Definitzia cu ID-ul 508657:

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

shtérge (g rs) vb. 1. A curatza a usca a zvinta. 2. A curatza de praf a freca a scutura. 3. A rade a taia a bara a anula. 4. A elimina a distruge a anihila. 5. A fura a shterpeli. 6. A face sa dispara din minte din amintire. 7. (Cu pron. o) A pleca repede a ieshi in graba. 8. A atinge ushor a linge. Mr. ashtergu ashtersu ashtergere megl. shterg(iri). Lat. extĕrgĕre (Pushcariu 1643; REW 3088) cf. prov. esterzer v. fr. esterdre cat. estargir sp. estarcir; probabil confundat cu abstergere. Der. shtergar s. n. (prosop shervet; batista batic); shtergator adj. (care shterge); shtergatoare s. f. (cirpa); shtergura s. f. (Trans. prosop); cf. minashtergura; shters adj. (curatzat frecat ras; decolorat; ros; uitat); neshters adj. (neuitat); shtersatura (var. shtersura) s. f. (pasaj scris shi shters).