20 de definitzii pentru mila (sentiment)
din care- explicative (9)
- morfologice (4)
- relatzionale (5)
- etimologice (1)
- specializate (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
MÍLA1 (rar) mile s. f. 1. Sentiment de intzelegere shi de compasiune fatza de suferintza sau de nenorocirea cuiva; compatimire; indurare; milostenie. ◊ Loc. adj. shi adv. Fara (de) mila = crud nemilos neindurator. ◊ Loc. adv. De mila sau de mila cuiva = dintrun sentiment de compatimire (fatza de cineva). ◊ Loc. conj. De mila sa nu... = de teama k nu cumva sa... ◊ Expr. De sila de mila sau de mila de sila = vrandnevrand; de voie de nevoie. (A fi) vrednic de mila = (a se afla) intro situatzie jalnica (a fi) demn de compatimit. Ai plange (cuiva) de mila = a fi cuprins de parere de rau pentru suferintzele sau pentru starea cuiva. A face (cuiva) mila = a provoca compatimirea a fi vrednic de plans. A avea mila de... = a se purta cu grija cu menajamente fatza de cineva sau de ceva. (TZie) mai mare mila = a) se zice cand cineva se afla intro stare demna de compatimire; b) (cu valoare de superlativ) foarte tare (sau mult dureros etc.). (Pop.) Fara mila de pacat = fara teama de a greshi. 2. Ajutor binefacere; (concr.) pomana milostenie. ◊ Expr. A cere mila = a) a cershi; b) a cere indurare iertare. 3. Stare jalnica de compatimit in care se afla cineva; mizerie. ♦ Tristetze melancolie jale. 4. Bunavointza bunatate indulgentza intzelegere. ◊ Expr. (Pop.) A nu avea (sau a nu afla) mila (undeva sau la cineva) = a nu gasi bunavointza (undeva sau la cineva). ♦ (In credintzele religioase) Bunavointza shi ajutor care Dumnezeu le acorda omului; gratzie divina ajutor indurare. ◊ Expr. Unde (sau pe ce) pune el mana pune shi Dumnezeu mila se spune despre acela caruia i merg toate din plin. (Formula intrebuintzata mai ales in limbaj bisericesc) Dumnezeu (sau Domnul) sashi faca mila (de cineva sau cu cineva) = Dumnezeu sa se indure (de cineva). A lasa (pe cineva) in mila Domnului = a lasa (pe cineva) in voia sortzii a nu se mai interesa de el. (Fam.) Dumnezeu cu mila! = fie ceo fi! cum o da Dumnezeu! Mila Domnului! = (exclamatzie care exprima satisfactzia sau adeziunea cuiva) slava Domnului! (Inv.) Prin (sau din cu) mila lui Dumnezeu formula de introducere la scrierile vechi in acte administrative etc. Din sl. milŭ.
mila1 sf [At: PSALT. HUR. 49v/19 / Pl: (rar) ~le / E: slv милъ] 1 (In legatura cu verbe k „a avea” „a simtzi” sau „a i se face” „ai fi” etc.) Intzelegere shi compasiune fatza de suferintza cuiva Si: (inv) milosardie (1) milostivnicie (1) (ivp) milostenie (1). 23 (Iljv) Fara ~ Neindurator. 4 (Ilav) De ~ sau de ~la cuiva Din compatimire fatza de cineva. 5 (Ilc) De ~ sa nu... Cu grija k nu cumva sa... 6 (Ie) De sila de ~ sau de ~ de sila De voie de nevoie Si: vrandnevrand. 7 (Pop; ie) Fara ~ de pacat Fara scrupule. 8 (Iae) Fara teama de a greshi. 9 (Iae) A fi vrednic de ~ A fi intro stare jalnica. 10 (Ie) Mai mare ~la Exprima starea jalnica a cuiva. 1112 (Iae; cu valoare de superlativ) (Foarte tare sau) foarte dureros. 13 (Ie) Ai plange (cuiva) de ~ A compatimi pe cineva. 14 Regret. 15 (C. i. obiecte) Dorintza de a crutza. 16 (Ie) Ai fi ~ k tziganului de pila A nu crutza pe nimeni. 17 (Pop) Stare jalnica a cuiva. 18 (Rar) Tristetze. 19 (Ilav) Cu ~ Jalnic. 20 Bunatate. 21 (Ie) A da cu ~ (in cineva) A lovi in asha fel incat sa nu doara prea tare. 2223 (Ie) A (nu) avea (sau gasi) ~ (undeva) A (nu) gasi intzelegere din partea cuiva. 24 (Ivp) Sprijin. 25 (Pex) Persoana care acorda sprijin Si: ocrotitor sprijinitor. 26 (Ivr; ie) A avea ~ de... A avea parte de... 27 (Rel) Bunavointza shi ajutor care Dumnezeu le acorda omului Si: gratzie divina har dumnezeiesc (inv) milosardie (2) miloste milostivnicie (2) (ivr) milosardenie milostivie (ivp) milostenie (2) (rar) milostivenie (nob) milostivitate. 28 (Ie) Unde (sau pe ce) pune (el) mana pune shi Dumnezeu ~la Exprima priceperea shi norocul cuiva care are succes in tot ce intreprinde. 29 (Ie) A lasa (pe cineva) in (sau la) ~la Domnului A nu se mai interesa de cineva. 30 (Fam; ie) Dumnezeu cu ~la Fie ceo fi. 31 (Inv) Prin (sau din cu) ~la lui Dumnezeu (sau Domnului) Formula de introducere la scrierile vechi acte administrative scrisori etc. 32 (Olt; ie) O ~ de ploaie Ploaie cazuta la timp. 33 (Irg) Umilintza. 34 (Irg) Evlavie. 35 (Bot; reg; ic) ~ladomnului Veninaritza (Gratiola officinalis). 36 (ivp; lpl sau lsg csc) Ajutor care se da cuiva Si: binefacere. 37 (Ccr) Ceea ce se da drept ajutor Si: pomana (inv) miluire (3) (ivp) milostenie (5). 38 (Inv; pex) Ajutor banesc. 39 (Ilv) A cere ~ A cershi. 40 (Inv; ie) A (shi) face ~ (de... sau cu...) A ajuta pe cineva material. 41 Contributzie la un fond de ajutorare. 42 (Inv) Danie sau privilegiu acordat unei persoane sau unei institutzii bisericeshti mai ales unei manastiri.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
MÍLA1 mile s. f. 1. Sentiment de intzelegere shi de compasiune fatza de suferintza sau de nenorocirea cuiva; compatimire; indurare; milostenie. ◊ Loc. adj. shi adv. Fara (de) mila = crud nemilos neindurator. ◊ Loc. adv. De mila sau de mila cuiva = dintrun sentiment de compatimire (fatza de cineva). ◊ Loc. conj. De mila sa nu... = de teama k nu cumva sa... ◊ Expr. De sila de mila sau de mila de sila = vrandnevrand; de voie de nevoie. (A fi) vrednic de mila = (a se afla) intro situatzie jalnica (a fi) demn de compatimit. Ai plange (cuiva) de mila = a fi cuprins de parere de rau pentru suferintzele sau pentru starea cuiva. A face (cuiva) mila = a provoca compatimirea a fi vrednic de plans. A avea mila de... = a se purta cu grija cu menajamente fatza de cineva sau de ceva. (TZie) mai mare mila = a) se zice cand cineva se afla intro stare demna de compatimire; b) (cu valoare de superlativ) foarte tare (sau mult dureros etc.). (Pop.) Fara mila de pacat = fara teama de a greshi. 2. Ajutor binefacere; (concr.) pomana milostenie. ◊ Expr. A cere mila = a) a cershi; b) a cere indurare iertare. 3. Stare jalnica de compatimit in care se afla cineva; mizerie. ♦ Tristetze melancolie jale. 4. Bunavointza bunatate indulgentza intzelegere. ◊ Expr. (Pop.) A nu avea (sau a nu afla) mila (undeva sau la cineva) = a nu gasi bunavointza (undeva sau la cineva). ♦ (In credintzele religioase) Bunavointza shi ajutor care Dumnezeu le acorda omului; gratzie divina indurare. ◊ Expr. Unde (sau pe ce) pune el mana pune shi Dumnezeu mila se spune despre acela caruia i merg toate din plin. (Formula intrebuintzata mai ales in limbaj bisericesc) Dumnezeu (sau Domnul) sashi faca mila (de cineva sau cu cineva) = Dumnezeu sa se indure (de cineva). A lasa (pe cineva) in mila Domnului = a lasa (pe cineva) in voia sortzii a nu se mai interesa de el. (Fam.) Dumnezeu cu mila! = fie ceo fi! cum o da Dumnezeu! Mila Domnului! = (exclamatzie care exprima satisfactzia sau adeziunea cuiva) slava Domnului! (Inv.) Prin (sau din cu) mila lui Dumnezeu formula de introducere la scrierile vechi in acte administrative etc. Din sl. milŭ.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
MÍLA1 mile s. f. (Rar la pl.) 1. Sentiment de compatimire care il deshteapta suferintza sau nenorocirea cuiva. V. indurare. Tu care nu cunoshti pe lume nici mila nici iubirea dispari. ALECSANDRI T. I 437. Suferintza indelungata impietreshte inima omului shi ucide mila. RUSSO O. 27. Fugitam mindro de tine De trei luni shi de trei zile Sa gasesc pace shi mile K tu rau mai farmecat. ALECSANDRI P. P. 306. ◊ Loc. adj. shi adv. Fara (de) mila = (in mod) nemilos crud. Sint de totzi ai mei uitata SHi de rude fara mila in pustiuri lepadata. ALECSANDRI P. I 15. Fara mila mash junghea. JARNÍKBIRSEANU D. 54. ◊ Loc. adv. Cu mila = cu compatimire compatimitor. Costea gindi cu mila: «Nu are curaj sa discute». PETRESCU C. V. 94. Nu uita FatFrumos k pe cit vei fi tu departe eu oi tot plinge. El se uita cu mila la ea. EMINESCU N. 13. ◊ Loc. conj. De mila sa nu...= de teama k nu cumva sa... Nu cuteza sa calce... pe velintzele cele de mare pretz... de mila sa nu le strice. ISPIRESCU E. 38. ◊ Expr. (Popular) Fara mila de pacat = fara teama de a greshi. Am putea zice fara mila de pacat k era cel mai bun meshter intre megieshi. ISPIRESCU la TDRG. De mila = din compatimire. Incepu a se boci de tzi se rupea rarunchii de mila. ISPIRESCU E. 30. Eu o iubesc acum mai mult de mila. NEGRUZZI S. I 47. ◊ (Fig.) SHi frunzele cad de mila. JARNÍKBIRSEANU D. 184. De mila cuiva = din compatimire fatza de cineva; de jalea cuiva. Grabit poporul cruci facea De mila ei shi stangrozit. COSHBUC P. I 150. Au venit la dinsa o multzime de vulturi numai de mila ei shi au intrebato de ce tinguieshte. SBIERA P. 212. De sila de mila sau de mila de sila = vrind nevrind; de voie de nevoie. De sila de mila fu nevoit a mai ashtepta inca un an. ISPIRESCU E. 82. Ai fi mila de cineva = a fi cuprins de compatimire a compatimi pe cineva. Mie mila de mama shi nu pot sai spun nici un cuvint. SAHIA N. 51. Fietzi mila de doua suflete nevinovate. CREANGA P. 100. Dtale tzie mila de mine. NEGRUZZI S. I 52. Mila mie de tine dar de mine mi se rupe inima se spune in gluma pentru a arata k fiecare tzine mai mult la el decit la altul. A i se face mila de... = a fi cuprins de compatimire. Mi sa facut mila de el shi miam schimbat vorba. GALACTION O. I 88. Facinduise mila de aceasta nenorocita shi struncinata fiintza a strigat shi sfinta Dumineca o data din rasputeri shi indata i sau adunat toate vietatzile. CREANGA P. 92. A avea mila de... = a crutza pe cineva a manifesta grija fatza de. Nu avea mila de om nici cit de un cine. CREANGA P. 247. A simtzi sau a prinde mila (fatza de cineva sau pentru cineva) = a se simtzi induioshat de suferintza cuiva. [Omul] simte mila shi pe altzii miluieshte. CONACHI P. 288. Ai face cuiva mila sau a provoca mila cuiva = a trezi in cineva sentimentul milei al induiosha. (TZie) mai mare mila = se zice despre cineva care se afla intro stare demna de compatimit. Gemea copila. SHiapoi plingea mai mare mila. COSHBUC P. I 125. ◊ (Cu privire la o fiintza sau la un obiect) Dar mii mila de obraz K ramine fript shi ars. JARNÍKBIRSEANU D. 102. Cine nu crutza paraua nici de galbeni nui e mila. se zice despre omul risipitor. 2. (Concretizat) Pomana milostenie binefacere. Batrina... ishi trimise copilul chiar la imparatul k sa ceara ceva mila de la dinsul. BOTA P. 42. Daruieshtemi viatza Pasarila k teoi darui shi eu cu mila shi cu daruri imparateshti CREANGA p. 268. Daca Luminarica ar fi strins totzi banii citzi a impartzit mile... ar fi fost bogat. NEGRUZZI SX. I 253. ◊ Expr. A cere mila = a cershi. Ii invatza baba sashi ia palariile din cap... cind va cere ea mila. RETEGANUL P. II 38. SHi sa pus Marcutz in sila Sa ceara mereu la mila. JARNÍKBIRSEANU D. 486. (Popular) Ashi face mila (de cineva) = a da (cuiva) pomana a ajuta a face milostenie. Sa vii bade shi la mine K sami fac mila de tine Cuo cojitza de malai. JARNÍKBIRSEANU D. 260. 3. Stare jalnica vrednica de plins in care se afla cineva; mizerie. V. nenorocire. Se facu un ris de mila lor in toata nunta ISPIRESCU E. 40. HarapAlb [era] induioshat de mila bietelor pasari. CREANGA P. 246. ◊ (Poetic) Cel bogat e surd la plinsul milei shi nenorocirii. DEMETRESCU O. 38. ♦ Tristetze melancolie jale. A raspuns femeia ridicind spre noi mila ochilor ei castanii. Las’ k nici nus poveshti; is dureri ale vietzii mele. SADOVEANU N. F. 69. ◊ Loc. adv. Cu mila = astfel incit itzi provoaca mila (1); cu jale dureros. Trageo catana sa moara SHasha trage de cu mila K moaren tzara straina. JARNÍKBIRSEANU D. 319. Puica mea plinge cu mila. TEODORESCU P. P. 325. ◊ Expr. Ai plinge cuiva de mila = ai parea foarte rau de suferintza cuiva. [Lupul] a gasit iezii singuri ia ucis shi ia crampotzit de leam plins de mila. CREANGA P. 30. 4. Bunavointza bunatate ingaduintza indulgentza. V. dragoste iubire. Pe slugile cele bune sa le rasplateasca co vorba de mila caci la bani shi straie se shtia k doamna Anastasia e zgircita. SADOVEANU Z. C. 215. Orishiunde tei duce sa fii supusa blajina shi harnica; caci la casa mea tot ai duso cum ai duso k mai fost shi mila parinteasca la mijloc! CREANGA P. 286. K mila de la parintzi Anevoio so mai uitzi. TEODORESCU P. P. 270. ◊ Expr. (Popular) A nu avea sau a nu afla mila (undeva) = a nu gasi bunavointza (undeva). Strainus k pasarea Nam mila nicaierea. JARNÍKBIRSEANU D. 207. ♦ (In credintzele religioase) Bunavointza shi ajutor care dumnezeu il acorda omului; gratzie indurare divina. Peste cite multe tzia dat mila cea bogata Nimic nai. CONACHI P. 264. ◊ Expr. Unde (sau pe ce) pune el mina pune shi dumnezeu mila se spune despre acela caruia i merg toate din plin. Pe ce punea mina punea shi dumnezeu mila. ISPIRESCU L. 209. (Formula intrebuintzata mai ales in limbajul bisericesc) Dumnezeu (sau domnul) sashi faca mila (de cineva sau cu cineva) = dumnezeu sa se indure (de cineva). Dumnezeu cu mila = (apoi) ceo da dumnezeu. (Mai ales formula cu care incep actele emanate de la domnii tzarilor romineshti) Prin (cu sau din) mila lui dumnezeu = de la dumnezeu. Mila domnului! = slava domnului! v. slava. Mincarea cam pe sponci dar apa mila domnului. CREANGA A. 197. Mila domnului ne aflam bine. TEODORESCU P. P. 172.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
MÍLA1 ~e f. 1) Sentiment de compatimire fatza de suferintzele shi nenorocirile altora; compasiune; milostenie; compatimire. * (A fi) vrednic de ~ (a se afla) intro situatzie jalnica. Ai plange (cuiva) de ~ a fi cuprins de parere de rau pentru suferintzele cuiva. A avea ~ (de cineva) a se purta cu grija fatza de cineva. 2) Dar facut unui nevoiash. 3) rar Atitudine binevoitoare fatza de cineva; bunavointza; ingaduintza. * A nu avea ~ (undeva sau la cineva) a nu gasi bunavointza undeva sau la cineva. [G.D. milei] /<sl. milu
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
mila f. 1. indurare sentiment de compatimire pentru durerile altuia shi pornire de a le ushura: itzi era mila de dansul; 2. caritate: traieshte din mila oamenilor; 3. gratzie: din mila lui Dzeu; 4. milostonie: a cere mila casa milelor. [Slav. MILŬ mizerabil].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
1) míla f. pl. e (vsl. milŭ fem. mila demn de mila. V. milostenie). Compatimire mizericordie participare la suferintza altuĭa: mĭe mila de lume. Indurare gratzie: din mila luĭ Dumnezeŭ. Caritate pomana milostenie: a trai din mila publica. A cere mila a cere de pomana a fi cershitor.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
amila la vz mila
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
mil2 sn vz mila3
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
+mila (de ~ de sila) (mai mult de sila decat de bunavoie) loc. adv.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adaugata de gall
- actziuni
míla1 (sentiment) s. f. g.d. art. mílei
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
míla (sentiment) s. f. g.d. art. mílei; (pomeni ajutoare) pl. míle
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
mila lei gen. a.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
MÍLA s. 1. v. indurare. 2. (BIS.) ajutor gratzie har indurare milostivire (inv. shi pop.) milostenie (inv.) milcuire milosardie miloste milostivenie milostivnicie. (~ divina.) 3. v. compatimire. 4. bunavointza ingaduintza intzelegere marinimie (inv. shi pop.) milostenie (inv.) priintza (turcism inv.) musaadea. (SHia manifestat intreaga ~.) 5. v. binefacere. 6. v. pomana.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
MÍLA s. v. smerenie umilintza.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
mila s. v. SMERENIE. UMILINTZA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
MILA s. 1. indurare milostivire (livr.) mizericordie (inv.) mesereare milcuire pietate. (A arata ~ fatza de cel aflat in nenorocire.) 2. (BIS.) ajutor gratzie har indurare milostivire (inv. shi pop.) milostenie (inv.) milcuire milosirdie miloste milostivenie milostivnicie. (~ divina.) 3. compatimire (livr.) compasiune (frantzuzism inv.) comizeratzie. (Sentiment de ~ pentru cineva.) 4. bunavointza ingaduintza intzelegere marinimie (inv. shi pop.) milostenie (inv.) priintza (turcism inv.) musaadea. (SHia manifestat intreaga ~.) 5. binefacere caritate filantropie. (Act de ~.) 6. milostivire pomana (inv. shi pop.) milostenie. (Traieshte din ~ altora.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Mila ≠ cruzime nemila neindurare
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
míla (míle) s. f. 1. Compasiune pietate. 2. Gratzie ajutor divin. 3. Pomana. Mr. nila. Sl. milŭ f. mila „demn de compasiune” (Miklosich Lexicon 368; Cihac II 196; Berneker II 58; Tiktin). Der. milos adj. (cu mila); milog s. m. (care cersheshte) cu suf. og k olog slabanog shontorog; milogi vb. refl. (a cere de pomana; a se ruga a se umili); milogeala s. f. (cershetorie); milogie s. f. (cershetorie); milogime s. f. (multzime de milogi); milui vb. (a avea mila a compatimi; a da de pomana); nemiluit adj. (care nu a primit de pomana; nemilos neomenos; excesiv enorm); milosirdie s. f. (inv. mila) din sl. milosrŭdije; milosird adj. (milos) din sl. milosrŭdŭ; milosirdi vb. refl. (a avea mila) din sl. milosrŭditi; miloste s. f. (inv. mila) din sl. milostĭ; milostenie s. f. (pomana caritate) din sl. milostyni; milostiv adj. (clement caritativ) din sl. milostivŭ; milostiva s. f. (avrameasa Gratiola officinalis; duh rau); milostivenie s. f. (clementza mila) incrucishare intre milostenie shi milostiv; milostivi vb. refl. (a avea mila a compatimi pe; refl. a binevoi a catadicsi); milostivnic adj. (milos); nemilos adj. (inuman fara mila); nemilostiv adj. (fara mila); inmilosha vb. refl. (inv. a i se face mila a catadicsi); milcui vb. refl. (a cere a cershi) din bg. milkam se care apare numai cu sensul modern de „a se rasfatza”; milcuitura s. f. (inv. implorare) din milcui cu suf. expresiv shi. Cf. umili.
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare specializate
Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.
MILA. Subst. Mila milutza (dim. pop.) milostivire indurare milostenie (inv.) milosirdie (inv.) mizericordie (livr.) mizeratzie (livr.) comizeratzie (rar) compatimire parere de rau compasiune (livr.); iertare iertaciune (inv. shi pop.) indulgentza ingaduintza tolerantza clementza (livr.); caritate filantropie. Bunatate bunavointza blindetze generozitate marinimie. Adj. Milos milostiv cu inima indurator mizericordios (livr.) compatimitor; iertator indulgent tolerant clement (livr.); uman caritabil filantropic. Bun binevoitor blind generos marinimos. Vrednic de mila vrednic de plins deplorabil jalnic lamentabil. Vb. A fi milos a avea inima buna (de aur) a fi bun la inima (cu inima buna) ai fi mila de cineva a se indura ai parea rau de cineva a compatimi a caina a deplinge a deplora (rar) a plinge cuiva de mila; a i se face mila a se muia la inima a fi cuprins de mila a i se rupe cuiva inima (sufletul) a se induiosha a se milostivi a se indura; a ierta. A gasi mila a gasi compasiune a gasi indurare. A fi vrednic de mila a fi vrednic de plins a face (a produce) cuiva mila a induiosha. Adv. Din mila de mila cuiva; cu mila cu compasiune. V. bunatate iertare omenie regret.
- sursa: DAS (1978)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
mila, milesubstantiv feminin
- 1. Sentiment de intzelegere shi de compasiune fatza de suferintza sau de nenorocirea cuiva. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: compatimire milostenie indurare diminutive: milutza
- Tu care nu cunoshti pe lume nici mila nici iubirea dispari. ALECSANDRI T. I 437. DLRLC
- Suferintza indelungata impietreshte inima omului shi ucide mila. RUSSO O. 27. DLRLC
- Fugitam mindro de tine De trei luni shi de trei zile Sa gasesc pace shi mile K tu rau mai farmecat. ALECSANDRI P. P. 306. DLRLC
- 1.1. Este folosit uneori shi cu privire la o fiintza sau la un obiect. DLRLC
- Dar mii mila de obraz K ramine fript shi ars. JARNÍKBIRSEANU D. 102. DLRLC
- 1.1.1. Cine nu crutza paraua nici de galbeni nui e mila se zice despre omul risipitor. DLRLC
-
- Fara (de) mila = crud, nemilos, neindurator. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: crud nemilos neindurator
- Sint de totzi ai mei uitata SHi de rude fara mila in pustiuri lepadata. ALECSANDRI P. I 15. DLRLC
- Fara mila mash junghea. JARNÍKBIRSEANU D. 54. DLRLC
-
- Cu mila = cu compatimire. DLRLCsinonime: compatimitor
- Costea gindi cu mila: «Nu are curaj sa discute». PETRESCU C. V. 94. DLRLC
- Nu uita FatFrumos k pe cit vei fi tu departe eu oi tot plinge. El se uita cu mila la ea. EMINESCU N. 13. DLRLC
-
- De mila sau de mila cuiva = dintrun sentiment de compatimire (fatza de cineva). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Incepu a se boci de tzi se rupea rarunchii de mila. ISPIRESCU E. 30. DLRLC
- Eu o iubesc acum mai mult de mila. NEGRUZZI S. I 47. DLRLC
- SHi frunzele cad de mila. JARNÍKBIRSEANU D. 184. DLRLC
- Grabit poporul cruci facea De mila ei shi stangrozit. COSHBUC P. I 150. DLRLC
- Au venit la dinsa o multzime de vulturi numai de mila ei shi au intrebato de ce tinguieshte. SBIERA P. 212. DLRLC
-
- De mila sa nu... = de teama k nu cumva sa... DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Nu cuteza sa calce... pe velintzele cele de mare pretz... de mila sa nu le strice. ISPIRESCU E. 38. DLRLC
-
- De sila de mila sau de mila de sila = vrandnevrand; de voie de nevoie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- De sila de mila fu nevoit a mai ashtepta inca un an. ISPIRESCU E. 82. DLRLC
-
- Ai fi mila de cineva = a fi cuprins de compatimire a compatimi pe cineva. DLRLCsinonime: compatimi
- Mie mila de mama shi nu pot sai spun nici un cuvint. SAHIA N. 51. DLRLC
- Fietzi mila de doua suflete nevinovate. CREANGA P. 100. DLRLC
- Dtale tzie mila de mine. NEGRUZZI S. I 52. DLRLC
- Mila mie de tine dar de mine mi se rupe inima se spune in gluma pentru a arata k fiecare tzine mai mult la el decat la altul. DLRLC
-
- A i se face mila de... = a fi cuprins de compatimire. DLRLC
- Mi sa facut mila de el shi miam schimbat vorba. GALACTION O. I 88. DLRLC
- Facinduise mila de aceasta nenorocita shi struncinata fiintza a strigat shi sfinta Dumineca o data din rasputeri shi indata i sau adunat toate vietatzile. CREANGA P. 92. DLRLC
-
- (A fi) vrednic de mila = (a se afla) intro situatzie jalnica (a fi) demn de compatimit. DEX '09 DEX '98
- Ai plange (cuiva) de mila = a fi cuprins de parere de rau pentru suferintzele sau pentru starea cuiva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- [Lupul] a gasit iezii singuri ia ucis shi ia crampotzit de leam plins de mila. CREANGA P. 30. DLRLC
-
- A face (cuiva) mila = a provoca compatimirea a fi vrednic de plans. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: induiosha
- A avea mila de... = a se purta cu grija cu menajamente fatza de cineva sau de ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: crutza
- Nu avea mila de om nici cit de un cine. CREANGA P. 247. DLRLC
-
- A simtzi sau a prinde mila (fatza de cineva sau pentru cineva) = a se simtzi induioshat de suferintza cuiva. DLRLC
- [Omul] simte mila shi pe altzii miluieshte. CONACHI P. 288. DLRLC
-
- (TZie) mai mare mila = se zice cand cineva se afla intro stare demna de compatimire. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Gemea copila. SHiapoi plingea mai mare mila. COSHBUC P. I 125. DLRLC
-
- (TZie) mai mare mila = (cu valoare de superlativ) foarte tare (sau mult dureros etc.). DEX '09 DEX '98
- Fara mila de pacat = fara teama de a greshi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Am putea zice fara mila de pacat k era cel mai bun meshter intre megieshi. ISPIRESCU la TDRG. DLRLC
-
-
- 2. Ajutor, binefacere. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: ajutor binefacere
- Batrina... ishi trimise copilul chiar la imparatul k sa ceara ceva mila de la dinsul. BOTA P. 42. DLRLC
- Daruieshtemi viatza Pasarila k teoi darui shi eu cu mila shi cu daruri imparateshti. CREANGA P. 268. DLRLC
- Daca Luminarica ar fi strins totzi banii citzi a impartzit mile... ar fi fost bogat. NEGRUZZI SX. I 253. DLRLC
- 2.1. Milostenie, pomana. DEX '09 DLRLCsinonime: milostenie pomana
- A cere mila = cershi. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: cershi
- Ii invatza baba sashi ia palariile din cap... cind va cere ea mila. RETEGANUL P. II 38. DLRLC
- SHi sa pus Marcutz in sila Sa ceara mereu la mila. JARNÍKBIRSEANU D. 486. DLRLC
-
- A cere mila = a cere indurare iertare. DEX '09 DEX '98
- Ashi face mila (de cineva) = a da (cuiva) pomana a face milostenie. DLRLCsinonime: ajuta
- Sa vii bade shi la mine K sami fac mila de tine Cuo cojitza de malai. JARNÍKBIRSEANU D. 260. DLRLC
-
-
- 3. Stare jalnica de compatimit in care se afla cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: mizerie
- Se facu un ris de mila lor in toata nunta. ISPIRESCU E. 40. DLRLC
- HarapAlb [era] induioshat de mila bietelor pasari. CREANGA P. 246. DLRLC
- Cel bogat e surd la plinsul milei shi nenorocirii. DEMETRESCU O. 38. DLRLC
- 3.1. Jale, melancolie, tristetze. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: jale melancolie tristetze
- A raspuns femeia ridicind spre noi mila ochilor ei castanii. Las’ k nici nus poveshti; is dureri ale vietzii mele. SADOVEANU N. F. 69. DLRLC
-
- Trageo catana sa moara SHasha trage de cu mila K moaren tzara straina. JARNÍKBIRSEANU D. 319. DLRLC
- Puica mea plinge cu mila. TEODORESCU P. P. 325. DLRLC
-
-
-
- 4. Bunatate, bunavointza, indulgentza, ingaduintza, intzelegere. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: bunatate bunavointza indulgentza ingaduintza intzelegere
- Pe slugile cele bune sa le rasplateasca co vorba de mila – caci la bani shi straie se shtia k doamna Anastasia e zgircita. SADOVEANU Z. C. 215. DLRLC
- Orishiunde tei duce sa fii supusa blajina shi harnica; caci la casa mea tot ai duso cum ai duso k mai fost shi mila parinteasca la mijloc! CREANGA P. 286. DLRLC
- K mila de la parintzi Anevoio so mai uitzi. TEODORESCU P. P. 270. DLRLC
- 4.1. (In credintzele religioase) Bunavointza shi ajutor care Dumnezeu le acorda omului; gratzie divina. DEX '09 DLRLC
- Peste cite multe tzia dat mila cea bogata Nimic nai. CONACHI P. 264. DLRLC
- Unde (sau pe ce) pune el mana pune shi Dumnezeu mila se spune despre acela caruia i merg toate din plin. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Pe ce punea mina punea shi dumnezeu mila. ISPIRESCU L. 209. DLRLC
-
- (Formula intrebuintzata mai ales in limbaj bisericesc) Dumnezeu (sau Domnul) sashi faca mila (de cineva sau cu cineva) = Dumnezeu sa se indure (de cineva). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- A lasa (pe cineva) in mila Domnului = a lasa (pe cineva) in voia sortzii a nu se mai interesa de el. DEX '09 DEX '98
- Dumnezeu cu mila! = fie ceo fi! cum o da Dumnezeu! DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Mila Domnului! = (exclamatzie care exprima satisfactzia sau adeziunea cuiva) slava Domnului! DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Mincarea cam pe sponci dar apa mila domnului. CREANGA A. 197. DLRLC
- Mila domnului ne aflam bine. TEODORESCU P. P. 172. DLRLC
-
- Prin (sau din cu) mila lui Dumnezeu formula de introducere la scrierile vechi in acte administrative etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
-
- A nu avea (sau a nu afla) mila (undeva sau la cineva) = a nu gasi bunavointza (undeva sau la cineva). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Strainus k pasarea Nam mila nicaierea. JARNÍKBIRSEANU D. 207. DLRLC
-
-
etimologie:
- milŭ DEX '09 DEX '98