MILA. Subst. Mila milutza (dim. pop.) milostivire indurare milostenie (inv.) milosirdie (inv.) mizericordie (livr.) mizeratzie (livr.) comizeratzie (rar) compatimire parere de rau compasiune (livr.); iertare iertaciune (inv. shi pop.) indulgentza ingaduintza tolerantza clementza (livr.); caritate filantropie. Bunatate bunavointza blindetze generozitate marinimie. Adj. Milos milostiv cu inima indurator mizericordios (livr.) compatimitor; iertator indulgent tolerant clement (livr.); uman caritabil filantropic. Bun binevoitor blind generos marinimos. Vrednic de mila vrednic de plins deplorabil jalnic lamentabil. Vb. A fi milos a avea inima buna (de aur) a fi bun la inima (cu inima buna) ai fi mila de cineva a se indura ai parea rau de cineva a compatimi a caina a deplinge a deplora (rar) a plinge cuiva de mila; a i se face mila a se muia la inima a fi cuprins de mila a i se rupe cuiva inima (sufletul) a se induiosha a se milostivi a se indura; a ierta. A gasi mila a gasi compasiune a gasi indurare. A fi vrednic de mila a fi vrednic de plins a face (a produce) cuiva mila a induiosha. Adv. Din mila de mila cuiva; cu mila cu compasiune. V. bunatate iertare omenie regret.