opțiuni
  • info

11 definiții pentru fofila

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FOFILÁ, fofilez, vb. I. Refl. A se strecura neobservat, cu dibăcie; a pătrunde, a se introduce undeva pe furiș; fig. a obține o situație bună prin înșelătorie. ♦ Fig. A se sustrage de la o îndatorire; a se eschiva. – Din fr. faufiler.

FOFILÁ, fofilez, vb. I. Refl. A se strecura neobservat, cu dibăcie; a pătrunde, a se introduce undeva pe furiș; fig. a obține o situație bună prin înșelătorie. ♦ Fig. A se sustrage de la o îndatorire; a se eschiva. – Din fr. faufiler.

fofila vr [At: DA ms / Pzi: ~lez / E: fr faufiler] (Adesea irn) 1 A se strecura neobservat, cu dibăcie. 2 A se introduce undeva pe furiș. 3 A se deplasa fără o adresă precisă. 4 (Fig) A obține o situație bună prin înșelătorie. 5 (Fig) A se sustrage de la o obligație Si: a se eschiva.

FOFILÁ, fofilez, vb. I. Refl. A se strecura neobservat, cu dibăcie, a pătrunde, a se introduce undeva pe furiș; (fig.) a obține o situație bună prin înșelătorie. ♦ Fig. A se sustrage de la o îndatorire; a se eschiva.

FOFILÁ vb. refl. a se furișa cu dibăcie; (fig.) a se schimba. (< fr. faufiler)

A SE FOFILÁ mă ~éz intranz. 1) A se strecura pe neobservate. 2) A ajunge la o situație bună prin șiretlicuri. 3) fig. A ocoli îndeplinirea unei obligații; a se eschiva; a se sustrage. /<fr. faufiler

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!fofilá (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 se fofileáză

fofilá vb., ind. prez. 1 sg. fofiléz, 3 sg. și pl. fofileáză

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

FOFILÁ vb. v. furișa.

FOFILÁ vb. v. eschiva, fugi, scăpa, sustrage.

FOFILA vb. a se furișa, a se strecura, (înv. și reg.) a se șterge, (Transilv.) a se fîștica, (Mold. și Bucov.) a se șupuri, (înv.) a se fura, (fig.) a se prelinge. (S-a ~ neobservat afară.)

fofila vb. v. ESCHIVA. FUGI. SCĂPA. SUSTRAGE.

Intrare: fofila
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • fofila
  • fofilare
  • fofilat
  • fofilatu‑
  • fofilând
  • fofilându‑
 singular plural
  • fofilează
  • fofilați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • fofilez
 (să)
  • fofilez
  • fofilam
  • fofilai
  • fofilasem
a II-a (tu)
  • fofilezi
 (să)
  • fofilezi
  • fofilai
  • fofilași
  • fofilaseși
a III-a (el, ea)
  • fofilează
 (să)
  • fofileze
  • fofila
  • fofilă
  • fofilase
plural I (noi)
  • fofilăm
 (să)
  • fofilăm
  • fofilam
  • fofilarăm
  • fofilaserăm
  • fofilasem
a II-a (voi)
  • fofilați
 (să)
  • fofilați
  • fofilați
  • fofilarăți
  • fofilaserăți
  • fofilaseți
a III-a (ei, ele)
  • fofilează
 (să)
  • fofileze
  • fofilau
  • fofilară
  • fofilaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

fofila, fofilezverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.