RÁDE rad vb. III. Tranz. 1. (Cu privire la par barba sau mustatzi) A taia pina la piele cu briciul sau cu mashina de ras; a barbieri. Dupa citava vreme shia ras mustatzile. I. BOTEZ SHC. 107. Pe puntea de comanda se plimba singur tacut un ofitzer tinar cu barba shi mustatzile rase. BART S. M. 50. Pustnicul nostru pe loc se duse Ishi rase barba se pieptana. ALEXANDRESCU M. 326. ◊ Expr. (Familiar) Sami razi (sau radetzi) mustatza se spune pentru a arata k eshti foarte sigur de cele ce afirmi. Baba asta daca nu va va pune intro saptamina stapinul pe picioare sami radetzi mie mustatza. SADOVEANU O. I 47. ◊ (Complementul indica persoana careia i se taie barba mustatzile) Urita vreme! grai mosh Matei tragind apasat peo curea o custura dintro bucata de coasa cu care radea pe Sandu. MIRONESCU S. A. 41. Mushterii multzi... lai ras iai tras dunga [pe bilet] te culci pe urechea aia shi nui mai tzii alta socoteala. CARAGIALE O. I 183. (Expr. familiar ironic) A rade pe cineva fara sapun = a ataca pe cineva violent al critica foarte aspru. Carp nu vedea alta scapare decit o interventzie straina. Gazetele liberale il rad acum fara sapun. CARAGIALE O. VII 67. ◊ Refl. Se rade in fiecare dimineatza. ♦ A da jos parul de pe pielea unui animal sau solzii de pe un peshte. Horc horc horc! k un om care trage sa moara face piatra sub custura de otzel cu care o rade de solzi k pe un peshte. I. BOTEZ SHC. 204. (Refl. pas.) La craciun cind taia tata porcul shil pirlea shil oparea shil invalea iute cu paie... k sa se poata rade mai frumos eu incalecam pe porc deasupra paielor shi faceam un chef de mii de lei. CREANGA A. 41. 2. A razui a curatza a indeparta (cu un instrument) un strat subtzire de pe un obiect. A rade vopseaua de pe zid. ▭ La mal dajungea Caicul gasea De mushchi il radea Frumos cal facea SHin el sarunca. TEODORESCU P. P. 650. ◊ Expr. (Familiar) A rade putina sau a o rade la (sau de) fuga = a fugi repede; a o lua la sanatoasa; a spala putina a shterge putina. [Fata] a imbracat iute cu hainele sale un stilp... shiapoi o rase la fuga. SBIERA P. 278. Lupul a raso de fuga dupa dracu sal manince. SHEZ. III 191. ♦ A shterge (cu guma cu un briceag) ceva scris. ♦ A freca pe razatoare. A rade hreanul. ▭ SHio radeam pe razatoare. SHEZ. III 60. 3. Fig. A distruge a nimici a darima (din temelie) lasind locul gol a shterge (de pe suprafatza pamintului). Satele acelea vor fi complect rase cu tunul domnule general. REBREANU R. II 228. A ras razboiul casele dea rindul. D. BOTEZ F. S. 30. SHi mai intii Kiraly din porunca domnului asedie Orashul de Floci ce era neintarit shil rase din temelie. BALCESCU O. II 46. 4. Fig. A bate a nimici a da gata (pe adversar); (in special) a bate pe cineva la un joc de cartzi luindui totzi banii. Am sa te rad in protzesul tau cu Lipicescu. ALECSANDRI T. 1436. Toderica ia ras pre totzi. NEGRUZZI S. I 87. 5. (Popular) A reteza a taia. Cind a dat zmeul sa iasa [FatFrumos] ia shi ras capul. SBIERA P. 65. ♦ A da jos cu o mishcare brusca. Era o creanga mai indrazneatza care sau cauta sami mingiie fatza sau nazuia chiar sami rada palaria de pe cap. HOGASH M. N. 96. 6. (Cu complementul «fatza pamintului» sau «a apei») A atinge ushor la suprafatza. Pasarea rade pamintul cu aripile. ◊ Expr. (Familiar) A rade (cuiva) o palma = a da (cuiva) o palma; a shterge o palma v. shterge. Ii rase o palma. RETEGANUL P. II 14. TZioi rade sarmane o palma. MARIAN T. 316. Forme gramaticale: perf. s. rasei part. ras.