RÁDE rad vb. III. 1. Tranz. shi refl. A(shi) taia cu briciul sau cu mashina de ras parul barba ori mustatzile de la radacina; a (se) barbieri. ◊ Expr. (Tranz.; fam.; ir.) A rade pe cineva fara sapun = a critica aspru pe cineva. (Fam.) Sami razi (sau sami radetzi) mustatza se spune pentru a arata k eshti foarte sigur de cele ce afirmi. ♦ Tranz. A curatza parul de pe pielea unui animal sau solzii de pe un peshte. 2. Tranz. A razui a inlatura un strat subtzire de deasupra unui lucru. ♦ A shterge a indeparta a elimina (cu guma cu un briceag cu lama etc.) ceva scris. ♦ A da pe razatoare pentru a maruntzi. 3. Tranz. Fig. A distruge a nimici a shterge de pe fatza pamantului. ◊ Expr. (Fam.) A rade cuiva o palma = a da cuiva o palma. [Perf. s. rasei part. ras] Lat. radere.

rade [At: MOXA ap. GCR I 60/9 / Pzi: rad (irg) raz / Ps: rasei / Cj shi: (irg) sa raz / Imt: rade / Par: ras / Grz: razand / E: ml radere] 1 vt A indeparta (cu un instrument) un strat subtzire de pe un obiect Si: a razui (1). 2 vt (Ie) A ~ putina sau a o ~ (Ia sau de fuga) A fugi din fatza unui pericol sau a unei situatzii neplacute. 3 vt (Inv) A tortura pe cineva zgariindui carnea de pe corp cu un instrument special. 4 vt A da pe razatoare. 5 vt A shterge (cu guma cu lama etc.) ceva scris. 6 vt A anula. 7 vt (Spc) A shterge numele cuiva de pe o lista dintrun catalog etc. pentru a scoate din evidentza Si: radia² (1). 89 vtr A(shi) taia cu briciul sau cu mashina de ras parul barba mustatza pana la piele Si: a (se) barbieri (12). 10 vt (Fam; ie) Ai ~ cuiva o mustatza Ashi bate joc de cineva. 11 vt (Fam; ie) Sami razi (sau sami rada sami radetzi) mustatza (sau mustatzile) (daca nu...) Se spune pentru a arata k eshti foarte sigur de cele ce afirmi. 12 vt (Fam; ie) A ~ (cuiva) o palma A da cuiva o palma. 13 vt (Inv; ie) A ~ fatza cuiva A ucide. 14 vt (Fam; irn; ie) A ~ pe cineva fara sapun A critica aspru pe cineva. 15 vr (Arg) A se lauda in mod exagerat. 16 vr (Arg) A mintzi. 17 vt (Pop) A reteza. 18 vt A atinge ushor din mers sau din zbor suprafatza pamantului sau a apei. 19 vt (Fig; intarit prin „din temelie”) A darama lasand locul gol. 20 vt (Fig; intarit prin „din temelie”) A nimici. 21 vt (Fig; c. i. un adversar) A invinge pe cineva intro competitzie. 22 (Fig; spc) A lua cuiva totzi banii la un joc de cartzi sau printrun shiretlic.

RÁDE rad vb. III. 1. Tranz. shi refl. A(shi) taia cu briciul sau cu mashina de ras parul barba sau mustatzile de la radacina; a (se) barbieri. ◊ Expr. (Tranz.; fam.; ir.) A rade pe cineva fara sapun = a critica aspru pe cineva. (Fam.) Sami razi (sau sami radetzi) mustatza se spune pentru a arata k eshti foarte sigur de cele ce afirmi. ♦ Tranz. A curatza parul de pe pielea unui animal sau solzii de pe un peshte. 2. Tranz. A razui a inlatura un strat subtzire de deasupra unui lucru. ♦ A shterge a indeparta a elimina (cu guma cu un briceag cu lama etc.) ceva scris. ♦ A da pe razatoare pentru a maruntzi. 3. Tranz. Fig. A distruge a nimici a shterge de pe fatza pamantului. ◊ Expr. (Fam.) A rade cuiva o palma = a da cuiva o palma. [Perf. s. rasei part. ras] Lat. radere.

RÁDE rad vb. III. Tranz. 1. (Cu privire la par barba sau mustatzi) A taia pina la piele cu briciul sau cu mashina de ras; a barbieri. Dupa citava vreme shia ras mustatzile. I. BOTEZ SHC. 107. Pe puntea de comanda se plimba singur tacut un ofitzer tinar cu barba shi mustatzile rase. BART S. M. 50. Pustnicul nostru pe loc se duse Ishi rase barba se pieptana. ALEXANDRESCU M. 326. ◊ Expr. (Familiar) Sami razi (sau radetzi) mustatza se spune pentru a arata k eshti foarte sigur de cele ce afirmi. Baba asta daca nu va va pune intro saptamina stapinul pe picioare sami radetzi mie mustatza. SADOVEANU O. I 47. ◊ (Complementul indica persoana careia i se taie barba mustatzile) Urita vreme! grai mosh Matei tragind apasat peo curea o custura dintro bucata de coasa cu care radea pe Sandu. MIRONESCU S. A. 41. Mushterii multzi... lai ras iai tras dunga [pe bilet] te culci pe urechea aia shi nui mai tzii alta socoteala. CARAGIALE O. I 183. (Expr. familiar ironic) A rade pe cineva fara sapun = a ataca pe cineva violent al critica foarte aspru. Carp nu vedea alta scapare decit o interventzie straina. Gazetele liberale il rad acum fara sapun. CARAGIALE O. VII 67. ◊ Refl. Se rade in fiecare dimineatza. ♦ A da jos parul de pe pielea unui animal sau solzii de pe un peshte. Horc horc horc! k un om care trage sa moara face piatra sub custura de otzel cu care o rade de solzi k pe un peshte. I. BOTEZ SHC. 204. (Refl. pas.) La craciun cind taia tata porcul shil pirlea shil oparea shil invalea iute cu paie... k sa se poata rade mai frumos eu incalecam pe porc deasupra paielor shi faceam un chef de mii de lei. CREANGA A. 41. 2. A razui a curatza a indeparta (cu un instrument) un strat subtzire de pe un obiect. A rade vopseaua de pe zid. ▭ La mal dajungea Caicul gasea De mushchi il radea Frumos cal facea SHin el sarunca. TEODORESCU P. P. 650. ◊ Expr. (Familiar) A rade putina sau a o rade la (sau de) fuga = a fugi repede; a o lua la sanatoasa; a spala putina a shterge putina. [Fata] a imbracat iute cu hainele sale un stilp... shiapoi o rase la fuga. SBIERA P. 278. Lupul a raso de fuga dupa dracu sal manince. SHEZ. III 191. ♦ A shterge (cu guma cu un briceag) ceva scris. ♦ A freca pe razatoare. A rade hreanul. ▭ SHio radeam pe razatoare. SHEZ. III 60. 3. Fig. A distruge a nimici a darima (din temelie) lasind locul gol a shterge (de pe suprafatza pamintului). Satele acelea vor fi complect rase cu tunul domnule general. REBREANU R. II 228. A ras razboiul casele dea rindul. D. BOTEZ F. S. 30. SHi mai intii Kiraly din porunca domnului asedie Orashul de Floci ce era neintarit shil rase din temelie. BALCESCU O. II 46. 4. Fig. A bate a nimici a da gata (pe adversar); (in special) a bate pe cineva la un joc de cartzi luindui totzi banii. Am sa te rad in protzesul tau cu Lipicescu. ALECSANDRI T. 1436. Toderica ia ras pre totzi. NEGRUZZI S. I 87. 5. (Popular) A reteza a taia. Cind a dat zmeul sa iasa [FatFrumos] ia shi ras capul. SBIERA P. 65. ♦ A da jos cu o mishcare brusca. Era o creanga mai indrazneatza care sau cauta sami mingiie fatza sau nazuia chiar sami rada palaria de pe cap. HOGASH M. N. 96. 6. (Cu complementul «fatza pamintului» sau «a apei») A atinge ushor la suprafatza. Pasarea rade pamintul cu aripile. ◊ Expr. (Familiar) A rade (cuiva) o palma = a da (cuiva) o palma; a shterge o palma v. shterge. Ii rase o palma. RETEGANUL P. II 14. TZioi rade sarmane o palma. MARIAN T. 316. Forme gramaticale: perf. s. rasei part. ras.

A RÁDE rad tranz. 1) (par barba mustatzi) A taia de la radacina inlaturand complet (cu briciul sau cu mashina de barbierit); a barbieri. 2) (persoane) A lipsi de par cu ajutorul briciului. ◊ ~ (pe cineva) fara sapun a critica foarte aspru. ~ o mama de bataie a bate zdravan. ~ o palma a da o palma (cu putere). 3) (animale sacrificate) A curatza de elementele necomestibile (par solzi murdarie etc.). 4) (unele straturi subtziri) A despartzi de unde este prins (cu o unealta taioasa). 5) (legume) A curatza de coaja. 6) A da prin razatoare; a razui. 7) fig. A face sa nu mai existe; a shterge (de pe fatza pamantului); a distruge; a prapadi; a nimici. 8) fig. (persoane de obicei la jocul de cartzi) A face sa piarda totzi banii. 9) rar (despre pasari in zbor proiectile lansate etc.) A atinge ushor la suprafatza (apa pamantul). /<lat. radere

rade v. 1. a razui; 2. a taia parul pana la piele: ashi rade barba; 3. a shterge pe d’asupra: a rade o vorba; 4. fam. a inshela: am jucat... iam ras CAR.; 5. (galicism) a darama la pamant: cetatzile au fost rase din temelie BALC. [Lat. RADERE; sensul 5 dupa fr. raser].

rad (est) shi raz (vest) ras a ráde v. tr. (lat. rádere rasum a rade; it. rádere sard. raere pv. vfr. raire nfr. raser sp. raer). Taĭ paru din radacina cu bricĭu: imĭ rad obrazu (il curatz de par) imĭ rad barba (o inlatur cu bricĭu). Razuĭesc shterg inlatur cu cutzitu saŭ cu altceva ceĭa ce e pe deasupra: rad solziĭ unuĭ peshte rad un cuvint de pe o hirtie rad virfu uneĭ banitze umplute cu virf. Fig. Darim din temelie k sa nu maĭ ramiĭe urma: Romaniĭ aŭ ras Cartaginea. (Asta nu e galicizm cum cred uniĭ). Prelucrez infund inving pin uneltirĭ pin vorba pin shtiintza: la judecata la ras din doŭa vorbe. A rade pe cineva fara sapun (Iron.) al prelucra raŭ al zdrobi pin uneltirĭ pin vorba saŭ pin shtiintza. V. refl. Imĭ rad barba eŭ singur saŭ mĭo rade barbieru: ma rad singur ma rad la barbier. V. tund.

2) raz ras V. rad.

ráde (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. rad 1 pl. rádem perf. s. 1 sg. raséi 1 pl. ráseram; conj. prez. 3 sa ráda; ger. razand; part. ras

ráde vb. ind. prez. 1 sg. si 3 pl. rad 1 pl. rádem perf. s. 1 sg. raséi 1 pl. ráseram; conj. prez. 3 sg. shi pl. ráda; part. ras

rade (ind. prez. 1 sg. rad conj. rada)

RÁDE vb. 1. a (se) barbieri. (SHia ~ mustatza.) 2. v. razui. 3. v. distruge.

RÁDE vb. v. reteza taia.

RADE vb. 1. a (se) barbieri. (SHia ~ mustatza.) 2. a razui (rar) a racla (reg.) a razalui. (A ~ fundul ceaunului.) 3. a distruge a nimici a zdrobi (inv. shi reg.) a sparge (fig.) a pulveriza a shterge. (Au ~ cetatea.)

rade vb. v. RETEZA. TAIA.

ráde (rád rás) vb. 1. A razui. 2. A shterge a indeparta un strat a elimina. 3. A se barbieri. 4. A taia a bara cu o linie. 5. A smulge a extirpa a suprima. 6. A despuia pe cineva de bani. 7. A condamna pe cineva. 8. A respinge a trinti la un examen. 9. (Cu pron. o) A o shterge ashi lua talpashitza. 10. (Refl.) A mintzi a exagera. Mr. (a)rad(ere). Lat. radĕre (Pushcariu 1422; REW 6987) cf. prov. raire v. fr. rere cat. raure sp. raer. Este dubletul lui radia vb. (a anula a suprima) din fr. radier cf. radier s. n. (guma de shters) din germ. Radier(gummi). Cf. raz shi der. sale. Sensul 9 care sa incercat sa fie explicat prin intermediul tzig. (cf. art. urmator) are un semantism normal cf. a o tunde a o shterge. Pentru semantismul sensului 10 cf. barbier „frizer shi mincinos”. Cf. raz. Der. ras adj. (shters barbierit; adv. a ras); rasatura s. f. (barbierit; razuire; razatura); neras adj. (nebarbierit); rasura s. f. (razatura; rasatura de aluat shi piine facuta cu ea; cocoloshi de brinza care se formeaza in zer; dureri de nashtere; inv. contributzie suplimentara din care se plateau slujbele publice reprezenta in 1783 35% din impozitul de baza) poate direct din lat. rasūra (Pushcariu 1449; REW 7081) cf. fr. rasure sp. rasura; rasunoi s. n. (Banat Trans. aluat ras de pe vas). Rasura s. f. (macesh Rosa canina) trebuie sa fie cuvint identic cu cel anterior dar nu din cauza mincarimii produse de fructul sau (Tiktin) ci poate pentru k creshte la marginea padurilor sau pe linga ziduri (dupa Scriban din lat. rǒsŭla „trandafir”).

ráde interj. Afara pleaca! TZig. rad imperativ rade (Graur 183; Juilland 172) favorizat de contaminarea cu a o rade „a fugi”. Cuvint de argou.

rade rad v. t. 1. a lua totzi banii cuiva a lasa pe cineva fara bani. 2. (prst.) a poseda sexual. 4. a omori. 5. a manca sau a bea tot ce pune pe masa gazda.

a o rade expr. (adol.) a pleca precipitat a fugi.

a rade (pe cineva) fara sapun expr. (iron.) a critica aspru (pe cineva).

a rade (cuiva) o palma expr. a da (cuiva) o palma.