opțiuni
  • info

10 definiții pentru eschiva

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ESCHIVÁ, eschivez, vb. I. Refl. A se sustrage de la îndeplinirea unei obligații; a se da în lături, a se feri. ♦ A se retrage pe furiș. – Din fr. esquiver.

ESCHIVÁ, eschivez, vb. I. Refl. A se sustrage de la îndeplinirea unei obligații; a se da în lături, a se feri. ♦ A se retrage pe furiș. – Din fr. esquiver.

eschiva [At: TIMPUL (1856), nr. 3, 32 /10 / Pzi: ~vez / E: fr esquiver] 1 vt A evita (o situație dificilă). 2 vr A se sustrage de la îndeplinirea unor obligații. 3 vr A se retrage de undeva fără a fi observat. 4 vt (C. i. o lovitură a adversarului) A evita printr-o mișcare sau o deplasare ușoară și rapidă a corpului.

ESCHIVÁ, eschivez, vb. I. Refl. A se sustrage de la îndeplinirea unui lucru; a se feri. Maria șovăi puțin în prag și se eschivă să ia brațul lui Paul. CAMIL PETRESCU, N. 152. ♦ A se retrage pe furiș, fără a fi observat. Toți se eschivară din jurul său. C. PETRESCU, Î. II 134.

ESCHIVÁ vb. I. refl. A se sustrage, a se da în lături (stângaci) de la ceva. ♦ A se retrage pe furiș, evitând să fie observat. [< fr. esquiver].

ESCHIVÁ vb. I. refl. a se sustrage de la îndeplinirea unei obligații, a se da în lături, a se feri. ◊ a se retrage pe furiș. II. tr. (sport) a evita o lovitură. (< fr. esquiver)

A SE ESCHIVÁ mă ~éz intranz. 1) A ocoli îndeplinirea unei obligații, recurgând la viclenie; a se sustrage. ~ de la muncă. 2) A se retrage pe furiș. /<fr. esquiver

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!eschivá (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 se eschiveáză

eschivá vb., ind. prez. 1 sg. eschivéz, 3 sg. și pl. eschiveáză

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ESCHIVÁ vb. 1. a (se) feri, a para, (înv. și reg.) a sprijini. (A ~ lovitura adversarului, la box.) 2. v. sustrage.

ESCHIVA vb. 1. a (se) feri, a para, (înv. și reg.) a sprijini. (A ~ lovitura adversarului, la box.) 2. a fugi, a scăpa, a se sustrage, (rar) a se strecura, (franțuzism) a se refuza, (înv. și reg.) a șovăi, (fam.) a se fofila. (Nu se mai poate ~ de la...)

Intrare: eschiva
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • eschiva
  • eschivare
  • eschivat
  • eschivatu‑
  • eschivând
  • eschivându‑
 singular plural
  • eschivează
  • eschivați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • eschivez
 (să)
  • eschivez
  • eschivam
  • eschivai
  • eschivasem
a II-a (tu)
  • eschivezi
 (să)
  • eschivezi
  • eschivai
  • eschivași
  • eschivaseși
a III-a (el, ea)
  • eschivează
 (să)
  • eschiveze
  • eschiva
  • eschivă
  • eschivase
plural I (noi)
  • eschivăm
 (să)
  • eschivăm
  • eschivam
  • eschivarăm
  • eschivaserăm
  • eschivasem
a II-a (voi)
  • eschivați
 (să)
  • eschivați
  • eschivați
  • eschivarăți
  • eschivaserăți
  • eschivaseți
a III-a (ei, ele)
  • eschivează
 (să)
  • eschiveze
  • eschivau
  • eschivară
  • eschivaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

eschiva, eschivezverb

  • 1. A se sustrage de la îndeplinirea unei obligații; a se da în lături, a se feri. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: feri sustrage
    • format_quote Maria șovăi puțin în prag și se eschivă să ia brațul lui Paul. CAMIL PETRESCU, N. 152. DLRLC
    • 1.1. A se retrage pe furiș. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      sinonime: retrage
      • format_quote Toți se eschivară din jurul său. C. PETRESCU, Î. II 134. DLRLC
  • 2. tranzitiv sport A evita o lovitură. MDN '00
    sinonime: evita
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.