eu insumi tu insutzi el insushi noi inshine voi inshiva ei inshishi Feminin eu insami tu insatzi ea insashi noi insene voi inseva ele inseshi (insele)	Pronume de intarire - vezi DEX.
cartea care am citit-o omul care l-am intrebat	cartea care am citit-o omul care l-am intrebat cartea care mia placut omul care mia raspuns	In toate cazurile avem de-a face cu propozitzii subordonate atributive. In primele doua, care este complement direct, k shi cartea, omul la care se refera, adica in cazul acuzativ, de aceea este nevoie shi de prepozitzia pe. In ultimele doua cazuri, care este subiect, k shi substantivele la care se refera, deci este la nominativ, de aceea nu este nevoie de prepozitzia pe. Cartea care am citit-o este o contaminare intre cele doua constructzii shi este incorecta.
Ma doare apendicita. Ma doare amigdalita.	Ma doare apendicele. Ma dor amigdalele.	Apendicita shi amigdalita sunt boli. Ele nu sunt partzi ale corpului, deci nu au cum sa doara. Totushi, constructzia ma doare apendicita nu e asha de greshita cum pare. Se spune ma supara/necajeshte/sacaie etc. o boala, ma face sa sufar o boala, iar de aici la ma doare o boala, nu e decat un mic pas… La fel, se poate spune apendicita imi provoaca dureri, deci, altfel spus, boala nu doare, dar da durere.
Codri inverzitzi sunt frumoshi. Pantaloni albashtri s-au rupt. Am discutat despre nishte parametrii importantzi. Parametri cei mai importantzi au fost discutatzi.	Codrii inverzitzi sunt frumoshi. Inverzitzii codri freamata. Pantalonii albashtri s-au rupt. Am discutat despre nishte parametri importantzi. Parametrii cei mai importantzi au fost discutatzi.	Substantivele masculine au, la forma de plural articulat cu articol hotarat, doi i (sau trei, in cazul cuvintelor k uliii, vizitiii, copiii). Cand exista un adjectiv antepus substantivului, el preia accentul: codrii inverzitzi, dar inverzitzii codri. In sintagma nishte parametri importantzi, articolul este nehotarat (nishte), ashadar toate cuvintele se scriu cu un singur i.
copii se joaca cobaiii sunt rozatoare	un copil doi copii copiii se joaca un cobai doi cobai cobaii sunt rozatoare	In cele mai multe cazuri, forma de plural articulat a substantivelor masculine se formeaza prin adaugarea articolului hotarat -i la forma nearticulata. Substantivele care au doi i la plural (copii, ulii, vizitii) capata inca unul in forma articulata (copiii, uliii, vizitiii), iar substantivele care au un singur i la plural (oameni, cobai) vor avea doi i in forma articulata (oamenii, cobaii).
cea mai bine platita doctoritza	cel mai bine platita doctoritza	Formarea superlativului cu expresia cel mai se refera, in acest caz, la adverbul bine, nu la adjectivul platita. Doctoritza nu este cea mai platita, ci cea platita cel mai bine. SHi, intrucat adverbele nu au gen, numar sau caz, superlativul se formeaza implicit cu cel pus la masculin. Se vede mai ushor forma corecta inversand topica: Doctoritza cel mai bine platita, nu Doctoritza cea mai bine platita.*
imi place de cineva	imi place cineva	Cineva este subiect gramatical (cineva imi place), deci trebuie pus in cazul nominativ, fara prepozitzia de.
pretz scump	pretz mare	Un produs este scump atunci cand pretzul sau este mare. Pretz scump este o strutzo-camila.
sticla de un kilogram	sticla de un litru	Volumul se masoara in litri. Daca umplem o sticla de un litru cu mercur, ea va cantari peste 13 kilograme, iar daca o umplem cu ulei de floarea soarelui, ea va cantari numai 920 de grame! Deci sticla de un kilogram este restrictiv sau impropriu, sintagma fiind valabila doar in cazul unor anumite lichide cu densitatea apropiata de 1kg / litru – apa, bere etc.
ora una ora doi ora doisprezece ora douazeci shi una ora douazeci shi doi	ora unu ora doua ora douasprezece ora douazeci shi unu ora douazeci shi doua	Ora unu/douazeci shi unu, deci numerale masculine pe langa un substantiv feminin, constituie exceptzii, explicabile prin faptul k moshtenesc forma initziala a felului cum era exprimat timpul, un ceas dupa miezul zilei/noptzii, mai pe scurt, ceasul unu, iar prin rostire prescurtata, unu (e ceasul unu sau, simplu, e unu). Apoi, forma de masculin, deja impusa, s-a pastrat shi pe langa femininul ora: ora unu. In schimb, in cazurile ora doua/douasprezece/douazeci shi doua, s-a impus forma de feminin, care este shi cea de neutru plural: doua ceasuri dupa miezul zilei/noptzii, de unde ceasurile sau ceasul doua, apoi ora doua etc. Este de neintzeles cum cineva poate rosti ora doisprezece, atata timp cat nu va spune niciodata ora doi!
Am luat un pix de la ei shi i l-am dat inapoi.	Am luat un pix de la ei shi li l-am dat inapoi. Am luat un pix de la ei shi l-am dat inapoi (lor).	Strict vorbind, deoarece am dat pixul inapoi mai multor persoane, corect este ...li l-am dat.... Totushi, aceasta este una din situatziile cand ambele constructzii sunt de evitat. Un motiv este eufonia. Apoi, daca ar fi vorba de un obiect feminin, constructzia s-ar schimba: am luat o minge de la ei shi le-am dat-o inapoi.
... datorita publicului shi a incurajarilor acestuia...	... datorita publicului shi incurajarilor acestuia...	Dupa datorita se foloseshte dativul. Articolul posesiv a (al, ai, ale) este specific genitivului, deci nu are ce cauta aici.
Era crispat shi zambea fortuit.	Multe din marile descoperiri au fost facute fortuit.	Fortuit inseamna „neprevazut, inopinat, intamplator”, nu „fortzat”.
cartea anului acesta	cartea anului acestuia	Adjectivul pronominal demonstrativ se acorda in gen, numar shi caz cu substantivul determinat.
conditziile cele mai optime o evaluare foarte negativa	conditziile optime o evaluare negativa	Adjectivele care la origine sunt comparative shi superlative: exterior, interior, superior, inferior, optim, excelent sau cele care exprima, prin sensul lor, superlativul: ultrasensibil, splendid, perfect nu formeaza grade de comparatzie. De asemenea nu formeaza grade de comparatzie nici adjectivele care exprima o insushire absoluta: pozitiv, negativ, complet, mort, viu, principal, gravida, mijlociu, prim etc.
Din cauza la vremea urata, n-am mai mers la munte.	Din cauza vremii urate, n-am mai mers la munte.	Din cauza este o locutziune prepozitzionala care cere intotdeauna cazul genitiv.
Le-am multzumim la cei care m-au ajutat. I-am multzumit la unu dintre cei care m-au ajutat.	Le-am multzumit celor care m-au ajutat. I-am multzumit unuia dintre cei care m-au ajutat. Le-am multzumit la trei dintre cei care m-au ajutat. Le-am multzumit la asemenea/astfel de oameni pentru ajutorul dat.	Celor, unuia, la trei, la asemenea/astfel de oameni sunt complemente indirecte. Ele raspund la intrebarea „cui iam multzumit?” (celor etc.), nu la intrebarea „la cine iam multzumit?” (la cei etc.). Acest gen de complement indirect sta intotdeauna in cazul dativ (celui etc.). Varianta la cei nu este propriu-zis o gresheala, ci mai curand un stil de vorbire neingrijita sau o forma populara. Limba literara accepta constructzia cu prepozitzia la numai cand complementul indirect este exprimat printrun numeral invariabil (de exemplu trei) sau are k determinant un adjectiv invariabil (de exemplu asemenea, astfel).
abrogarea legii adoptata acum un an	abrogarea legii adoptate acum un an	Cand un atribut este exprimat prin adjectiv (provenit din participiul verbului a adopta, in acest caz), adjectivul se acorda intotdeauna in gen, numar shi caz cu substantivul care il determina. Aici legii este in cazul genitiv, deci shi adoptate trebuie pus in cazul genitiv.
Oualele sunt proaspete. Incondeierea oualelor este o traditzie frumoasa.	Ouale sunt proaspete. Incondeierea oualor este o traditzie frumoasa.	Pentru a articula cu articolul hotarat pluralul substantivului ou, se adauga articolul feminin –le la forma de nominativ plural: femei-femeile; cartzi-cartzile; oua-ouale.. Vezi shi definitzia cu paradigma expandata.
Solicitatorul intruneshte un summum de calitatzi, care il recomanda pentru a fi angajat.	Solicitatorul intruneshte o suma de calitatzi, care il recomanda pentru a fi angajat. Scriitorul a ajuns la un summum al calitatzilor artistice greu de depashit.	Summum are sensul de gradul cel mai inalt, punct maxim. Folosirea lui cu sensul de suma, sumedenie este greshita.
Doamna Ionescu este un filolog / politician / doctor / preshedinte / artist / profesor / muzician / sculptor renumit.	Doamna Ionescu este o filologa / politiciana / doctoritza / preshedinta / artista / profesoara / muziciana / sculptoritza renumita.	Majoritatea profesiilor au shi forma de feminin in limba romana.
un medicament pentru ameliorarea durerii	un medicament pentru atenuarea durerii	Ameliorare inseamna imbunatatzire, or durerea nu poate fi imbunatatzita. E corect, insa, ameliorarea starii de sanatate.
rata de promovabilitate la bac...	rata de promovare la bac... rata promovabilitatzii la bac...	Rata de promovabilitate s-ar interpreta k „procentul de insushire de a fi promovat”, ceea ce nu e normal k exprimare. Dar, promovabilitate inseamna shi „actziunea, starea de a promova”, ceea ce face posibila a doua forma de constructzie corecta.

Forme verbale

Greshit	Corect	Explicatzii
eu crez tu crezi el creaza creerea/creearea/creiarea lumii	eu creez tu creezi el creeaza crearea lumii	Verbul a crea, deshi aparent se termina in -ea, nu este un verb de conjugarea a II-a, ci de conjugarea I. Sufixul este -a, iar radacina este cre-. Pentru ushurintza, conjugatzi-l k shi pe a lucra, inlocuind lucr- cu cre-: eu lucr-ez/cre-ez; tu lucr-ezi/cre-ezi; el lucr-eaza/cre-eaza etc. Formele crezi sau crez, creaza apartzin verbului a crede: prima este pers. a II-a sing., indicativ prezent, iar celelalte doua, forme populare ale aceluiashi verb: eu crez, el/ea/ei/ele sa creaza.
eu creiez eu agreiez eu intemeez eu incleez	eu creez eu agreez eu intemeiez eu incleiez	Numai daca infinitivul verbului se termina in -ia (a intemeia, a incleia), atunci litera -i- apare shi in formele conjugate: eu intemeiez/incleiez..., eu intemeiam/incleiam..., eu intemeiai/incleiai..., eu am intemeiat/incleiat..., intemeind/incleind.
miar place	miar placea	Infinitivul verbului este a placea, iar conditzional-optativul se formeaza cu verbul auxiliar a avea (in acest caz, ar) shi cu infinitivul.
Fi cuminte! Sa fi punctual. Sa nu fi trist. Nu fii fraier! Sa fii shtiut ce pierd, n-ash fii lipsit. Ash fii mandru daca ash lua un premiu. Promit k voi fii punctual.	Fii cuminte! Sa fii punctual. Sa nu fii trist. Nu fi fraier! Sa fi shtiut ce pierd, n-ash fi lipsit. Ash fi mandru daca ash lua un premiu. Promit k voi fi punctual.	Se foloseshte fii doar la imperativ afirmativ (fii cuminte) shi la conjunctiv afirmativ sau negativ (sa fii punctual / sa nu fii trist). In toate celelalte situatzii, se foloseshte fi.
Ash venii shi eu cu voi. Cat am putut dormii!	Ash veni shi eu cu voi. Cat am putut dormi!	In primul caz, verbul este la modul conditzional-optativ, care se construieshte intotdeauna cu forma de infinitiv a verbului. In al doilea caz, verbul este chiar la infinitiv. Formele eu venii, eu dormii sunt valabile pentru perfectul simplu.
Nu fa asta.	Nu face asta.	Imperativul negativ, pers. a II-a sing., se formeaza cu infinitivul verbului: nu manca, nu vorbi, nu pleca. Deci, nu face.
nu se merita sa ashteptzi nu se exista asha ceva	nu merita sa ashteptzi nu exista asha ceva	Formele impersonale cu aspect reflexiv ale lui a merita shi a exista au aparut, probabil, prin contaminare cu constructziile similare de tipul nu se obishnuieshte, nu se justifica, nu se face/cade, dar ele nu au nicio justificare.
Cand am venit la tine, tu plecasei deja.	Cand am venit la tine, tu plecaseshi deja.	Forma verbului la indicativ, mai mult k perfect, pers. a II-a sing., se construieshte cu terminatzia -seshi, nu -sei: plecaseshi, placuseshi, merseseshi, coboraseshi, iubiseshi.
A fost investit in functzia de ... A investit mult in afacere.	A fost investit in functzia de ... A investit mult in afacere.	Deshi au o etimologie comuna, verbele a investi („a cheltui/plasa bani intrun anumit scop, intro anumita afacere”) shi a investi („a acorda cuiva in mod oficial un drept, o autoritate, o demnitate, o atributzie”) au evoluat diferit k sens, de unde, probabil, nevoia de a le diferentzia shi formal, prin adoptarea formei investi.
Sa cere-tzi voie inainte sa plecatzi. Nu trage-tzi! Ceretzi drepturile tale. Tragetzi patura (pe tine).	Sa ceretzi voie inainte sa plecatzi. Nu tragetzi! Cere-tzi drepturile tale. Trage-tzi patura (pe tine).	Cand -tzi apare k desinentza pentru indicarea pers. a II-a plural a verbelor, se scrie, desigur, lipit de verb: voi ceretzi, voi tragetzi. Dar se scrie despartzit prin cratima de un verb la imperativ, cand -tzi este forma prescurtata a pronumelui itzi, forma de dativ a lui tu, care in astfel de constructzii are rol de pronume posesiv, inlocuind sau doar intarind pronumele posesiv propriu-zis: cere-tzi drepturile = cere drepturile tale; trage-tzi patura = trage patura (ta) pe corpul tau; pune-tzi palaria pe cap = pune palaria (ta) pe capul tau.
eu crap (de ras, de ciuda). tu crapi (de ras, de ciuda). el se insheala vrea sa (te) inshale el/ea se asheaza sa aibe parte	eu crap (de ras, de ciuda). tu crapi (de ras, de ciuda). el se inshala vrea sa (te) inshele el/ea se ashaza sa aiba parte	Formele corecte sunt stabilite de comisiile Academiei Romane abilitate sa instituie normele ortografice. Forma inshale exista doar pentru sensul invechit „a pune shaua pe...” (astazi verbul folosit pentru aceasta nu mai este a inshela, ci a insheua).
De ce te razi?	De ce razi?	A rade este verb intranzitiv, nu reflexiv.
a avansa inainte	a avansa	A avansa inseamna a inainta.
De-te la o parte Dadetzi-va jos.	Da-te la o parte. Datzi-va jos.	De, dadetzi, k forme de imperativ ale verbului a se da, sunt variante invechite, populare, incorecte.
Ce-s cu cartzile astea pe masa? Ce sunt cu cartzile astea pe masa?	Ce-i cu cartzile astea pe masa? Ce este cu cartzile astea pe masa?	Folosirea verbului -i (forma abreviata shi modificata a lui este/e) la plural nu are legatura cu faptul k vorbim despre mai multe cartzi, deoarece este vorba de o forma impersonala, fixa: ce-i cu cartzile astea/cartea asta sau pantoful asta/pantofii ashtia pe masa? Ce-i cu tine?
ma risc sa dau un pronostic... te rishti sa-l infruntzi pe shef?	risc sa dau un pronostic... rishti sa-l infruntzi pe shef?	Chiar daca unele dictzionare mentzioneaza k a risca este shi reflexiv, aceste forme sunt invechite shi nerecomandate.
Ea v-a canta. Voua va fost foame.	Ea va canta. Voua v-a fost foame.	v-a este compus din v-, care reprezinta forma neaccentuata de dativ (in exemplul dat) sau acuzativ a pronumelui personal voi shi a, forma de prezent persoana a III-a singular a verbului a avea cu valoare de verb auxiliar care serveshte la formarea perfectului compus. va reprezinta forma de prezent persoana a III-a singular a verbului a vrea cu valoare de verb auxiliar care serveshte la formarea viitorului. K regionalism, intra shi in expresia va sa zica - adica. Merita amintit k va poate aparea shi in expresia mai va, cu sensurile mai ashteapta; mai este (mult) pana acolo; mai trece vreme pana atunci, in acest caz fiind un verb intranzitiv defectiv la prezent indicativ persoana a III-a, derivat din termenul latin vadit. Cu aceeashi forma shi etimologie, il regasim k regionalism, la imperativ persoana a II-a singular, alaturi de va!, cu acceptzia du-te!.

Folosirea corecta a unor adverbe shi prepozitzii. Alte devieri ortografice. Expresii

Greshit	Corect	Explicatzii
Eu am decat trei picioare. Mai lipseshte decat Mihai. Am decat 10000 lei.	Eu am numai trei picioare. Mai lipseshte doar Mihai. Nu am decat 10000 lei.	K adverbe restrictive, in constructzii afirmative se folosesc numai sau doar, iar in constructzii negative se foloseshte decat.
Ne-am vazut doar odata in ultimul an. A fost o data k niciodata... O data cu Ana, a venit shi Barbu. Era vesel shi o data s-a intristat.	Ne-am vazut doar o data in ultimul an. A fost odata k niciodata... (candva) Odata cu Ana, a venit shi Barbu. (concomitent) Era vesel shi odata s-a intristat. (deodata)	O data este o constructzie formata din numeralul o (una) shi substantivul data („caz, ocazie, situatzie in care se petrece ceva”) shi indica o enumerare (o data, de doua ori). Odata este adverb, avand mai mult sensuri: „candva”, „concomitent”. Vezi shi definitziile pentru data, odata.
Numai shtiu ce sa cred. Nu mai tu shtii ce s-a intamplat.	Nu mai shtiu ce sa cred. Numai tu shtii ce s-a intamplat.	Se face confuzie intre doua situatzii foarte diferite, intre cuvantul numai shi un grupaj relativ aleatoriu, ocazional, nu mai. Numai este un adverb cu functzie de delimitare, cu acelashi sens k doar: numai/doar el a fost invitat (nu shi altzii); voi sta numai/doar o ora (nu mai multe). In sintagma nu mai, cele doua componente ishi pastreaza autonomia, nu fiind o simpla negatzie, iar mai, un element de cu totul alta natura, care, aici, indica incetarea actziunii exprimate de verb: mai shtiu = inca shtiu, continui sa shtiu; nu mai shtiu = am incetat (deja) sa shtiu. Deci, fatza de simpla negatzie nu shtiu, mai aduce precizarea, nuantzarea k inainte am shtiut.
Ploua in continuu. Romania este incontinuu progres.	Ploua incontinuu (incontinuu). Romania este in continuu progres.	Incontinuu/incontinuu este adverb (echivalent cu mereu, intruna, neintrerupt), ushor de recunoscut, deoarece determina un verb. Constructzia in continuu apare atunci cand continuu e adjectiv, deci determina un substantiv. Functzia de adjectiv este confirmata shi de caracterul flexibil al cuvantului – in continuu progres; in continua dezvoltare –, dar shi de mobilitatea sintactica: in continuu progres/in progres continuu.
asculta muzica la maxim/minim maxim de profit cu un minimum efort	asculta muzica (data/emisa) la maximum/minimum maximum de profit cu un minim efort	La maximum/minimum sunt locutziuni adverbiale, compuse din prepozitzia la plus substantivele maximum/minimum, shi determina verbe: s-a enervat la maximum; a redus la minimum cheltuielile. K substantive, ele pot aparea shi in alte contexte – Moneda euro a ajuns la maximumul istoric...; este necesar un minimum de efort... K adjective, aceste cuvinte au formele maxim/minim shi determina diferite substantive, putand suferi shi modificari flexionare: valoare maxima, eforturi minime.
cartea dupa noptiera	cartea de pe noptiera	Deshi marcat k impropriu, sensul de pe al prepozitziei dupa este recunoscut de DEX k fiind acceptabil, ceea ce ni se pare o eroare (vezi dupa, sensul I.5). Dupa cu sensul de pe este un regionalism nerecomandabil.
Pana numar la trei sa plecatzi de-aici!	Pana numar pana la trei sa plecatzi de-aici!	Numaram (de la unu) pana la trei. Probabil prezentza primului pana determina ezitarea de a-l repeta, dar este necesar shi cel de-al doilea.
Stau in chirie pe Calea Moshilor.	Stau cu chirie pe Calea Moshilor.	In chirie se foloseshte exact k in locatzie: cu „a da” shi „a lua” (a oferi sau a accepta o locuintza contra unei chirii), dar nu shi cu „a sta”. Pana la urma, corectitudinea o da uzul, dar pana la incetatzenirea sintagmei consideram necesar sa semnalam folosirea greshita a limbii.
Titlul Suflete moarte se refera k moshierii rushi plateau impozit pentru sherbi care murisera.	Titlul Suflete moarte se refera la faptul k moshierii rushi plateau impozit pentru sherbi care murisera. Titlul Suflete moarte se refera la impozitul care moshierii rushi il plateau pentru sherbi care murisera.	Verbul a se referi este reflexiv shi cere intotdeauna prepozitzia la. Este incorecta tendintza de a-l folosi cu sensul vreau sa spun k / vrea sa spuna k / adica.
eu/ei/ele sint/sant	eu/ei/ele sunt	Exista multe argumente pro shi contra trecerii, in 1993, de la ortografia sint la ortografia sunt (k shi a revenirii la folosirea lui a), dar normele curente impun forma sunt. Forma sant este greshita oricum!
anger a hotara reantregire hotarit hotarind	inger a hotari reintregire hotarat hotarand	La inceputul shi la sfarshitul cuvintelor se foloseshte numai i, k shi in cuvintele formate cu prefix, daca i este prima litera din radacina (reinnoire, neintors). Deci, participiul shi gerunziul verbelor nu fac exceptzie: coborat-coborand etc.
intreprinde, intreprindere, intreprinzator...	intreprinde, intreprindere, intreprinzator...	Toate cuvintele din aceasta familie se scriu (shi se pronuntza) doar cu i, nu cu i.
a inpodobi a inproshca a se inbuiba a inbiba	a impodobi a improshca a se imbuiba a imbiba	Inainte de -b- sau -p-, in cuvintele romaneshti, apare consoana -m-, nu -n.- Fac exceptzie cuvintele compuse (sanpetru, nonprofit) shi cuvintele adoptate in romana in forma originala (hornpipe, Istanbul).
anti-drog ne-respectuos ras-poimaine	antidrog nerespectuos raspoimaine	In general, in limba romana prefixele se scriu lipite de cuvantul care le urmeaza shi nu se despart prin cratima. Numai in cazul derivarilor ocazionale, neconsacrate de dictzionare, se despart prin cratima: anti-prezidentzial, anti-Ionescu, anti-orice etc.
Linishte! Sa nu se auda musca!	Linishte! Sa se auda musca! Linishte! Sa nu se auda nici musca!	In primul caz, se cere sa fie atat de linishte, incat sa se auda bazaitul unei mushte; in al doilea, cererea e shi mai categorica, sa fie atat de linishte, incat sa nu se auda absolut nici un zgomot.
a da sfoara in tzara	a da sfara/shfara in tzara	Confuzie ushor de intzeles intre sfara/shfara („fum”) shi sfoara, cu atat mai mult cu cat primul aproape a ieshit din uz. Expresia are la baza un vechi procedeu de comunicare la distantza, prin aprinderea unor focuri, mai precis, initzial, a da sfara in tzara insemna a semnala ceva cu ajutorul fumului, de la un post de straja, la altul. De aici, evolutzia la a raspandi o veste, sensul actual.
caine sur la vanatoare	caine surd la vanatoare	Expresia are sensul: „ineficient, inutil, inadecvat, nepotrivit, nelalocul lui”, iar culoarea (sur) nu are niciun efect asupra performantzelor cainelui la vanatoare...
undeva prin..., undeva la...	candva, aproximativ	Undeva este un adverb folosit pentru a indica un loc, o directzie. Este greshita utilizarea lui in locul lui candva (Proiectul se va finaliza undeva prin noiembrie) sau in loc de aproximativ, circa (Pentru proiect s-au alocat undeva la 3.000 de lei).

Ghid de exprimare corecta

Forme nominale (substantive, adjective, pronume)

Forme verbale

Folosirea corecta a unor adverbe shi prepozitzii. Alte devieri ortografice. Expresii

Alte articole lingvistice

Alexandru Graur

Dezbateri

Diverse

DOOM2

DOOM3

Ionel Funeriu

Istoria regulilor ortografice

Incercari de indreptare

Indreptarul ortografic, editzia a V-a : Punctuatzia

Mioara Avram

Misterele cuvintelor

Punctuatzie

Rodica Zafiu

Rodica Zafiu : Pacatele limbii

Sextil Pushcariu : Limba romana (1940) - vol. 1