SHTÉRGE shterg vb. III. 1. Tranz. A freca suprafatza unui obiect pentru a face sa dispara un lichid sau o substantza straina care il acopera. ◊ Expr. (Fam.) A shterge putina sau a o shterge = a pleca repede shi pe neobservate. (Refl.; fam.) A se shterge pe (sau la) bot (de ceva) = a fi nevoit sa renuntze (la ceva) ashi lua gandul (de la ceva). 2. Tranz. A face sa nu se mai cunoasca sa nu se mai vada un text scris un desen razand cu o guma tragand linii deasupra etc. ◊ Expr. A shterge cu buretele = a da uitarii o gresheala a cuiva a ierta. ♦ A inlatura o inregistrare anterioara de pe banda magnetica in vederea unei noi inregistrari. ♦ A scoate din evidentza; a anula. 3. Refl. Ashi pierde stralucirea relieful culoarea sub actziunea unor cauze exterioare. ♦ Ashi pierde conturul; a se estompa a se intuneca. 4. Tranz. shi refl. A face sa nu mai existe sau a inceta sa mai existe a (se) pierde fara urma a face sa dispara sau a disparea din amintire din minte. ◊ Expr. (Tranz.) A shterge de pe fatza pamantului = a omori; a distruge. 5. Refl. shi tranz. A trece foarte aproape de ceva sau de cineva atingandul ushor. ♦ Tranz. (Rar) A lovi a izbi. ◊ Expr. (Fam.) A shterge (cuiva) o palma = a da (cuiva) o palma. 6. Tranz. Fig. (Fam.) A fura a shterpeli. [Perf. s. shtersei part. shters] Lat. extergere.

shterge [At: PSALT. 211 / V: (reg) ash~ st~ / Pzi: shterg (Pfs: shtersei) / E: ml extergere] 12 vtr A (se) freca (ushor) pentru a inlatura de pe suprafatza unui obiect sau a unei partzi a corpului un lichid care o umezeshte sau o substantza straina care o acopera Si: (pop) a (se) shtergari (12). 34 vti (Pfm; ie) A ~ putina sau a o ~ (la fuga sau la picior la sanatoasa englezeshte) A pleca repede (shi pe neobservate). 5 vt (Fam; rar; ie) Ashi ~ mainile Ashi declina raspunderea. 6 vr (Pfm; ilav) Cat teai ~ (sau cat sa te ~rgi rar cat te ~rgi) la (un) ochi Intro clipa. 7 vr (Pfm; irn; ie) A se pe bot (sau pe gura rar pe buze pe guritza pe maini pe barba) sau rar a se ~ la bot (de... sau reg despre...) A fi nevoit sa renuntze (la ceva). 8 vt (Reg; ie) ~tzi balele! Taci! 9 vt (Pfm; ie) ~tzi mucii Se spune pentru a exprima refuzul. 10 vr (Bis; inv; fig) A se purifica. 11 vt (C. i. un cuvant un fragment dintrun text un desen etc.) A face sa nu se mai vada (razand cu o guma taind cu o linie etc.) Si: (reg) a shtricui¹ (2). 12 vt (Pex; c. i. un text un fishier etc.) A suprima. 13 vt (Pfm; ie) A ~ (ceva) cu buretele A da uitarii o gresheala a cuiva Si: a ierta. 14 vt (Pop; ie) A ~ (ceva sau pe cineva) de pe raboj A da uitarii. 15 vt (Pop; iae; shi reg ie a se ~ de datorie) A(shi) achita o datorie. 16 vt A scoate din evidentza Si: a anula a radia. 17 vt (C. i. un act sau un fapt stabilit printro reglementare juridica sau sociala) A aboli. 18 vt (Bis; fig) A ierta. 19 vr (D. obiecte) Ashi pierde stralucirea culoarea sub actziunea unor cauze exterioare Si: a se decolora (6). 20 vr (D. culori lumina) Ashi pierde intensitatea sub actziunea unor cauze exterioare. 21 vz" (Pop; ie) A i se ~ (cuiva) lascaia (sau rar turaua) Ashi pierde renumele consideratzia autoritatea etc. 22 vr (D. obiecte) Ashi pierde (treptat) conturul claritatea (din cauza departarii a intunericului etc.) Si: a se estompa (7) a se intuneca. 23 vr (Pex; d. obiecte) A inceta sa se mai vada. 2425 vtr (Fig) A face sa dispara sau a disparea din amintire din minte Si: a (se) pierde. 2627 vtr (Fig) A face sa nu mai existe sau a inceta sa mai existe. 28 vt (Ie) A ~ de pe fatza pamantului A omori (pe cineva) Si: a ucide. 29 vt (Iae) A distruge (localitatzi tzari etc.). 3031 vtr A (se) anula o inregistrare de pe o banda magnetica. 32 vr (Pop; d. oameni; ie) A se ~ de la inima (cuiva) A pierde bunavointza prietenia afectziunea cuiva. 33 vr (Fam; fig) A trece foarte aproape de ceva sau de cineva atinganduse ushor. 34 vt (Fig) A atinge (ushor in treacat). 35 vt (Pfm; ie) A(i) ~ (cuiva) o palma (sau rar un pumn palme) A(i) trage (cuiva) o palma (sau un pumn palme). 36 vt (Pfm) A lovi. 37 vt (Olt) A reteza mugurii vitzei de vie. 38 vr (Pop) A se furisha (4). 39 vr (Pop) A se face nevazut. 40 vt (Pfm; fig) A fura (1). 41 vt (Pfm; fig) A rapi.

SHTÉRGE shterg vb. III. 1. Tranz. A freca suprafatza unui obiect pentru a face sa dispara un lichid sau o substantza straina care il acopera. ◊ Expr. (Fam.) A shterge putina sau a o shterge = a pleca repede shi pe neobservate. (Refl.; fam.) A se shterge pe (sau la) bot (de ceva) = a fi nevoit sa renuntze (la ceva) ashi lua gandul (de la ceva). 2. Tranz. A face sa nu se mai cunoasca sa nu se mai vada un text scris un desen razand cu o guma tragand linii deasupra etc. ◊ Expr. A shterge cu buretele = a da uitarii o gresheala a cuiva a ierta. ♦ A scoate din evidentza; a anula. 3. Refl. Ashi pierde stralucirea relieful culoarea sub actziunea unor cauze exterioare. ♦ Ashi pierde conturul; a se estompa a se intuneca. 4. Tranz. shi refl. A face sa nu mai existe sau a inceta sa mai existe a (se) pierde fara urma a face sa dispara sau a disparea din amintire din minte. ◊ Expr. (Tranz.) A shterge de pe fatza pamantului = a omori; a distruge. 5. Refl. shi tranz. A trece foarte aproape de ceva sau de cineva atingandul ushor. ♦ Tranz. (Rar) A lovi a izbi. ◊ Expr. (Fam.) A shterge (cuiva) o palma = a da (cuiva) o palma. 6. Tranz. Fig. (Fam.) A fura a shterpeli. [Perf. s. shtersei part. shters] Lat. extergere.

SHTÉRGE shterg vb. III. 1. Tranz. A freca (ushor) suprafatza unui obiect pentru a face sa dispara un lichid care o umezeshte (v. usca) sau o substantza straina care o acopera (v. curatza). A prins baioneta... a shterso de mineca hainei. SAHIA N. 69. Scoase batista il shterse nitzel la bot shil saruta. ISPIRESCU L. 53. SHtergetzi ochii nu mai plinge. EMINESCU O. I 30. ◊ (Urmat de determinari introduse prin prep. «de» shi aratind materia indepartata) SHterse scaunele shi mesele de praf. RETEGANUL P. IV 5. SHterge ranele de singe. ALECSANDRI P. P. 315. O naframa de in K sami shterg guritza de vin. TEODORESCU P. P. 167. ◊ (Complementul indica materia indepartata) Ishi shterse cu mineca camashii sudoarea carei shiroia pe fatza. DUMITRIU N. 258. O cuprinse parinteshte... shtergindui lacrimile k unui copil. GALACTION O. I 192. Cu mina dreapta apucind de coltz mineca ei stinga ishi shtergea plinsoarea. COSHBUC P. I 250. (In contexte figurate) Iar Negruzzi shterge colbul de pe cronice batrine. EMINESCU O. I 32. Uitarea shterge lacrimile. BOLINTINEANU O. 458. ◊ Refl. Ai dreptate a zis... shterginduse la ochi. CARAGIALE O. III 75. (Expr.) Cit teai shterge la ochi v. ochi. A se shterge pe bot v. bot. A se shterge pe buze v. buza. 2. Tranz. (Cu privire la texte scrise imprimate desenate) A face sa nu se mai cunoasca sa nu se mai vada (razind cu o guma tragind deasupra o linie etc.). Nu uita sa adaoge ori sa shtearga un nume. C. PETRESCU C. V. 178. ◊ Absol.. Scriind shi shtergind nushi putea alunga intrebarea iritanta. C. PETRESCU C. V. 134. ◊ Expr. A shterge cu buretele = a da uitarii (o gresheala a cuiva) a nu mai tzine seama; a uita a ierta. ♦ A anula a suprima a face sa dispara. A chemat pe Leonte Bumbu logofatul shi ia poruncit sa shtearga din catastife toata datoria tatinesau. REBREANU R. I 239. Vizirul shterse drepturile ce Principatele... ishi pastrasera. BALCESCU O. II 67. ◊ Fig. K sa le shtearga deceptzia adaoga k dupa amiaza la cinci are sa le comunice lor cei va mai sosi. REBREANU R. II 80. Dute shi spune satenilor dumitale mosh Ioane k pe unde tea scuipat boierul tea sarutat domnitorul tzarii shi tza shters rushinea. CREANGA A. 160. Numai o purtare cinstita va shterge pata ce shia facut. GHICA A. 570. Timpul shterge durerile. BOLINTINEANU O. 458. ◊ Refl. Zimbetul i se shtergea incetishor de pe fatza rotunda. DUMITRIU N. 175. 3. Refl. Ashi pierde stralucirea relieful culoarea sub actziunea unor cauze exterioare. Cum se shterg de pashii gloatei slovele de peun mormint. DAVILA V. V. 61. Aurul de pe spata legaturii de piele se shtersese pe alocurea. EMINESCU N. 45. ◊ Fig. A lumii temelie se mishca se clateshte. Vechile institutzii se shterg sau ruginit. ALEXANDRESCU P. 78. ♦ Ashi pierde conturul a se estompa a se intuneca a inceta sa se mai vada. Apoi ultimele luciri ale soarelui se shtersera. SADOVEANU O. I 300. Carpatzii prind in zare sa se shtearga. IOSIF V. 67. Uite cum se shterg palite de pe bolta mii de stele. DAVILA V. V. 184. In fatza mea soarele asfintzeshte valea se umple de umbra toate sentuneca shi se shterg. VLAHUTZA O. A. 366. Corbul iuten zbor sarea... Pinan zare ajungea shi din zare se shtergea. ALECSANDRI P. P. 142. ♦ Fig. (De obicei determinat prin «din minte» sau «din inima») A disparea din amintire a cadea in uitare. Era una din acele diminetzi albastre vesele care nu shtiu de ce nu se mai shterg din minte. BART E. 131. Din inima lor nu sa shters purtarea necuviincioasa a spinului. CREANGA P. 209. Au trecut sau shters zilele de dor pe cind el ratacea prin lunca. ODOBESCU S. III 84. ◊ Tranz. Cauta sa shtearga din minte tot ce se intimplase. BART E. 59. SHterge din inima ta Pe cel ce adiotzi zice. ALECSANDRI P. II 99. 4. Tranz. Fig. A desfiintza a distruge a nimici. Noroadele prin cugetare in ziua astashi dau cuvint Sa shtearga tronuri shi hotare Sa faca pace pe pamint. DEMETRESCU O. 80. ◊ Expr. A shterge (pe cineva) de pe fatza pamintului = a omori. Nu cumva sa blesteshti din gura... k team shters de pe fatza pamintului. CREANGA P. 207. 5. Refl. (Rar) A trece foarte aproape de ceva sau de cineva atinginduse ushor. Un soldat shterginduse pe linga ea o lovi cu cotul. ARDELEANU D. 111. ♦ Tranz. (Rar) A lovi a izbi a bate. Badea Isac il shterse in moalele capului. SADOVEANU O. VIII 258. ◊ Expr. (Familiar) A shterge (cuiva) o palma = a trage (cuiva) o palma. Se vira... in odaie la Ivan shii shterge o palma prin somn. CREANGA P. 303. Vidrii o palmai shtergea SHi Vidra se minia. BIBICESCU P. P. 323. ♦ Tranz. A reteza dintro singura lovitura. Cind vede balaurul i shterge capul cu sabia. SEVASTOS la TDRG. 6. Tranz. (Familiar) A fura a shterpeli. Au shters boierului punga cu galbini de sub capatii. SBIERA P. 257. Acum intzelese k vreun fur i lea shters. ISPIRESCU L. 109. Iar mia shters carboave. CARAGIALE O. II 76. Hait! mil shterse potlogaru drept suvenir... bunatate de sacushor. ALECSANDRI T. I 311. 7. Tranz. (In expr.) A o shterge = a pleca repede shi pe furish (de undeva); a o tuli a o lua la sanatoasa. Intro noapte au shterso pe ascuns. BART E. 277. O shterg deacasa frumushel; Grivei cu mine eu cu el. IOSIF PATR. 16. Mai bine ar fi... so shtergi miine din revarsatul zorilor. DELAVRANCEA S. 242. (Intarit prin «la picior») In loc sa se lege pe ea cu briul lega o oaie iar ea o shterge la picior. SEVASTOS N. 272. A shterge putina = a spala putina v. putina. Eu vazind treaba cum merge Cautai putina shterge. MARIAN S. 101. Forme gramaticale: perf. s. shtersei part. shters.

A SHTÉRGE shterg tranz. 1) (lichide sau alte substantze) A indeparta (de pe o suprafatza) prin frecare ushoara (cu ceva). ~ praful. 2) (urmat uneori shi de un complement indirect cu prepozitzia de) A face sa devina curat sau uscat. ~ ghetele de praf. ◊ ~ putina (sau a o ~) a pleca grabit shi pe neobservate. Cat teai ~ la ochi intro clipa. 3) (texte scrise sau desene) A taia cu o linie considerand neadecvat sau inutil. 4) fig. A face sa se shtearga. ◊ ~ de pe fatza pamantului a distruge; a omori. ~ urmele a face sa dispara orice urma. 5) A lovi cu repeziciune; a da o lovitura cu iutzeala. ~ o palma. 6) pop. (lucruri marunte) A fura cu abilitate; a shterpeli. /<lat. extergere

A SE SHTÉRGE ma shterg intranz. 1) (despre fiintze) A trece foarte aproape atinganduse ushor (de cineva sau de ceva). 2) (despre obiecte colorate) Ashi pierde culoarea initziala (sub actziunea unor factori externi); a se spalaci; a se decolora. 3) fig. A nu mai fi perceput (cu ajutorul simtzurilor). 4) fig. A inceta de a mai exista; a disparea. ~ din memorie. ◊ ~ pe buze (sau pe bot) ashi lua nadejdea de la ceva ravnit. /<lat. extergere

shterge v. 1. a face sa dispara figura colorile intiparirea unui lucru: a shterge o pata a shterge cu buretele; 2. a scoate apa praful prin frecare: a shterge mainile a shterge de praf; 3. a rade ceva scris: a shterge un articol din lege; 4. a nimici: a shterge de pe fatza pamantului; 5. a curatza a purifica: a shterge de pe frunte pata unei infamii; 6. Fig. a face sa se uite: nu era om in mintea caruia sa se shtearga lesne o infruntare Od.; 7. fam. a fura: hotzul mia shters ceasul; a o shterge a peri din ochi; 8. a da o lovitura pe furish: ia shters o palma; 9. a dispare: vechilei institutzii se shterg se nimicesc GR. AL. [Lat. EXTERGERE].

shterg shters a shterge v. tr. (lat. extĕrgĕre shi ére pv. esterger [it. térgere vfr. terdre vsp. terger]. V. detersiv. Cp. cu merg). Curatz (periind spalind frecind orĭ razuind): a shterge haĭnele de colb de pete fatza de sudoare tabla de creta nasu de mucĭ. Fac sa dispara (periind frecind razuind orĭ spalind orĭ pin vreo procedura chimica): a shterge o pata cu clor cu benzina a shterge haĭnele cu peria a shterge un cuvint de pe hirtie (razuindul cu guma saŭ cu briceagul saŭ tragind peste el liniĭ asha in cit sa nu maĭ poata fi citit). Fig. Anulez suprim scot inlatur: a shterge un articul dintr’o lege. Fac sa se uĭte sa nu se maĭ considere: a shterge amintirea unuĭ lucru a shterge rushinea uneĭ infringerĭ pintr’o stralucita biruintza. Fam. Iron. SHterpelesc fur: a shterge punga cuĭva. Trag aplic (rapede): ĭa shters o palma. A o shterge a spala putina a disparea pe furish. A shterge de pe fatza pamintuluĭ a suprima (a ucide a darama). A shterge cu buretele a da uĭtariĭ a ĭerta. SHtergete pe bot! (iron.) punetzĭ pofta’n cuĭ rabda!

shtérge (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. shterg perf. s. 1 sg. shterséi 1 pl. shtérseram; ger. shtergand; part. shters

shtérge vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. shterg perf. s. 1 sg. shterséi 1 pl. shtérseram; part. shters

SHTÉRGE vb. 1. a curatza. (~ praful.) 2. v. anula. 3. v. radia. 4. v. estompa.

SHTÉRGE vb. v. aboli cara desfiintza disparea distruge fofila fugi fura furisha ierta lua nimici pieri rade strecura suprima sustrage zbughi zdrobi.

SHTERGE vb. 1. a curatza. (~ praful.) 2. a anula a elimina a inlatura a scoate a suprima a taia (reg.) a shtricui. (A ~ un rind un fragment dintrun text.) 3. a radia. (A ~ dintro evidentza.) 4. a se estompa. (Conturul i sa ~.)

shterge vb. v. ABOLI. CARA. DESFIINTZA. DISPAREA. DISTRUGE. FOFILA. FUGI. FURA. FURISHA. IERTA. LUA. NIMICI. PIERI. RADE. STRECURA. SUPRIMA. SUSTRAGE. ZBUGHI. ZDROBI.

A shterge ≠ a scrie

shtérge (g rs) vb. 1. A curatza a usca a zvinta. 2. A curatza de praf a freca a scutura. 3. A rade a taia a bara a anula. 4. A elimina a distruge a anihila. 5. A fura a shterpeli. 6. A face sa dispara din minte din amintire. 7. (Cu pron. o) A pleca repede a ieshi in graba. 8. A atinge ushor a linge. Mr. ashtergu ashtersu ashtergere megl. shterg(iri). Lat. extĕrgĕre (Pushcariu 1643; REW 3088) cf. prov. esterzer v. fr. esterdre cat. estargir sp. estarcir; probabil confundat cu abstergere. Der. shtergar s. n. (prosop shervet; batista batic); shtergator adj. (care shterge); shtergatoare s. f. (cirpa); shtergura s. f. (Trans. prosop); cf. minashtergura; shters adj. (curatzat frecat ras; decolorat; ros; uitat); neshters adj. (neuitat); shtersatura (var. shtersura) s. f. (pasaj scris shi shters).

SI J’ECRIS QUATRE MOTS J’EN EFFACERAI TROIS (fr.) daca scriu patru cuvinte voi shterge trei dintre ele Boileau „Satires” III 52. Vers celebru prin care se recomanda scriitorilor o mare exigentza fatza de propria creatzie.

shterge shterg v. t. 1. a lovi a izbi 2. a fura

a o shterge expr. a pleca pe neobservate.

a o shterge la papuc expr. a pleca pe neobservate.

a se shterge pe bot (de ceva) expr. a fi nevoit sa renuntze la ceva.

a shterge cu buretele expr. a da uitarii o gresheala; a ierta.

a shterge de pe fatza pamantului expr. 1. a omori (pe cineva). 2. a distruge (ceva) a nimici (ceva).

a shterge mucii cuiva expr. (sport in box) a lovi adversarul la nas.

a shterge putina expr. a pleca pe neobservate.

shtergema din cartea de imobil expr. (inv. glum.) bautura alcoolica ieftina de provenientza incerta.