VIRGULA

§214. Virgula delimiteaza grafic unele propozitzii in cadrul frazei shi unele partzi de propozitzie in cadrul propozitziei. Virgula arata felul in care fraza shi propozitzia se despart in elementele lor constitutive, pe baza raporturilor sintactice dintre ele. Aceasta este functzia gramaticala a virgulei.

In legatura cu functzia gramaticala se pot da reguli precise. Ele arata cand este obligatorie shi cand nu este ingaduita folosirea virgulei. Aceste reguli se bazeaza pe felul in care se inlantzuie logic ideile in succesiunea lor. De aceea, intre modurile de folosire a virgulei in limbi diferite nu exista deosebiri esentziale.

§215. Virgula marcheaza grafic anumite pauze scurte facute in cursul rostirii unei propozitzii sau fraze. In felul acesta virgula, alaturi de alte semne de punctuatzie, serveshte la redarea grafica a ritmului vorbirii shi a intonatziei.

Virgula se foloseshte pentru a reda grafic pauzele scurte, ori de cate ori marcarea lor este considerata necesara de catre autor. In vorbire, asemenea pauze sunt folosite in mod intentzionat in doua situatzii:

a) pentru a grupa la un loc cuvintele shi grupurile de cuvinte care formeaza unitatzi de intzeles shi a le despartzi, in felul acesta, de restul frazei sau al propozitziei;

b) pentru a atrage atentzia in mod deosebit asupra unor cuvinte, prin despartzirea lor de restul frazei.

IN PROPOZITZIE

§216. Se pune virgula intre partzi de propozitzie de acelashi fel, cand nu sunt legate prin shi copulativ ori prin sau.

a) Subiecte, urmate sau nu de determinari:

Chipul rumen[,] gura frageda[,] apele ochilor shi focul parului spuneau atata frumusetze cutezatoare shi iritanta. GALACTION, O. I 133-134.

b) Nume predicative, urmate sau nu de determinari:

Era inalta, supla, gratzioasa in mishcari.

c) Atribute de acelashi fel (substantivale, adjectivale, pronominale, verbale, adverbiale), urmate sau nu de determinari:

Ascundeam in mine o viatza, straina celorlaltzi[,], blanda[,] frumoasa[,] neintzeleasa. DELAVRANCEA, H. T. 171.

d) Complemente de acelashi fel (directe, indirecte, de agent sau circumstantziale de acelashi fel), urmate sau nu de determinari:

Dantzul[,] muzica[,] padurea[,]

Pe acestea le-ndragii. EMINESCU, O. I 102;

Ieshea in panerashul ei cu doi cai la arat[,] la secerat],] la mashina. SADOVEANU, O. VIII 409.

§217. Nu se despart prin virgula partzile de propozitzie de acelashi fel cand sunt legate prin shi copulativ ori prin sau:

Cate-un vartej de aer se rasucea pe strada, maturand praful, ridicandu-l shi aruncandu-l pe trotuare. REBREANU, R. I 43;

Nu mai tzin minte care shcoli sau care shcoala filozofica din vechime se intreba shi discuta daca femeia are sau nu un suflet. GALACTION, O. I 96.

Nota. Se despart prin virgula partzile de propozitzie de acelashi fel cand sunt legate prin shi adverbial.

§218. Nu se desparte prin virgula subiectul de predicat:

a) subiectul poate aparea fara determinari:

Manoila se uita la gura ei cu admiratzie. SADOVEANU, O. V 377.

b) subiectul poate fi insotzit de determinari (un atribut determinativ sau o propozitzie atributiva determinativa):

Unii mai poznashi imi zvarleau cate o gluma. SADOVEANU, O. I 55;

Cainele care latra nu mushca.

§219. In locul unui verb (predicativ sau auxiliar) omis prin elipsa, se poate pune virgula:

Adesea, puse alaturi, caietul lui ai fi zis k este modelul de caligrafie tiparit, iar modelul de caligrafie[,] scris de mana. CARAGIALE, O. II 68.

§220. Se desparte prin virgula un substantiv de o apozitzie explicativa. Daca dupa apozitzie urmeaza alta parte de propozitzie, apozitzia se intercaleaza intre virgule:

Zeus[,] feciorul lui Cronos[,] facu semn din spranceana k primeshte. ODOBESCU, I 280.

§221. Complementele directe shi indirecte ashezate dupa predicat nu se despart prin virgula:

El a maritat pe fiica-sa dupa un om bun shi harnic. CREANGA, P. 294;

Se duce acasa shi-shi spune nevestii tot amarul. SADO VEANU, O. V 481.

§222. Intre predicat shi un complement circumstantzial ashezat dupa el, in genere nu se pune virgula:

Animalul se apropiase fara zgomot de noi shi facuse ocolul saniei. SADOVEANU, O. V 216.

§223. Constructziile gerunziale shi participiale, cu sau fara determinari, ashezate la inceputul frazei, se despart prin virgula, indiferent de functzia sintactica care o au:

Fiind mediocru shi k invatzatura shi k inteligentza[,] n-a putut sa izbuteasca. GALACTION, O. II 113;

Ajuns calfa la gaitanarie[,] vorbea frumos shi cu patima in mijlocul tovarashilor sai. DELAVRANCEA, H.T. 16.

§224. Se pun de obicei intre virgule complementele circumstantziale ashezate intre subiect (insotzit sau nu de determinari) shi predicat, dar numai cand subiectul e ashezat inainte de predicat:

Povestea batrana[,] in maretzia codrului[,] aduce infiorari pe chipurile lor trudite. SADOVEANU, O. I 283;

Grigore[,] abia stapanindu-shi revolta[,] intrerupse vehement pe arendash. REBREANU, R. I 40;

Maria shi Ioana, inainte de aflarea rezultatului final, nu pareau a fi prea optimiste.

Daca subiectul e ashezat dupa predicat, complementele circumstantziale se intercaleaza intre virgule numai cand autorul vrea sa atraga atentzia asupra lor:

S-au urcat pe spinarile noastre catziva. STANCU, D. 145;

A ars repede curtea boiereasca. STANCU, D. 147;

A venit[,] pe neashteptate[,] toamna.

§225. Se intercaleaza intre virgule un complement circumstantzial ashezat inainte de locul care il ocupa in ordinea normala a complementelor. Aceasta schimbare de topica are rolul de a atrage atentzia in mod deosebit asupra acestui complement circumstantzial. De pilda:

Acesta e autorul care l-ai citit[,] cu atata nevinovata primavara sufleteasca[,] acum catziva ani? GALACTION, O. I 487

atentzie! Fara alineatspre deosebire de:

SHedeam ziua shi noaptea lungit moale pe covoare. ODOBESCU, III 203.

§226. Se despart prin virgula de restul propozitziei cuvintele shi constructziile cu topica schimbata sau incidente:

SHi iata cum[,] multzumita atotputerniciei facatoare de minuni a prosopului meu[,] ieshii din o neashteptata shi grea incurcatura. HOGASH, M. N. 95;

Subt influentzele mahometane shi venetziane shi chiar[,] poate[,] sub clima... nordica. ODOBESCU, I 389.

§227. Se pune virgula dupa adverbele de afirmatzie shi de negatzie, cand acestea sunt echivalente ale unei propozitzii:

Desigur[,] e amorezat. DELAVRANCEA, H.T. 186;

Da[,] fac marturisire

K moartea pentru mine e dreapta rasplatire. CARAGIALE O. VI 256;

Nu[,] nu mai fac. CARAGIALE, O. VI 30.

Daca dupa un adverb din aceasta categorie urmeaza o propozitzie subiectiva introdusa prin k, folosirea virgulei nu mai este ingaduita:

Desigur k normele sunt o adaptare a speciei, au de scop, in ultima analiza, sa prezerve viatza in lungime. IBRAILEANU, S. 184.

§228. Se despart de obicei prin virgule de restul frazei substantivele in cazul vocativ:

Cucoane Matei[,] dumneata nu shtii cine-i cuconitza care a trecut. SADOVEANU, O. V 104;

Am trei copii[,] Costica! CARAGIALE, O. II 42.

§229. Se despart prin virgula de restul frazei interjectziile:

Ei[,] ce veste ne mai aduci de pe la targ? CREANGA, P. 44;

Ha[,] ce este?... S-a intamplat ceva? DELAVRANCEA, H. T. 103.

Dupa interjectzii se poate pune insa shi seninul exclamarii, dar cand acestea sunt urmate de un vocativ cu care formeaza in rostire o unitate nu se pune nici un semn:

Ei Catalin, acu-i acu

K sa-tzi incerci norocul. EMINESCU, O. I 174;

O Doamne! Da greu somn am dormit. IS PIRESCU, L. 119;

Du-te, mai baiete. SADOVEANU, O. I 290;

Bre Ilie, vina-ncoace. SADOVEANU, O. I 301;

Nu se recomanda aceasta punctuatzie cand substantivul in vocativ este de genul feminin:

O lacramioara! suspinam noi, abia ne anuntzi primavara shi treci cum au trecut iluziunile noastre. NEGRUZZI, I 97.

Interjectzia ia nu se desparte de verbul urmator, cu care formeaza o unitate:

Ia lasa-ma, monsher! CARAGIALE, O. II 57;

Ia fii bun d-ta shi-i pune imediat la loc. CARAGIALE, O. II 60.

§230. Conjunctziile insa, deci shi adverbul totushi, ashezate in interiorul unei propozitzii, nu se despart prin virgula:

Din partea insa a familiei domneshti, Cantacuzenul intampina o mult mai vie impotrivire. ODOBESCU, I 151;

Numai in cugetele cele mai eminente ale veacului pagan, fara insa k nimeni sa banuiasca, amurgul contimporan avea tonuri shi claritatzi. GALACTION, O. I 341;

Era deci inca o data nevoie de un spirit critic. IBRAILEANU, SP. CR. 21;

SHi vezi, eu totushi am venit. REBREANU, R. I 244.

§231. Conjunctzia ashadar shi locutziunea conjunctzionala prin urmare, ashezate in interiorul unei propozitzii, se pun intre virgule:

Sambata[,] ashadar[,] de la amiazi, amandoua aceste doamne incep sa se pregateasca de plecare. CARAGIALE, O. II 1;

La ea[,] ashadar[,] nu poate fi deloc vorba de neprevazut, de discontinuitate. IBRAILEANU, S. 187;

Trebuie[,] prin urmare],] prealabil sa fiu informat despre ce fel de vreme e pe la dv. CARAGIALE, O. VII 31.

IN FRAZA

Coordonarea

§232. Se pune virgula intre propozitziile coordonate juxtapuse, fie k sunt, fie k nu sunt determinate de alte propozitzii:

Miai facut un bine[,] tzi l-am facut shi eu. EMINESCU, N. 20;

K sa ajungi scriitor[,] k sa le impui opiniei publice... itzi trebuie un singur lucru. GALACTION, O. I 486;

S-a sculat binishor[,] a strans cata drojdie se mai gasea pe fundul lazii[,] s-a dat jos la grajd. CARAGIALE, O. II 232.

§233. Se pune virgula intre coordonatele de orice fel:

a) intre copulative, cand sunt legate prin nici, nu numai, ci shi:

Nu caut vorbe pe ales[,]

Nici shtiu cum ash incepe. EMINESCU, O. I 173;

b) intre coordonate adversative:

Tata a jucat... degetele mainii stangi[,] iar Nae Gheorghidiu a clatinat din cap. CAMIL PETRESCU, P. 254;

I se parea k nu fuge[,] ci cade din inaltul ceriului. EMINESCU, N. 23;

Aduse mai intai pe popa Nastase[,] dar iute il schimba. HOGASH, DR. 150;

Boii ara[,] shi caii mananca;

Care va sa zica sa intri dumneata in casa la mine cu pumnalul, cu toporul, cu conspiratzii, cu comploturi shi asasinaturi[,] shi eu sa stau cu mainile in sholduri. CARAGIALE, O. II 57;

c) intre coordonate disjunctive, cand incep amandoua cu ba, cand, fie, ori sau sau:

Nu shtiu cum s-a facut, k ori chersinul a crapat[,] ori cumatrul a stranutat. CREANGA, P. 24;

Sau k strada aceea nu mai este[,] sau k amintirea mea a stramutat-o intro lume ireala. GALACTION, O. I 503;

d) inainte de o coordonata conclusiva:

Ispravnicelul... se alegea totdeauna printre fruntashii satului[,] asha k niciodata nu era targovetz. MACEDONSKI, O. III 139.

§234. Coordonatele legate prin shi copulativ ori prin sau nu se despart prin virgula:

Turcul se apropie tacticos, descaleca de pe cal shi lasa fraul in mainile ciobanului. GALACTION, O. I 287;

Spuie-tzi mortzii din mormant

De sunt eu om sau nu sunt. ALECSANDRI, P. II 25.

Nota. In stilul narativ se intalnesc grupuri de mai multe propozitzii coordonate care incep toate cu shi copulativ. In asemenea cazuri se foloseshte virgula:

SHi de drag te-ash semana[,]

shi cu drag te-ash secera[,]

SHi te-ash face stog in prag[,]

SHi te-ash imblati cu drag[,]

SHi te-ash cerne prin sprancene[,]

SHi te-ash framanta-n inele[,]

SHi te-ash da inimei mele.

JARNÍK-BARSEANU, D. 8

Subordonarea

§235. Propozitziile subiective shi predicative nu se despart de regenta prin virgula, indiferent de locul lor fatza de regenta.

Nici vorba k ar rade cine iar shti aceste ganduri. MACEDONSKI, O. III 28;

Ce simtzea era k... va intra intrun necunoscut prapastios. MACEDONSKI, O. III 22.

§236. Propozitzia atributiva.

a) Atributiva explicativa (izolata) se desparte prin virgula de cuvantul care il determina:

Mesrur a dus pe Abu-Hasan intralta odaie[,] unde ashteptau o droaie de cantaretze. CARAGIALE, O. II 268.

b) Atributiva determinativa (neizolata) nu se desparte prin virgula de cuvantul care il determina:

El putea sa fie asemanat shi cu un om care ar fi primit o zdravana lovitura in creshtetul capului. MACEDONSKI, O. III 81;

Intrun saltar, acolo mai avem nishte chei care le-ash fi putut intrebuintza. SADOVEANU, O. VIII 418.

Regula se aplica shi cand propozitzia determina un grup de cuvinte (substantiv + atribut):

...Genele rasfrante li s-au albit de pulberea marunta din bolovanii de piatra in care izbesc de dimineatza pana seara. DELAVRANCEA, O. I 225.

§237. Propozitziile completive directe shi indirecte se despart de obicei prin virgula cand sunt ashezate inaintea regentei:

Ce shtiu[,] nu vreau sa tzin secret. COSHBUC, B. I. 61;

Cui e obishnuit cu mersul trenurilor[,] o oprire in afara de cele prevazute in itinerare i da de gandit. CARAGIALE, O. 1 294.

Completivele directe shi indirecte ashezate dupa regenta nu se despart prin virgula de aceasta:

D. Georgescu nu ia seama k muzica a plecat. CARAGIALE, O. II 5.

§238. Propozitziile completive de agent in general nu se despart prin virgula de regenta lor:

Am procedat, mai intai, la examinarea resturilor de limba traca shi ilira, insistand asupra precautziunilor ce trebuie luate de cine opereaza cu elemente de limba nesigure. AL. ROSETTI, Istoria limbii romane, vol. al II-lea (1962), p. 127.

§239. Propozitzia circumstantziala de loc se desparte prin virgula cand e ashezata inaintea regentei shi cand nu se insista in mod deosebit asupra ei:

Cand a inceput iapa a fugi, unde pica nuca[,] pica shi din Talpa-Iadului bucatzica. CREANGA, P. 101, dar:

Unde miai poruncit ma duc (subintzeles: nu in alta parte).

Ashezata dupa regenta, ea nu se desparte prin virgula:

SHtiintza sfarsheshte acolo unde nascocirea incepe. MACEDONSKI, O. III 74.

§240. Propozitzia circumstantziala de timp ashezata inaintea regentei se desparte prin virgula cand nu se insista in mod deosebit asupra ei:

Cand imi coborai ochii[,] parintele Pantelimon zambea. SADOVEANU, O. V 507;

Cand vreau eu o sa vin (subintzeles: nu cand vrei tu).

Ashezata dupa regenta, ea nu se desparte prin virgula:

Frica i se risipi cand i vazu asha, inspaimantator de trishti shi de singuri. SADOVEANU, O. VIII 367.

Cand propozitzia temporala e ashezata dupa o regenta care cuprinde un complement circumstantzial sau o propozitzie circumstantziala, ea se desparte prin virgula:

Nevasta a murit de mult[,] de pe cand eram om teafar. SADOVEANU,O. V 530;

L-am observat de departe[,] pe cand eram in dreptul cofetariei. SADOVEANU, O. VIII 419.

§241. Propozitzia cauzala se desparte de regenta ei prin virgula, indiferent de locul care il are in fraza:

Fiindca ziua aceea era cea din urma zi de targ[,] viatza care se zbatuse in Raureni atatea zile se readunase indrarjita. GALACTION, O. I 262;

La toata lumea placea[,] fiindca era om deshtept shi bland. CARAGIALE, O. II 223.

Daca insa prin formularea cauzalei autorul tzine sa arate k ea exprima singura cauza (sau singurele cauze) care justifica actziunea din regenta, cauzala nu se mai desparte prin virgula, indiferent de locul ei fatza de regenta:

Te cert atat de aspru pentru k n-ai invatzat (subintzeles: nu pentru k nu shtii sau pentru alt motiv);

Pentru k n-ai invatzat te cert (subintzeles: nu pentru alt motiv).

§242. Propozitzia finala se desparte de obicei de regenta prin virgula, cand se afla inaintea acesteia:

K sa ajungem la epoca instituirii ei[,] trebuie sa suim pana aproape de leaganul bisericii. CARAGIALE, O. II 174.

Dupa regenta, propozitzia finala se desparte prin virgula numai cand vrem sa subliniem k ea nu-i un element esentzial in fraza:

Se duce drept la frate-sau[,] k sai duca bucuria. CREANGA, P. 44.

Propozitziile finale introduse prin conjunctzia de nu se despart prin virgula:

In toate zilele se ducea el la un putz de aducea apa pentru casa. ISPIRESCU, L. 386.

§243. Propozitzia circumstantziala de mod se desparte prin virgula cand e ashezata inaintea propozitziei regente shi cand nu se insista in mod deosebit asupra ei:

Fara sa se turbure cat de cat de neajunsuri[,] Pandele calca intaia oara pe calea cunoshtintzelor inalte. MACEDONSKI, O. III 57;

K shi cum ar fi lunecat inadins pe langa punctul meu de intrebare[,] se apleca in mod foarte firesc. HOGASH, M.N. 102, dar:

Cum ai vrut tu s-a intamplat (subintzeles: nu cum am vrut eu).

Dupa regenta, propozitzia modala se desparte prin virgula cand nu se insista asupra ei:

Copacii Cishmigiului, cat shi casele de pe ulitzele din vale, spargeau intunericul cu infatzisharea lor[,] dupa cum batea vantul. MACEDONSKI, O. III 56.

§244. Subordonatele consecutive se despart in genere prin virgula de regenta:

Incep a i se incurca cararile[,] incat nu se mai pricepe... incotro sa apuce. CREANGA, P. 201;

I-oi face eu cumatrului una[,] de shia mushca labele. CREANGA, P. 29.

Ashezate imediat dupa predicatul regentei, consecutivele introduse prin de nu se despart prin virgula:

Cloncanirile deznadajduite ale closhtelor rasunau de luau auzul. MACEDONSKI, O. III 50.

§ 245 Subordonatele concesive, ashezate inainte sau dupa regenta, se despart intotdeauna prin virgula:

Cu toate k intunericul s-a lasat deplin[,] domnishoara vede. SADOVEANU, O. III 173;

Cetatea n-avem gand sa i-o dam cu una cu doua[,] macar k nu sunt in ea nici averi, nici merinde. NEGRUZZI, I 172.

§246. Propozitziile conditzionale, cand nu se insista in mod deosebit asupra lor (vezi explicatziile date pentru propozitzia cauzala, § 241), se despart prin virgula:

Daca ar fi fost dupa Georgescu[,] nici Virgiliu, nici Horatziu n-ar fi fost in facultate. CARAGIALE, O. II 31;

Ash fi ajuns cu inghitzitul la capatul celalt al naframii[,] daca nu ma oprea la timp maruntul meu calugar. HOGASH, M.N. 125.

§247. Propozitziile opozitzionale shi cumulative se despart prin virgula de regenta lor:

Afla k fiul se indeletniceshte cu mofturi[,] in loc sa invetze carte. CARAGIALE, O. V 323;

Pe langa k era curat[,] apoi obishnuia sa se imbrace foarte elegant. CARAGIALE, O. I 307.

§248. Propozitziile instrumentale, sociative, de exceptzie shi predicative suplimentare in general nu se despart prin virgula de regenta lor:

Cu ce arde acolo shtiu c-ar fi trait boiereshte un an de zile tot satul. REBREANU, R. II 109;

Fugeau totzi in toate partzile cu ce apuca a lua. GHICA, S. 319;

N-a stat mult la ganduri spre a vedea k alta nu-i mai ramane decat sa spele degraba putina. CARAGIALE, O. II 232;

Ipate se trezeshte intro zi cu socru-sau k vine shi-l cheama la nunta unui frate al femeii sale. CREANGA, P. 169.

§249. Propozitziile de orice fel, intercalate in propozitzia regenta, se despart prin virgule:

In cap mergeau[,] k sa deschida drumul[,] dorobantzii cu garbace. ODOBESCU, I 73 [finala];

Capitanul era induioshat shi simtzea k[,] daca ar deschide gura[,] l-ar napadi plansul. REBREANU, P. S. 83 [conditzionala].

§250. Considerate incidente, propozitziile intercalate intro fraza sau intro propozitzie redata in vorbire directa (sau care urmeaza unei astfel de fraze sau propozitzii) se pun intre virgule sau linii de pauza (vezi shi § 281):

- Ia citeshte-mi-o shi mie[,] zise Grigoritza cum statea cu fatza-n sus shi casca[,] sa vad ce prostie ai scris. HOGASH, DR. 27;

- Am sa-l trimet[,] raspunse ea scurt. HOGASH, DR. 80;

Iar pe la capatul albiutzei am gasit cateva rubiele, puse de turci[,] se vede[,] la capul copilei. CREANGA, A. 21.